Bateria și confidențialitatea au devenit frustrări dominante în utilizarea smartphone-urilor, iar asta poate împinge cererea spre modele cu autonomie mai bună și ecrane mai „private”, potrivit unui sondaj publicat de GSMArena, realizat de Samsung pe 5.001 consumatori (18+) din Franța, Germania, Italia, Spania și Marea Britanie.

Datele indică o presiune directă asupra producătorilor: 36% dintre respondenți spun că încărcarea prea frecventă a telefonului este una dintre cele mai mari neplăceri de zi cu zi, ceea ce menține autonomia ca diferențiator comercial major într-o piață matură. În paralel, 27% afirmă că au oprit sau au evitat serviciile de online/mobile banking în public de teama ca cineva din apropiere să le vadă ecranul — un semnal că „confidențialitatea la vedere” (protecția conținutului afișat în spații publice) poate deveni un criteriu de achiziție, nu doar o funcție secundară.

Ce îi împinge pe europeni să-și aleagă telefonul

Sondajul sugerează că decizia de cumpărare nu se bazează doar pe nevoi imediate, ci și pe planuri personale:

• 66% au ales telefonul actual având în minte cel puțin un interes pe care vor să-l urmeze (de la divertisment și activități secundare până la jocuri, călătorii și creație de conținut).
• 46% spun că își iau în calcul ambițiile când fac alegeri tehnologice, inclusiv 24% care afirmă că opțiunile lor sunt modelate în principal de viața la care aspiră.
• 28% au ales smartphone-ul pentru a reflecta mai bine stilul personal.

Unde apar fricțiunile: autonomie, multitasking și spațiu pe ecran

Pe lângă problema bateriei, respondenții reclamă și limite operaționale ale utilizării zilnice:

• 18% sunt frustrați de nevoia de a comuta constant între aplicații pentru a rezolva o sarcină.
• 14% spun că nu au mereu suficient spațiu pe ecran.
• 13% au trecut la un dispozitiv cu ecran mai mare ca să finalizeze ceva început pe telefon.

Ce vor de la următorul telefon și ce înseamnă pentru piață

La întrebarea despre următorul smartphone, criteriile dominante sunt legate de performanță și portabilitate:

• viteza și performanța conduc cu 22%;
• 20% vor să poată face mai mult fără să treacă la un dispozitiv cu ecran mai mare;
• 15% vor un design mai subțire și mai ușor de transportat;
• 18% spun că o confidențialitate mai bună când folosesc telefonul în preajma altor persoane i-ar putea influența să aleagă alt tip de smartphone.

Deschiderea către formate alternative este mai mare la adulții tineri: în segmentul 25–34 de ani, 21% ar lua în calcul un telefon de dimensiune obișnuită care se deschide într-o „mică tabletă”, iar 23% spun că un telefon mai ușor sau mai subțire, mai potrivit stilului lor de viață, i-ar putea face să-și reconsidere alegerea obișnuită.

Cum își leagă Samsung concluziile de portofoliul propriu

În material sunt menționate explicit produse din gama Samsung, compania indicând potriviri între rezultate și funcții/forme: „Privacy Display” pe Galaxy S26 Ultra, accent pe stil pentru Galaxy Z Flip8, ecran mare și „Multi Window” (funcție de împărțire a ecranului pentru lucru în paralel) pe Galaxy Z Fold8 Ultra, respectiv divertisment „din mers” pe Galaxy Z Fold8. Benjamin Braun, director de marketing (CMO) pentru Samsung Europe, afirmă că acesta este motivul pentru care compania oferă acum trei tipuri de pliabile, pe lângă telefoanele clasice tip „bară”.

Prețuri menționate în material (oferte comerciale)

Pentru modelele prezentate, articolul include și exemple de prețuri din retaileri:

• Galaxy S26 Ultra: 939,00 euro (aprox. 4.695 lei) / 809,49 lire (aprox. 4.695 lei)
• Galaxy S26 Ultra (altă configurație): 1.112,90 euro (aprox. 5.565 lei) / 948,89 lire (aprox. 5.505 lei)
• Galaxy Z Flip8: 729,99 euro (aprox. 3.650 lei) / 815,69 lire (aprox. 4.730 lei)
• Galaxy Z Flip8 (altă configurație): 919,00 euro (aprox. 4.595 lei)

(Conversiile în lei sunt aproximative, la cursuri rotunjite.)

În ansamblu, sondajul conturează două direcții cu impact comercial imediat: autonomia rămâne principala sursă de nemulțumire, iar confidențialitatea în spații publice — inclusiv în contexte sensibile precum banking-ul — începe să influențeze explicit intenția de cumpărare, mai ales când este împachetată în funcții ușor de înțeles și de comparat între modele.