Știri
Știri din categoria Tehnologie
Un startup finlandez susține că duce bateriile solid-state în producție chiar din 2026, o promisiune care, dacă se confirmă, ar putea schimba rapid calculele de cost, autonomie și încărcare pentru vehiculele electrice. Potrivit The Verge, Donut Lab (un spin-off al Verge Motorcycles) afirmă că a realizat un „progres” major la bateriile cu electrolit solid și că intenționează să înceapă producția „mai târziu în acest an”.
Miza este ridicată fiindcă bateriile solid-state sunt prezentate de ani buni drept „Sfântul Graal” al industriei: densitate energetică mai mare, durabilitate și încărcare mai rapidă decât tehnologiile actuale. În practică, însă, domeniul este cunoscut pentru promisiuni repetate și termene care se amână constant.
Articolul subliniază că reacția inițială a experților a fost una de scepticism, inclusiv pentru că Donut Lab a apărut „din senin”, fără cercetători cunoscuți sau o prezență anterioară vizibilă în acest domeniu — un deficit de trasabilitate care ridică semne de întrebare privind credibilitatea.
În acest context, publicația îl citează pe Eric Wachsman, directorul Maryland Energy Innovation Institute și expert în baterii solid-state și pile de combustie cu oxid solid:
„Nu pot spune că nu au făcut-o. Tot ce pot spune este că nu au demonstrat că au.”
Pe fondul întrebării dacă un startup obscur ar putea „bate” jucători precum Toyota, Stellantis sau „întreaga națiune a Chinei”, Donut Lab pare să fi anticipat reacția și a lansat, în februarie, un site numit idonutbelieve.com, descris ca o platformă unde ar urma să fie publicate teste independente care să verifice faptul că bateria solid-state este reală.
Din informațiile disponibile în material, următorul pas relevant este apariția acelor teste independente și, eventual, confirmarea planului de producție „mai târziu în 2026”. Până atunci, concluzia rămâne una prudentă: tehnologia „pare” mai mult decât simplu marketing, dar dovada publică și verificabilă este încă elementul lipsă.
Recomandate
Uniunea Europeană pregătește restricții pentru giganții americani din tehnologie într-un moment în care Bruxellesul încearcă să reducă dependența de companii precum Amazon, Google, Microsoft sau Starlink, potrivit Reuters . Discuțiile din interiorul UE vizează atât accesul la contractele europene de cloud, cât și distribuirea frecvențelor pentru comunicațiile prin satelit, însă statele membre și oficialii europeni nu sunt de acord asupra direcției finale. Comisia Europeană urmează să prezinte pe 3 iunie noul „ Cloud and AI Development Act ”, o lege care ar putea limita accesul companiilor din afara Uniunii la proiecte considerate sensibile, în special în sectorul public. Totuși, documentul nu ar urma să blocheze complet firmele americane, ci mai degrabă să ofere avantaje companiilor europene. În paralel, Bruxellesul analizează și reorganizarea accesului la spectrul de 2 GHz pentru serviciile de comunicații prin satelit . Miza este uriașă, deoarece aceste frecvențe sunt importante atât pentru infrastructura comercială, cât și pentru cea militară. Reuters notează că noua formulă ar putea favoriza companii europene precum OVHCloud sau Deutsche Telekom și ar putea limita extinderea Starlink în Europa. Disputa din interiorul UE este însă una serioasă. Oficialii care susțin o politică „Buy European” consideră că Europa trebuie să își construiască rapid propriile capacități tehnologice, mai ales în contextul tensiunilor geopolitice și al dependenței de infrastructura americană. De cealaltă parte, există temeri că măsurile prea dure ar putea provoca reacții din partea Washingtonului și ar putea afecta competitivitatea europeană. Unul dintre argumentele principale invocate de susținătorii autonomiei digitale este diferența uriașă de investiții dintre SUA și Europa. Potrivit experților citați de Reuters, decalajul ajunge la aproximativ 1.000 de miliarde de euro în infrastructura cloud și inteligență artificială. În prezent, piața globală de cloud este dominată clar de companiile americane: Companie Cotă de piață globală Amazon Web Services 28% Microsoft Azure 21% Google Cloud 14% Împreună, cele trei controlează aproape două treimi din piața mondială, ceea ce alimentează îngrijorările europene privind securitatea datelor și dependența tehnologică. Noile reguli europene ar urma să fie negociate în lunile următoare cu statele membre și Parlamentul European, iar forma finală ar putea deveni și mai dură față de companiile din afara UE. [...]
Google separă istoricul de căutare și personalizarea în două setări distincte , o schimbare care poate modifica modul în care utilizatorii își gestionează datele și recomandările în ecosistemul companiei, potrivit 9to5Google . Actualizarea se distribuie „în următoarele săptămâni”, iar utilizatorii încep să primească notificări prin e-mail și în aplicații. Până acum, controlul era împărțit între „Web & App Activity” (pentru istoricul de activitate) și „Search Personalization” (pentru personalizare). Google introduce acum două preferințe independente, cu obiectivul declarat de a oferi „mai mult control asupra istoricului salvat și recomandărilor personalizate”. Ce acoperă „ Search Services History ” și de ce contează operațional Noua setare „Search Services History” stabilește dacă Google salvează interogările (căutările anterioare) și „alte activități” dintr-o listă mai largă de servicii: Search, Maps, Shopping, Flights, Hotels, Translate și News. În această categorie intră și elemente precum căutările efectuate, informații de pe site-urile vizitate folosind servicii de căutare, dar și răspunsuri generate de inteligență artificială (AI). În interiorul acestei setări apare și un „sub-set” numit „Saved Media”. Dacă este activat, Google poate salva imagini, fișiere, audio și video atunci când utilizatorul folosește căutarea vocală, Google Lens și Search Live. Acest „Saved Media” poate fi dezactivat separat de setarea principală, iar utilizatorii pot șterge individual elemente media din istoric. Google dă ca exemplu posibilitatea de a reveni la căutări vizuale anterioare cu Lens sau de a continua o conversație Search Live despre o melodie auzită. „ Personalized Recommendations ” devine comutatorul pentru rezultate adaptate A doua setare, „Personalized Recommendations”, controlează personalizarea și dacă rezultatele sunt „customizate” pentru utilizator (adică adaptate pe baza activității și preferințelor). Implementare: setările vechi se transferă automat Google spune că va folosi setările existente pentru a decide dacă noile opțiuni sunt pornite sau oprite. Dacă istoricul și personalizarea erau active, noile setări vor rămâne active; dacă erau dezactivate, vor rămâne dezactivate. De asemenea, intervalul de ștergere automată (auto-delete) setat anterior va fi păstrat. După primirea e-mailului de informare, noile setări ar urma să devină active „în următoarele zile”, iar distribuirea completă se va face „în următoarele săptămâni”. Linkuri către setări (din material): „Web & App Activity”: https://myactivity.google.com/activitycontrols?settings=search „Search Services History”: https://myactivity.google.com/search-services/controls „Personalized Recommendations”: https://google.com/search-personalization [...]
Google Wallet introduce trei niveluri de acces la cheia digitală a mașinii , o schimbare care face partajarea mai controlabilă și reduce riscul ca un utilizator să ofere, din greșeală, prea multe permisiuni atunci când împrumută mașina, potrivit Android Police . Actualizarea vizează funcția prin care utilizatorii pot trimite o cheie digitală către contacte — disponibilă de aproape trei ani — și adaugă, pe lângă componenta de securitate, și o îmbunătățire practică: mutarea cheii digitale între propriile dispozitive ar trebui să fie mai ușoară. Trei roluri, trei niveluri de control Noua versiune a partajării cheii digitale introduce trei „roluri” (niveluri de permisiuni): Co-owner (co-proprietar) : o copie a cheii digitale originale, cu același nivel de permisiuni ca cheia inițială. Guest (invitat) : gândit pentru familie sau prieteni , când vrei să oferi acces fără a echivala cu un co-proprietar. Service (service) : destinat situațiilor de tip valet sau service auto , unde accesul ar trebui să fie limitat la strictul necesar. Publicația notează că, înainte de trimitere, utilizatorul va trebui să denumească cheia partajată și să revizuiască setările acesteia, care pot diferi în funcție de modelul mașinii. Cum se partajează cheia din aplicație Pașii descriși pentru partajare sunt: deschizi Google Wallet ; selectezi cheia digitală ; alegi Share Car Key ; selectezi un utilizator sau o aplicație către care trimiți cheia. Compatibilitate: telefoane și mărci auto Funcția de cheie digitală este disponibilă pe: telefoane Pixel (Pixel 6 și modele mai noi, inclusiv Pixel Fold), Samsung Galaxy (seria S21 și mai noi), alte dispozitive Android selectate cu Android 12 sau mai nou. Disponibilitatea depinde însă de producătorul auto. Printre mărcile menționate ca având suport se numără: Audi, BMW, Cadillac, Genesis, Hyundai, Kia, Lotus, Mercedes-Benz, Mini, Polestar, Porsche, Rivian, Tesla și Volvo. [...]
Spotify extinde oferta Premium dincolo de muzică, adăugând articole lungi de revistă narate , o mișcare care poate crește timpul petrecut în aplicație și întărește poziționarea platformei ca serviciu audio „all-in-one”, potrivit CNET . Funcția vizează conținut editorial de tip „long-form” (articole ample, de revistă), redat în format audio narat, disponibil pentru abonații Premium. Din perspectiva utilizatorului, schimbarea înseamnă că Spotify încearcă să acopere și momentele în care oamenii ar consuma, de regulă, podcasturi sau audio-book-uri, dar cu materiale jurnalistice. De ce contează pentru businessul Spotify Extinderea către articole narate susține o strategie operațională simplă: mai mult conținut audio în aceeași aplicație, pentru a crește retenția (probabilitatea ca utilizatorii să rămână abonați) și pentru a diversifica utilizările serviciului Premium. În același timp, mutarea pune presiune pe granițele dintre platformele de streaming audio și publisherii tradiționali: dacă utilizatorii își „ascultă” articolele în Spotify, timpul și atenția se mută dinspre site-uri și aplicații de știri către un intermediar. Ce se știe și ce rămâne neclar CNET indică faptul că funcția este destinată abonaților Premium și că vorbim despre articole de revistă în format narat. În fragmentul de sursă furnizat nu apar detalii despre: publicațiile partenere sau titlurile incluse; țările în care funcția este disponibilă și calendarul extinderii; modul de narare (voce umană vs. voce sintetică) și condițiile de licențiere. În lipsa acestor informații, impactul exact asupra pieței (inclusiv pentru editori) depinde de amploarea catalogului și de termenii comerciali ai distribuției. [...]
Producătorii Android ar putea trece la lansări „în două valuri”, cu modelele Pro înainte , după modelul pe care Apple l-ar pregăti pentru seria iPhone 18, într-o schimbare cu potențial de impact asupra calendarului de vânzări și a competiției din segmentul premium, potrivit Notebookcheck . Informația pornește de la o scurgere atribuită unui „top tipster” și de la mai multe raportări care indică faptul că Apple ar urma să prioritizeze în 2026 lansarea iPhone 18 Pro și Pro Max, plus un iPhone pliabil numit „iPhone Ultra”, în timp ce varianta standard („vanilla iPhone 18”) ar fi amânată pentru primăvara lui 2027. Conform aceleiași surse, întârzierea ar fi legată de complexitatea noului cip A20 pe 2 nm (nanometri – o generație de fabricație mai avansată, de regulă mai dificil de produs la început). De ce contează: calendarul de lansare poate deveni un instrument competitiv Partea considerată mai importantă în scurgere este că mai mulți producători de telefoane Android ar urma să copieze strategia de lansare „split” (separată), ceea ce ar sugera o trecere treptată la cicluri de lansare mai „graduale” pentru vârfurile de gamă, în special din partea producătorilor chinezi. În material sunt menționați și Google și Samsung ca posibili adoptatori, însă fără confirmări sau detalii concrete. O astfel de schimbare ar muta accentul comercial către modelele scumpe (Pro/Ultra) în prima fază, lăsând modelele standard pentru o etapă ulterioară, cu efect direct asupra sezonalității vânzărilor și a momentului în care apar alternativele „mai accesibile” din aceeași generație. Xiaomi, primul nume indicat ca următor pe acest model Notebookcheck notează că Xiaomi ar urma să adopte mai repede decât alții această abordare: seria Xiaomi 18 ar putea fi lansată tot în două etape, cu Xiaomi 18 Pro și Xiaomi 18 Ultra primele, pentru a concura direct cu iPhone 18 Pro. Ca indiciu suplimentar, publicația menționează că Xiaomi a devansat lansarea „refresh”-ului de la mijlocul anului, Xiaomi 17T , cu aproape patru luni, debutul fiind „oficial confirmat” pentru 28 mai. Context: „copierea” rapidă a trendurilor Apple nu e nouă Materialul amintește că nu ar fi prima dată când ecosistemul Android reacționează rapid la mișcările Apple: sunt date ca exemplu lansările multiple de telefoane Android portocalii după iPhone 17 Pro „Cosmic Orange”, respectiv informații despre modele Android roșii aflate în lucru pentru a concura o culoare „Dark Cherry” vehiculată pentru iPhone 18 Pro. Toate aceste informații rămân, deocamdată, la nivel de scurgeri și raportări neconfirmate oficial, iar detaliile despre ce producători Android ar urma efectiv să schimbe calendarul de lansare nu sunt precizate. [...]
Prețul mediu al smartphone-urilor vândute în Europa a ajuns la un nivel record , pe fondul retragerii treptate a modelelor ieftine din ofertă, potrivit Android Headlines , care citează date Omdia pentru trimestrul I din 2026. Miza economică este că piața se „mută” spre segmente mai scumpe, ceea ce poate susține veniturile producătorilor chiar și fără o creștere proporțională a volumelor. De ce cresc prețurile: dispariția segmentului „low-cost” Analiza indică o schimbare de structură a pieței: ponderea telefoanelor cu preț redus scade, iar mixul de vânzări se înclină către modele mai scumpe. În practică, asta înseamnă că „prețul mediu” urcă nu doar din scumpiri punctuale, ci și pentru că se vând relativ mai multe dispozitive din game superioare. Pentru consumatori, efectul este o barieră mai mare de intrare pentru achiziția unui telefon nou, în special în piețele unde segmentul buget a avut tradițional o pondere ridicată. Ce înseamnă pentru producători și retail O astfel de evoluție favorizează companiile cu portofolii puternice în zona medie și premium și poate pune presiune pe brandurile care au crescut prin volume mari la prețuri mici. Pentru retaileri și operatori, un preț mediu mai mare poate aduce: valori mai ridicate ale coșului de cumpărături și ale finanțărilor în rate; o competiție mai intensă pe promoții și pachete (abonament + telefon), pentru a menține accesibilitatea. La ce să ne așteptăm în continuare Dacă tendința de reducere a ofertei „ieftine” continuă, prețul mediu ar putea rămâne ridicat și în trimestrele următoare, chiar și în scenarii în care cererea totală nu accelerează. Materialul nu oferă, însă, detalii complete despre nivelul exact al prețului mediu sau despre dinamica volumelor, dincolo de concluzia privind recordul și schimbarea de mix. [...]
