Știri
Știri din categoria Tehnologie

CEO-ul Cisco spune că „vom” vedea centre de date în spațiu, potrivit The Verge, într-un interviu cu Chuck Robbins despre infrastructura necesară pentru noile centre de date construite pentru inteligența artificială (IA) și despre presiunile tot mai mari legate de energie, amplasare și acceptanță publică.
În discuția din podcastul „Decoder”, Robbins răspunde fără ezitare la întrebarea dacă ar trebui construite centre de date în spațiu și spune că această direcție ar putea ocoli o parte dintre constrângerile de pe Pământ, în special cele legate de alimentarea cu energie și opoziția comunităților față de astfel de proiecte. În context, The Verge notează că centrele de date sunt percepute ca vecini „neplăcuți” din cauza zgomotului, aspectului și consumului mare de electricitate.
„Absolut. Și o vom face.”
Robbins leagă ideea de spațiu de limitările actuale de putere și de faptul că, „acolo sus”, energia solară ar fi „nelimitată și neîmpiedicată”, ceea ce ar face lucrurile „mai ușoare”. El spune și că, având în vedere istoricul lui Elon Musk, nu ar paria împotriva acestuia, în condițiile în care Musk ar împinge SpaceX în această direcție, iar planul menționat în interviu vizează o constelație de sateliți.
Din perspectiva Cisco, pregătirea este descrisă ca fiind într-o fază incipientă. Robbins afirmă că discuțiile interne au început cu două-trei luni înainte de interviu, iar compania analizează ce ar trebui schimbat în portofoliul său pentru a funcționa în condițiile din spațiu, inclusiv temperaturi și alte „probleme atmosferice”. În același timp, el sugerează că partea de rețelistică (echipamente și software pentru conectivitate) ar putea rămâne, în linii mari, similară, cu posibile adaptări la interfețe pentru tehnologii de satelit.
Interviul atinge și tema riscului de „bulă” în IA, iar Robbins spune direct că el crede că IA este o bulă, invocând implicit experiența Cisco din perioada „dot-com”, când compania a fost pentru scurt timp cea mai valoroasă din lume. În paralel, el descrie Cisco ca o companie care „conectează totul” în mod securizat și susține că cererea pentru rețelistică în centre de date a crescut pe fondul investițiilor în infrastructura pentru IA.
Pentru business, miza imediată rămâne pe Pământ: Cisco vinde echipamente către marii operatori de centre de date și către companii de tip „hiperscalator” (furnizori foarte mari de servicii de cloud), iar Robbins afirmă că, după o perioadă în care Cisco avea „relativ zero” business cu aceștia, „anul acesta” compania va ajunge la „miliarde”, impulsionată în principal de infrastructura pentru IA și centrele lor de date. Interviul publicat de The Verge este prezentat ca „ușor editat” pentru lungime și lizibilitate și continuă cu detalii despre investiții și strategia de produse, însă fragmentul furnizat se oprește înainte de finalul secțiunii despre achiziții și arhitectura de siliciu.
Recomandate

Ucraina pregătește o constelație de 360 de sateliți în orbită joasă, cu lansări SpaceX , într-un proiect de peste 1 miliard de euro care ar putea reduce dependența țării de infrastructuri externe de comunicații , potrivit TechRadar . Serviciul ar urma să înceapă în 2027, iar proiectul continuă după moartea fondatorului Stetman , Dmytro Stetsenko, sub conducerea noului CEO, Kateryna Diachenko. Rețeaua planificată de compania ucraineană Stetman ar urma să opereze la o altitudine de aproximativ 550 km. Un satelit de test este programat pentru lansare în octombrie 2026, pentru a valida tehnologia împreună cu ingineri SpaceX. Calendar și parteneri: producție în Danemarca, lansări prin SpaceX Implementarea completă a constelației este așteptată să înceapă în 2027 și să dureze trei ani. Sateliții ar urma să fie fabricați de compania daneză GomSpace, în baza unui parteneriat existent, în timp ce Stetman a ales SpaceX pentru lansări, invocând costuri mai mici și fiabilitate mai bună decât alternativele. Stetsenko declarase anterior, citat de publicație: „SpaceX este cea mai bună opțiune, pentru că sunt cei mai ieftini și cei mai de încredere.” Totuși, nu există încă un acord formal pentru livrarea restului sateliților din constelație, dincolo de lansarea satelitului de test. Miza economică: costuri pe satelit și pe lansare, plus o fabrică în Ucraina Costul total al proiectului ar depăși 1 miliard de euro, finanțarea urmând să fie făcută în mai multe etape, potrivit unui reprezentant Stetman citat de TechRadar. Bugetul ar include constelația în sine, dezvoltare software, servicii de lansare, comisioane de intermediere și salariile angajaților. Publicația indică următoarele repere de cost: fabricarea și lansarea unui satelit: între 2 și 3 milioane de dolari (aprox. 9–14 milioane lei) per unitate; un lansator Falcon 9 poate transporta câteva zeci de sateliți; un lansament costă de regulă între 60 și 70 milioane de dolari (aprox. 270–320 milioane lei), în funcție de încărcătură. La o țintă de 360 de sateliți, costurile „per unitate” ar însuma, conform calculelor din articol, aproximativ 720 milioane de dolari până la peste 1 miliard de dolari (aprox. 3,2–4,5 miliarde lei), ceea ce explică presiunea financiară a proiectului și dependența de etapele de finanțare. Separat, Stetman ar planifica și o facilitate comună de producție de sateliți în Ucraina, împreună cu GomSpace, care ar urma să fie deschisă complet anul viitor dacă finanțarea vine la timp. Investiția ar putea ajunge la câteva sute de milioane de euro, însă sursele de finanțare nu sunt făcute publice. De ce contează operațional: infrastructură proprie pentru comunicații în război În contextul războiului, proiectul este prezentat ca o investiție în „independența comunicațiilor” Ucrainei. Stetman furnizează deja echipamente de comunicații pentru armată, servicii de urgență, poliție, personal medical și instituții guvernamentale și produce terminale adaptate, inclusiv sisteme Starmod pentru condiții militare și terminale satelitare UASAT care funcționează prin rețele existente. Potrivit aceleiași surse, Ucraina ar avea nevoie de aproximativ 150 de sateliți, estimare atribuită lui Andrii Kolesnyk, fost consilier al șefului Agenției Spațiale de Stat a Ucrainei. Informațiile sunt preluate „via” The Defender , conform TechRadar. În perioada următoare, două elemente rămân decisive pentru ritmul proiectului: confirmarea finanțării pe etape și semnarea unui acord formal pentru livrarea și lansarea restului constelației, dincolo de satelitul de test din 2026. [...]

Apple a testat scenarii alternative pentru Mac Pro , inclusiv un model Intel, dar a renunțat din motive de cost și cerere , potrivit 9to5Mac , care citează o analiză din newsletterul „Power On” al lui Mark Gurman (Bloomberg). Informația contează pentru că arată cât de dificil a fost pentru Apple să justifice economic o stație de lucru de nișă în era Apple Silicon, chiar și după tranziția de la procesoarele Intel. Apple a anunțat în martie că oprește linia Mac Pro și a confirmat că nu are planuri pentru hardware Mac Pro în viitor, eliminând produsul de pe site și orientând potențialii cumpărători către Mac Studio. Ce includeau planurile anulate Potrivit lui Gurman, în interiorul companiei „nu a fost mereu planul” să fie abandonat Mac Pro. Apple ar fi urmărit inițial să poziționeze un cip „Extreme” deasupra variantei „Ultra”, însă proiectele au fost oprite. Raportul susține că Apple ar fi dezvoltat cipuri M2 Extreme și M3 Extreme, dar ar fi renunțat la ele din „îngrijorări legate de cost și cerere”. Două modele în lucru, niciunul lansat În paralel, Apple ar fi avut în dezvoltare două modele Mac Pro care nu au ajuns pe piață, cu nume de cod J170 și J190: J170 : un Mac Pro cu procesor Intel , dezvoltat „chiar și când Apple își producea propriul silicon”, pentru a acoperi anumite utilizări specifice; J190 : o versiune cu M3 Ultra , care ar fi trebuit să apară alături de Mac Studio cu M3 Ultra, la începutul lui 2025. Ce urmează Gurman spune că nu anticipează revenirea Mac Pro „prea curând — dacă va mai reveni vreodată”. În schimb, în aceeași analiză se menționează că noi Mac Studio cu cipuri M5 Ultra ar putea veni „chiar din această toamnă”. [...]

Sony cere un preț de top pentru Xperia 1 VIII, dar recenzia indică limite la autofocusul video , ceea ce poate cântări greu pentru utilizatorii care cumpără telefonul în primul rând ca „cameră” de buzunar. Într-o analiză publicată de Notebookcheck , accentul cade pe performanța video și pe cât de mult se simte, în practică, „ADN-ul Alpha” pe care Sony îl folosește în poziționarea modelului. Telefonul este prezentat ca un vârf de gamă orientat spre video, cu opțiuni „Pro Video” și elemente preluate din ecosistemul Sony Alpha, inclusiv S‑Cinetone (un profil de culoare gândit pentru un aspect cinematografic) și funcții de urmărire în timp real asistate de inteligență artificială. Sony mizează și pe „Creative Look” și pe integrarea cu Creators’ Cloud , care include AI în cloud, pentru a susține un flux de lucru „profesionist” similar camerelor sale. Ce primești pentru bani: 4K la 120 fps pe toate camerele, dar cu o condiție Notebookcheck notează că Xperia 1 VIII poate filma la rezoluție UHD (4K) cu până la 120 cadre pe secundă pe toate distanțele focale (practic, pe toate camerele), o specificație rară în zona smartphone-urilor. În Europa, prețurile „încep de la aproximativ 1.500 euro” (aprox. 7.500 lei), potrivit sursei. Limitarea importantă menționată în recenzie: urmărirea autofocusului în timp real (real-time AF tracking) este disponibilă doar la 4K/30 fps, nu la 4K/120 fps. Analiza se concentrează pe această setare (UHD 30 fps) pentru a evalua calitatea imaginii și stabilizarea. Testul practic: culori și stabilizare apreciate, autofocus sub așteptări În filmările realizate la niveluri de zoom 0,7x, 1x, 2x, 2,9x și 5,8x, publicația apreciază reproducerea culorilor și stabilizarea. În același timp, trecerea între lentile este descrisă ca fiind „puțin sacadată”. Punctul sensibil pentru un telefon promovat ca „video-first” este autofocusul: Notebookcheck spune că performanța este dezamăgitoare, cu „căutări” vizibile ale focalizării (focus hunting) în materialele înregistrate. De ce contează Pentru cumpărătorii care iau în calcul Xperia 1 VIII ca instrument principal de filmare, combinația dintre prețul ridicat și limitările observate la autofocus poate influența decizia, mai ales într-o zonă în care concurența pe camere (inclusiv pe video) este unul dintre principalele criterii de achiziție. În recenzie este menționată și o comparație cu Oppo Find X9 Ultra, inclusiv prin includerea de secvențe video pentru raportare. [...]

Imagini „din viața reală” sugerează că Galaxy Z Fold 8 va miza pe un format mai lat și mai compact , o schimbare de design care ar putea influența felul în care Samsung poziționează următoarea generație de pliabile în zona de utilizare „de zi cu zi”, potrivit 9to5Google . Materialul pornește de la câteva clipuri apărute pe rețelele sociale, atribuite lui J-Hope (membru BTS), în care se vede un Galaxy Z Fold 8 „wide” (varianta lată) în culoarea mov. Publicația notează că, având în vedere parteneriatul strâns dintre Samsung și BTS, este probabil vorba despre un dispozitiv furnizat de companie într-un context comercial, dar care a apărut public mai devreme decât era planificat. Din filmări (compilate pe Twitter/X) se poate observa telefonul din față și din spate, iar noul format „scurt și îndesat” iese în evidență: dispozitivul pare mai mic în mână decât multe smartphone-uri actuale, ceea ce poate indica o direcție către portabilitate și utilizare mai confortabilă când este pliat. În același context, 9to5Google amintește și un zvon conform căruia ecranul exterior ar avea 5,5 inci. Ce lipsește din scurgere și de ce contează Clipurile nu arată telefonul desfăcut, astfel că nu există, în acest moment, o confirmare vizuală a modului în care noul format lat se traduce în experiența de utilizare pe ecranul mare. Totuși, apariția unor imagini „hands-on” înainte de lansare întărește ideea că Samsung pregătește o repoziționare de design pentru Fold, cu accent pe ergonomie când dispozitivul este închis. Când ar urma prezentarea oficială Samsung ar urma să prezinte oficial Galaxy Z Fold 8 pe 22 iulie , alături de o variantă „Ultra”, de Flip 8 și de noi ceasuri inteligente, mai notează publicația. [...]

Diferențele de preț la telefoanele din China vin din costuri și reguli locale, nu din „aceeași ofertă” globală , arată o analiză din BGR . Pentru consumatori, concluzia practică este că un flagship chinezesc poate fi mult mai ieftin pe piața internă, dar avantajul se erodează rapid la export din cauza taxelor, certificărilor și a diferențelor de software. Piața chineză este descrisă ca extrem de competitivă, cu mulți producători locali care se luptă pentru atenția utilizatorilor, în timp ce concurează și cu giganți internaționali precum Apple și Samsung. În acest context, brandurile chineze sunt împinse să practice prețuri agresive acasă, chiar dacă în afara Chinei aceleași modele ajung să coste semnificativ mai mult. De ce pot vinde mai ieftin în China Analiza indică mai mulți factori care reduc costurile pentru vânzările interne: Producție locală și lanțuri de aprovizionare locale , care pot scădea costurile de fabricație. Costuri mai mici de logistică și taxe : vânzarea în China evită cheltuieli și taxe asociate transportului internațional. Acces mai ușor la piață prin revânzători locali , care oferă distribuție largă. Conformare doar la reglementările interne : modelele internaționale pot necesita certificări suplimentare și suport local pentru clienți, care cresc costurile. Cât de mari sunt diferențele: exemple de preț BGR compară câteva modele de top ale producătorilor chinezi între China, SUA și Europa, iar diferențele sunt consistente. OnePlus 15 (12 GB RAM / 256 GB stocare) : 3.999 yuani în China (aprox. 2.550 lei), față de 899,99 dolari în SUA (aprox. 4.140 lei) și circa 949 euro în Europa (aprox. 4.790 lei). Publicația notează că în Europa prețurile includ TVA, în timp ce în SUA nu. Xiaomi 17 Ultra : 7.999 yuani în China (aprox. 5.100 lei) versus 1.499,90 euro în Europa (aprox. 7.570 lei). Modelul nu este vândut oficial în SUA, potrivit sursei. Honor Magic V5 (pliabil, lansat în 2025) : 8.999 yuani în China (aprox. 5.740 lei) versus 1.999 euro în Europa (aprox. 10.100 lei). În paralel, BGR subliniază că telefoanele Apple și Samsung nu sunt „ieftine” în China în același fel: iPhone 17 Pro Max pornește de la 9.999 yuani (aprox. 6.380 lei) în China, iar Galaxy S26 Ultra are același prag de pornire, în timp ce prețurile din China pot include taxe care le fac uneori mai mari decât în SUA. De ce „importul din China” nu e o soluție simplă Chiar dacă diferențele de preț pot tenta cumpărătorii din afara Chinei, BGR avertizează că versiunile pentru China nu sunt identice cu cele internaționale , în special la nivel de software: telefoanele Android vândute pe piața chineză nu vin cu serviciile Google , deoarece Google nu operează în China. Asta înseamnă lipsa aplicațiilor precum Gmail, Google Maps, Chrome, YouTube și a magazinului Google Play, înlocuit de piețe locale de aplicații; instalarea și activarea serviciilor Google poate fi mai dificilă pentru utilizatorii internaționali. La costurile și limitările de software se adaugă: taxe vamale și impozite la import , plus costurile de transport; garanție și service : varianta internațională vine, de regulă, cu garanție și suport local, în timp ce importul unei versiuni pentru China poate limita accesul la reparații și asistență. În plus, sursa menționează că unii producători pot oferi garanții software mai bune pentru versiunile internaționale ; ca exemplu, Honor și Motorola ar oferi până la șapte ani de actualizări Android în Europa și pe piețele internaționale. În esență, prețurile mici din China reflectă un mix de competiție internă, costuri operaționale mai reduse și cerințe de conformare mai simple, dar avantajul se diminuează când telefonul este cumpărat pentru utilizare în afara pieței chineze. [...]

China schimbă stimulentele fiscale pentru baterii și taxează litiu-ionul , într-o mișcare care poate redesena costurile și ritmul de adopție în lanțul global al vehiculelor electrice, potrivit Notebookcheck . De la 1 septembrie 2026, bateriile litiu-ion vor fi supuse unei taxe de consum, în timp ce bateriile sodiu-ion și cele cu electrolit solid (solid-state) vor fi scutite până la finalul lui 2028. Măsura este prezentată ca parte a unei strategii recurente a Beijingului: după ce o tehnologie ajunge la maturitate industrială, statul îi reduce avantajele fiscale și mută sprijinul către „următoarea chimie” pe care vrea să o domine. În cazul de față, anunțul este atribuit Ministerului de Finanțe din China, Administrației Generale a Vămilor și Administrației de Stat pentru Taxare. Ce se schimbă de la 1 septembrie 2026 Conform informațiilor din articol, regimul fiscal se modifică astfel: Bateriile litiu-ion : vor avea taxă de consum de 2% începând cu 1 septembrie 2026 , care va urca la 4% după un an. Se încheie astfel o scutire care a funcționat „mai bine de un deceniu” și a ajutat producătorii chinezi să se extindă. Bateriile sodiu-ion și solid-state : vor fi scutite de taxă până la finalul lui 2028 , deși fuseseră taxate cu 4% încă din 2015, pentru că nu erau incluse în lista inițială de scutiri. Notebookcheck interpretează schimbarea ca un semnal că autoritățile consideră tehnologia litiu-ion suficient de matură încât să fie tratată fiscal ca un produs „commoditizat” (standardizat, cu diferențiere redusă). De ce contează pentru piața EV și pentru producători Din perspectivă economică, diferența de taxare poate înclina costurile în favoarea tehnologiilor pe care China vrea să le accelereze. Publicația notează că scutirea vine într-un moment în care CATL , BYD și alți jucători ar urma să înceapă linii pilot de producție solid-state , iar China a dezvoltat „primul standard global” pentru bateriile solid-state. Pentru sodiu-ion , avantajul principal rămâne costul și independența față de lanțul de aprovizionare cu litiu; articolul susține că o scutire de taxă „lărgește” aceste avantaje și că tehnologia ajunge la paritate de cost și densitate energetică cu celulele LFP (litiu-fier-fosfat), o chimie larg folosită în EV-uri. Pentru solid-state , Notebookcheck menționează că CATL ar fi indicat că producția de masă este încă la câțiva ani distanță, iar scutirea fiscală poate funcționa ca un sprijin timpuriu pentru construirea unei baze de producție pe care China intenționează să o domine. Ce urmează Dacă diferențele fiscale rămân în vigoare până în 2028, efectul imediat ar putea fi accelerarea investițiilor și a proiectelor pilot în sodiu-ion și solid-state, concomitent cu o presiune de cost suplimentară asupra bateriilor litiu-ion în China. Notebookcheck mai notează că unele startup-uri chineze ar ocoli etapa litiu-ion cu electrolit lichid și ar trece direct la sodiu-ion sau solid-state, ceea ce ar putea schimba semnificativ peisajul bateriilor pentru EV „în câțiva ani” — însă ritmul depinde de maturizarea industrială a acestor tehnologii. [...]