GOOGL$368.72+0.59%

O dronă de 5.000 de dolari (aprox. 23.000 lei) poate schimba ecuația costurilor în războiul cu drone, prin posibilitatea de a lovi la distanță mare în roiuri, forțând apărări scumpe să consume interceptori și resurse disproporționat, potrivit TechRadar. Publicația scrie că Eric Schmidt, fost CEO Google, este implicat în dezvoltarea și scalarea producției pentru Hornet, un aparat fără pilot conceput ca muniție „consumabilă” (attritable), nu ca platformă recuperabilă.

De ce contează: costul mic permite atacuri în masă, nu lovituri „prețioase”

Hornet este descris ca un aparat fără pilot de 5.000 de dolari (aprox. 23.000 lei), capabil să transporte 5 kg de explozibil pe o distanță de 200 km, într-o configurație „one-way” (dus, fără recuperare), optimizată pentru rază maximă. Ideea centrală: la costul unei singure rachete convenționale, Ucraina ar putea lansa simultan zece Hornet către zece ținte diferite, schimbând pragul economic al loviturilor în adâncime.

Publicația compară încărcătura de 5 kg cu efectul unui proiectil greu de artilerie și susține că, deși nu este o armă pentru distrugerea buncărelor fortificate, ar fi suficientă pentru ținte de suprafață din spatele liniilor, precum depozite de combustibil, stocuri de muniție, instalații radar sau vehicule de comandă.

Rolul lui Eric Schmidt și „scalarea” producției

TechRadar afirmă că Schmidt a lansat Project Eagle, care ulterior a devenit Perennial, cu obiectivul explicit de a construi o dronă mai ieftină decât o mașină second-hand, dar cu o rază de acțiune mai mare decât a multor rachete. În material se susține că Schmidt nu s-ar fi limitat la finanțare, ci ar fi influențat activ proiectul încă din faza Project Eagle, înainte ca inițiativa să evolueze într-o operațiune de producție capabilă să fabrice Hornet „la scară”.

Unghiul economic este esențial: inovația ar fi mai puțin într-o componentă anume și mai mult în logica de cost care face acceptabilă pierderea mai multor drone ieftine, dacă asta obligă adversarul să consume muniție și sisteme de apărare mult mai scumpe.

Limite și reacția apărării: supraviețuirea pe 200 km rămâne o necunoscută

Publicația notează însă o incertitudine importantă: rămâne de văzut dacă o dronă de 5.000 de dolari poate supraviețui pe 200 km într-un mediu cu război electronic și apărare antiaeriană activă. Argumentul pro este că „numărul” poate funcționa ca formă de supraviețuire: devine dificil și costisitor să oprești 20 de drone lansate simultan către 20 de ținte, folosind interceptori scumpi.

În același context, TechRadar citează o declarație atribuită Brig. Gen. Matt Ross, director al JIATF-401, preluată „via Defense News”, despre presiunea de a construi apărări stratificate și de a scala interceptori aer-aer „ieftini” și consumabili:

„Dronele sunt «amenințarea definitorie a vremurilor noastre». Trebuie să fim proactivi în crearea unei apărări stratificate care să desfășoare și să scaleze interceptori aer-aer cu cost redus, consumabili, la toate facilitățile noastre din țară și din străinătate.”

Ce urmează

Dacă Hornet poate fi produs în volume mari și își confirmă eficiența în condiții reale (inclusiv sub bruiaj și foc antiaerian), efectul principal ar fi mutarea competiției dinspre „platforme rare și scumpe” către „consumabile ieftine în masă” — o schimbare care apasă direct pe bugetele și doctrinele de apărare, prin costul disproporționat al apărării față de atac.