Știri
Știri din categoria Tehnologie

Progresele din calculul cuantic reduc pragul de risc pentru criptarea actuală, iar tranziția către „criptografie post-cuantică” (algoritmi proiectați să reziste atacurilor cuantice) începe să capete termene concrete în mai multe jurisdicții, potrivit IT Home. Miza este operațională: organizațiile care folosesc pe scară largă RSA și criptarea pe curbe eliptice (ECC) pot ajunge să aibă nevoie de migrare accelerată, pe măsură ce resursele necesare pentru spargere scad.
Articolul descrie o „dublă” accelerare: pe de o parte, creșterea capacității hardware a calculatoarelor cuantice; pe de altă parte, îmbunătățirea algoritmilor și a proiectelor de sistem, care reduc semnificativ costul estimat al atacurilor. În acest context, momentul în care un calculator cuantic ar putea sparge pe scară largă criptarea folosită azi („Q Day”) ar putea veni mai repede decât se anticipa anterior.
Pe partea de hardware, IT Home notează că IBM și Google urmăresc sisteme cuantice mai mari și mai robuste. IBM ar viza ca în acest an să obțină, în anumite scenarii, un avantaj real de putere de calcul față de calculatoarele clasice și să livreze până în 2029 un sistem „tolerant la erori” (adică proiectat să funcționeze fiabil în ciuda erorilor inerente qubiților). În paralel, sunt menționate și alte direcții tehnologice, precum PsiQuantum (qubiți fotonici) și platforme cu atomi neutri, unde în laborator s-a ajuns la controlul a mii de qubiți.
Pe partea de algoritmi, textul pleacă de la algoritmul lui Shor (1994), care arată că un calculator cuantic poate factoriza eficient numere foarte mari – baza matematică ce face vulnerabilă criptarea RSA. Timp de decenii, a existat un consens că ar fi necesare „milioane” de qubiți fizici pentru a amenința criptarea din lumea reală, ceea ce părea să împingă riscul într-un viitor îndepărtat. IT Home arată însă că estimările se comprimă.
IT Home citează un raport din martie 2026 al echipei Google Quantum AI, care ar indica faptul că spargerea criptării bazate pe curbe eliptice ar necesita resurse mult mai mici decât se credea. Conform acestor rezultate, un calculator cu mai puțin de 500.000 de qubiți fizici ar putea sparge în câteva minute astfel de scheme; articolul menționează că sisteme precum Bitcoin și Ethereum folosesc acest tip de criptare.
Separat, este menționată o lucrare tip preprint (martie 2026) a unei echipe din care fac parte Caltech, University of California, Berkeley și compania Oratomic, care analizează potențialul calculatoarelor cuantice cu atomi neutri. Estimarea lor: ar fi necesari circa 10.000–20.000 de qubiți atomici pentru implementarea algoritmului lui Shor, iar într-un scenariu de proiectare, un sistem de aproximativ 26.000 de qubiți ar putea sparge criptarea Bitcoin în câteva zile; pentru RSA cu cheie de 2048 biți ar fi nevoie de mai mult timp și resurse.
Deși articolul subliniază că nu este vorba de o criză „peste noapte”, direcția este una de reducere a distanței dintre capacitățile actuale și un atac cuantic practic. În acest cadru, IT Home indică existența unor contramăsuri: Institutul Național de Standarde și Tehnologie din SUA (NIST) a finalizat mai mulți algoritmi de criptare post-cuantică, iar unele companii au început implementări „hibride” (combinații între mecanisme clasice și post-cuantice), cu exemple precum Google Chrome și Cloudflare în anumite protocoale și servicii.
Pe zona de politici publice, articolul menționează calendare de tranziție:
Pentru organizațiile care depind masiv de ECC (inclusiv infrastructuri de tip blockchain și protocoale de comunicații securizate), mesajul central este că „fereastra” de migrare se poate îngusta nu doar din cauza progresului hardware, ci și din cauza eficientizării algoritmilor și a tehnicilor de corecție a erorilor, care pot reduce costul estimat al atacurilor.
Recomandate

Samsung testează răcirea cu lichid pe smartphone-uri pentru a reduce limitarea termică a chipseturilor , o mutare care ar putea crește performanța susținută a viitoarelor modele Galaxy și ar schimba așteptările pieței premium, potrivit Wccftech . Informația pornește de la un raport al publicației sud-coreene Sisa Journal , care susține că Samsung ia în calcul răcirea cu lichid după ce soluțiile actuale – inclusiv camerele de vapori (vapor chamber) – nu mai reușesc să țină sub control temperaturile în scenarii solicitante. În paralel, compania ar fi format o organizație dedicată soluțiilor de răcire activă în cadrul Production Technology Research Institute , unde ar experimenta atât cu răcire cu lichid, cât și cu răcire cu aer. De ce contează: performanță susținută, nu doar vârfuri de putere Limitarea termică („thermal throttling”) apare când chipsetul reduce automat frecvențele pentru a evita supraîncălzirea, ceea ce duce la scăderi vizibile de performanță în utilizare prelungită (jocuri, filmare, aplicații grele). Dacă Samsung reușește să introducă o soluție de răcire cu lichid într-un telefon de serie, impactul ar fi în primul rând operațional: performanță mai stabilă și, potențial, mai puține compromisuri între putere și temperatură. Wccftech notează că REDMAGIC a fost printre primele branduri care au popularizat răcirea cu lichid pe telefoane, iar Samsung ar putea fi inspirată de această abordare, însă cu o implementare mai discretă, ascunsă în carcasă, pentru a păstra un design „curat” la exterior. Ce susține sursa despre soluțiile tehnice Materialul indică mai multe direcții pe care Samsung le-ar urmări pentru a reduce supraîncălzirea și pierderile de performanță: răcire cu lichid , considerată mai eficientă decât răcirea cu aer, cu avantajul unui nivel de zgomot mai redus și cu risc mai mic de a afecta protecția la praf și apă; răcire cu aer ca alternativă posibilă pentru gama Galaxy; continuarea optimizărilor la nivel de chipset, inclusiv prin tehnologii de transfer termic precum Heat Pass Block (HPB) menționată în contextul Exynos 2600. În același timp, articolul afirmă că, deși Galaxy S26 Ultra ar folosi o cameră de vapori, ar rămâne predispus la supraîncălzire, pe fondul creșterii consumului de energie al chipseturilor. Ce urmează și ce rămâne incert Informațiile sunt prezentate ca raportări („se ia în calcul”, „este posibil”), fără un calendar sau confirmare oficială privind integrarea răcirii cu lichid într-un model Galaxy comercial. Dacă testele se concretizează într-o implementare de serie, Wccftech anticipează că și alți producători ar putea accelera adoptarea unor soluții similare în segmentul premium. [...]

Un prototip japonez de backhaul wireless ar putea reduce dependența de fibra optică în 6G , după ce cercetători au transmis date la 112 gigabiți pe secundă într-o bandă de spectru considerată-cheie pentru viitoarele rețele, potrivit Antena 3 . Miza practică este infrastructura: o astfel de „coloană vertebrală” radio (backhaul – legătura dintre stațiile radio și rețeaua principală) ar putea, în anumite scenarii, să înlocuiască instalările subterane de fibră. Performanța a fost obținută la 560 GHz, în domeniul terahertzilor, iar autorii susțin că este prima dată când se depășește pragul de 100 Gbps la o frecvență de peste 420 GHz. Rezultatele au fost prezentate pe 16 mai în revista Communications Engineering . De ce contează: backhaul-ul, „gâtul de sticlă” al rețelelor 6G În timp ce 6G este încă în fază de proiectare, o problemă practică este cum vor fi transportate volumele foarte mari de date din rețea. Antena 3 notează că, pentru livrarea 6G, este necesară o rețea de backhaul rapidă care să folosească unde terahertz (peste 350 GHz), deoarece sub această frecvență spectrul este deja aglomerat de semnale 5G și nu oferă suficientă „lățime” pentru rate de transfer de nouă generație. La frecvențe foarte înalte, electronica convențională este afectată de limitări de putere și de „zgomot de fază” (fluctuații ale semnalului), ceea ce reduce stabilitatea și capacitatea de transport a datelor. În acest context, fotonica (transportul datelor cu ajutorul luminii) este văzută ca alternativă, dar soluțiile clasice au fost voluminoase și sensibile la alinierea optică. Ce au făcut cercetătorii: microcombs pe cip și un emițător de 5 mm Echipa a construit un sistem wireless în terahertzi bazat pe „microcombs” (dispozitive fotonice pe microcip care generează frecvențe optice), combinate cu tehnici de modulație de ordin superior (metode care cresc rata de transfer într-o lățime de bandă limitată). În experiment, au folosit formatele QPSK și 16QAM, iar datele au fost transmise după conversia semnalelor optice într-o undă terahertz de 560 GHz prin fotomixaj. În testele descrise: 84 Gbps cu QPSK; 112 Gbps cu 16QAM. Un element de inginerie cu impact operațional este miniaturizarea: transmițătorul a avut 5 milimetri, față de 450 milimetri la un sistem microcomb convențional, conform articolului. Cercetătorii au mai integrat o funcție de control al temperaturii în microrezonator, pentru a rezista mai bine la fluctuații și a reproduce mai fiabil caracteristicile optice necesare. Ce urmează și când ar putea ajunge în piață Coautorul Takeshi Yasui ( Universitatea Tokushima ) a indicat direcția de utilizare în infrastructură: „Acest rezultat reprezintă un pas major către sisteme wireless 6G practice și către un backhaul mobil de viteză ultraînaltă.” În continuare, echipa intenționează să reducă și mai mult zgomotul de fază și să crească puterea de ieșire pentru viteze mai mari. Antena 3 menționează că rețelele 6G comerciale ar urma să fie lansate în jurul anului 2030 sau mai târziu, ceea ce sugerează că demonstrația rămâne, deocamdată, o piesă de fundație tehnologică, nu o soluție gata de implementare la scară. [...]

Motorola a publicat înainte de lansare aproape toate specificațiile lui Edge 70 Pro+ , dar a lăsat neanunțat prețul, potrivit Gizmochina . Pentru piață, mișcarea mută discuția dinspre „ce oferă telefonul” spre „cât va costa” — un detaliu care poate decide poziționarea comercială într-un segment aglomerat. Telefonul urmează să fie lansat în India pe 4 iunie, iar informațiile provin dintr-o pagină de produs publicată pe site-ul oficial Motorola, care „dezvăluie aproape totul” despre model. Ce promite Motorola la nivel de suport software Edge 70 Pro+ vine cu Android 16 „din cutie”, iar compania promite: trei ani de actualizări de sistem de operare; cinci ani de actualizări de securitate. În practică, aceste angajamente contează direct în costul total de utilizare (cât timp rămâne telefonul relevant și sigur), mai ales pentru cumpărătorii care păstrează dispozitivul mai mulți ani. Specificații cheie: ecran, performanță, baterie Conform paginii de produs, Edge 70 Pro+ folosește un chipset MediaTek Dimensity 8500 Extreme , cu 12 GB RAM LPDDR5X și 256 GB stocare UFS 4.1. La capitolul afișaj, Motorola mizează pe un panou AMOLED de 6,8 inci, cu rată de reîmprospătare de 144 Hz, raport ecran-corp de 96,8% și luminozitate maximă de 5.200 niți, plus suport HDR10+ și acoperire 100% DCI-P3. Telefonul are și senzor de amprentă integrat în ecran. Bateria este de 6.500 mAh (siliciu-carbon), cu încărcare pe fir la 90 W, dar și încărcare wireless și încărcare wireless inversă (pentru alimentarea altor dispozitive compatibile). Camere și rezistență: accent pe „all-50MP” și certificări Sistemul foto este descris ca fiind „all-50MP”: cameră principală 50 MP Sony LYTIA 710, cu stabilizare optică (OIS); ultrawide 50 MP cu autofocus; teleobiectiv periscopic 50 MP cu zoom optic 3,5x; cameră frontală 50 MP. Pe partea de durabilitate, modelul are certificări IP68 și IP69 (rezistență la apă și praf, inclusiv la jeturi de apă), plus MIL-STD-810H (standard militar pentru rezistență la condiții dure). Sunt menționate și difuzoare stereo duale cu Dolby Atmos. Telefonul are grosime minimă de 7,34 mm și cântărește 190 g. Culorile includ Pantone Chicory Coffee, Pantone Zinfandel și Pantone Stormy Sea. Ce lipsește și când aflăm Singurul element absent din listare este prețul. Motorola ar urma să îl comunice la lansarea din 4 iunie, când se va vedea și dacă pachetul de specificații este poziționat agresiv sau premium în funcție de cost. [...]

Lenovo a scos pe piață primul laptop comercial bazat pe Project Firefly, o inițiativă Intel care vizează ieftinirea ultrabook-urilor Windows , iar Lecoo Air 14 debutează în China la un preț de lansare de 3.999 yuani (aprox. 2.550 lei), potrivit Gizmochina . Laptopul intră la vânzare în aceeași zi, la ora 20:00 în China (15:00, ora României). Prețul de listă este de 4.499 yuani (aprox. 2.870 lei), dar Lenovo aplică un preț promoțional de lansare. De ce contează: Project Firefly vizează costuri mai mici pentru laptopuri subțiri Miza principală a Lecoo Air 14 nu este doar configurația, ci faptul că este primul produs ajuns la consumatori din programul Intel „Project Firefly”. Inițiativa urmărește să reducă prețul laptopurilor subțiri și ușoare cu Windows prin standardizarea componentelor și prin practici de lanț de aprovizionare folosite frecvent în industria smartphone-urilor. Intel estimează că, în cadrul Project Firefly, ar urma să fie dezvoltate peste 70 de designuri de laptopuri. Lecoo Air 14 este primul care ajunge efectiv pe piață, ceea ce îl transformă într-un test practic pentru promisiunea de „thin-and-light” mai accesibil. Specificații: 990 g, ecran 14 inci și încărcare USB-C Lecoo Air 14 este construit pe un șasiu unibody din metal, cu grosime de 12,95 mm și greutate de 990 g. Ecranul de 14 inci are rezoluție 1920 x 1200, rată de refresh 60 Hz, luminozitate 300 niți și acoperire 100% sRGB; include și funcție de „DC dimming” (metodă de reglare a luminozității care poate reduce pâlpâirea percepută). Configurația anunțată include: procesor Intel Core 5 315 (6 nuclee / 6 fire de execuție); 12 GB memorie LPDDR5 la 5600 MHz; SSD NVMe de 512 GB; Windows 11 preinstalat. Lenovo susține că bateria de 50 Wh oferă până la 16,8 ore de autonomie și include în pachet un încărcător USB-C PD de 65 W. La conectică, laptopul are două porturi USB-C „full-function” pe partea stângă, iar pe dreapta un USB-C de 5 Gbps și o mufă audio de 3,5 mm. Disponibilitate: deocamdată doar în China Lenovo a confirmat oficial doar lansarea pe piața din China, fără detalii despre disponibilitatea globală. Pentru moment, nu este clar dacă modelul sau platforma Project Firefly vor ajunge rapid și în Europa, inclusiv în România. [...]

Primele laptopuri Lenovo cu Nvidia N1X par să intre direct în zona premium, cu prețuri de peste 3.000 de euro , potrivit unor listări de retaileri care indică faptul că Yoga Pro 7 va fi printre primele modele ce adoptă noua platformă ARM a Nvidia, conform WinFuture . Miza: un salt de performanță pentru aplicații de inteligență artificială pe Windows, dar cu compromisuri la compatibilitatea software. Ce arată listările: două variante N1X și un prag de preț ridicat Din datele apărute la retaileri din Europa de Est, Lenovo Yoga Pro 7 ar urma să vină cu două versiuni ale procesorului Nvidia N1X: Nvidia N1X 650 – listat la „puțin peste” 3.100 euro (aprox. 15.500 lei ) Nvidia N1X 675 – listat la 4.000 euro (aprox. 20.000 lei ) Publicația notează că Nvidia ar pregăti mai multe variante N1X, diferențiate probabil în principal prin frecvențe (tact). Configurația vehiculată: OLED 15,3 inci și până la 64 GB RAM Pentru varianta Yoga Pro 7 bazată pe N1X, listările indică: ecran 15,3 inci WQXGA cu panou OLED și rată de refresh de până la 165 Hz ; 32 GB sau 64 GB memorie DDR5 ; stocare: SSD PCIe de 1 TB ; sistem de operare: Windows 11 Home . În paralel, scurgerile anterioare citate de WinFuture indică pentru N1X o configurație cu 20 de nuclee (două clustere, câte 10 nuclee de performanță și eficiență) și o componentă grafică „Blackwell” cu 6.144 nuclee CUDA și 48 unități SM (Streaming Multiprocessors – blocuri de procesare din arhitectura GPU Nvidia). Impact operațional pentru utilizatori: Windows pe ARM rămâne cu limitări Chiar dacă Nvidia poziționează N1X ca soluție pentru performanță maximă în aplicații de inteligență artificială pe stații de lucru cu Windows, WinFuture avertizează că, similar laptopurilor cu Qualcomm Snapdragon X/X2 , utilizatorii trebuie să se aștepte la: rularea aplicațiilor Windows „clasice” prin emulare (adică printr-un strat software care traduce instrucțiunile pentru arhitectura ARM); compatibilitate limitată la jocuri . Update: ar exista și o versiune mai ieftină, cu Nvidia N1 Într-un update, WinFuture mai scrie că Lenovo ar pregăti Yoga Pro 7 15.3 și într-o variantă „ceva mai ieftină”, cu Nvidia N1 , descris ca o versiune mai redusă a noului cip ARM. Nvidia ar urma să prezinte „mâine” cipul N1X, iar aceste listări sugerează că primele implementări comerciale vor ținti segmentul de preț foarte ridicat, înainte ca platforma să coboare spre configurații mai accesibile. [...]

Yale își extinde oferta de încuietori inteligente cu un model orientat spre ecosistemul Google , poziționat ca o opțiune de intrare pentru cei care vor să înceapă cu securitatea smart home fără un setup complicat, potrivit unei recenzii publicate de CNET . Unghiul relevant pentru utilizatori este unul operațional: produsul este prezentat ca „starter” tocmai prin compatibilitatea cu Google și prin faptul că poate fi integrat mai ușor într-o locuință conectată, ceea ce reduce fricțiunea tipică la primele achiziții din zona de securitate (instalare, compatibilitate, control din aplicații diferite). Din informațiile disponibile în extrasul furnizat, articolul CNET tratează încuietoarea ca pe o soluție „Google-friendly” și o leagă de standardul Matter (un standard de interoperabilitate pentru dispozitive smart home, menit să facă echipamentele diferitelor branduri să funcționeze împreună mai ușor). Totuși, în fragmentul de text livrat aici nu apar detalii tehnice concrete despre funcții, preț, disponibilitate sau condiții de utilizare, astfel că nu pot fi confirmate specificații sau concluzii punctuale din test. De ce contează pentru piața de smart home Pentru consumatori, miza este simplificarea alegerii: o încuietoare inteligentă care „se potrivește” direct într-un ecosistem popular (Google) poate scurta drumul de la interes la utilizare efectivă, mai ales pentru cei care nu au deja un sistem de securitate complet. Pentru producători, accentul pe Matter și pe compatibilitatea cu platforme mari sugerează o competiție tot mai mult pe integrare și experiență de utilizare, nu doar pe hardware. Ce lipsește din extrasul disponibil În textul furnizat nu se regăsesc elemente esențiale pentru o evaluare completă, precum: prețul și poziționarea față de alte modele Yale; cerințe de instalare (de exemplu, dacă e necesar un hub/punte); funcții de acces (cod, cheie, aplicație), autonomie, nivel de securitate; limitări sau probleme identificate în test. Dacă pui la dispoziție și partea de recenzie propriu-zisă (nu doar navigația paginii), pot sintetiza fidel concluziile CNET despre performanță, integrare cu Google și compromisurile practice. [...]