Turcia își testează conceptul de „pilot + dronă” ca multiplicator de forță, după ce Baykar și Leonardo au derulat primele teste live în care drona de luptă Kizilelma a operat în formație cu avionul M-346 și a fost comandată din cockpitul acestuia, potrivit TWZ. Miza este una operațională: creșterea „masei de luptă” (număr de platforme și efecte în misiune) fără achiziția unui număr tot mai mare de avioane cu pilot, care devin tot mai scumpe.

Testele au avut loc luna trecută la centrul de zbor și încercări al Baykar din Çorlu, Turcia, și au implicat o variantă M-346 Fighter Attack aflată în proprietatea Leonardo și un UCAV (vehicul aerian de luptă fără pilot) Kizilelma. Un T-346A al Forțelor Aeriene Italiene (varianta de antrenament a M-346) a participat ca avion de urmărire.

Ce au demonstrat testele: autonomie la decolare, apoi control din avion

În campania de zbor, Kizilelma a rulat și a decolat autonom, după care s-a alăturat autonom avionului M-346 în formație. Ulterior, echipajul (doi piloți) din M-346 a preluat controlul complet al dronei.

Pentru aceste teste, drona a folosit algoritmi de „Smart Fleet Autonomy” dezvoltați de Baykar în laboratorul său Hardware-in-the-Loop (HIL) – un tip de testare în care componentele reale sunt validate în bucle de simulare, înainte și în paralel cu zborurile.

Odată „predată” către M-346, piloții au utilizat o suită nouă de avionică (electronica de bord) integrată pentru a comanda diferite formații. Printr-un sistem de calcul pentru operare „cu pilot/fără pilot”, Kizilelma a executat autonom manevre și schimbări de poziție, separări și regrupări, piloții fiind responsabili doar de comenzile inițiale.

Schimbul de date între platforme s-a făcut printr-un sistem descris ca fiind unul avansat de comunicații în radiofrecvență.

Programul K-SWARM și ce urmează

Testele din Çorlu reprezintă prima fază live a programului K-SWARM, orientat pe interoperabilitatea dintre aeronave cu pilot și fără pilot (concept cunoscut și ca „manned-unmanned teaming”, adică operare în echipă între platforme pilotate și drone).

Înaintea zborurilor, companiile au rulat misiuni simulate, inclusiv cu un simulator complet de M-346 în Venegono (Italia) și în laboratorul PC2LAB al Leonardo din Torino, pentru a valida algoritmi, tactici și proceduri în mediul virtual.

Următorul set de teste este planificat „în lunile următoare” și ar urma să adauge complexitate și funcții noi, care cer un nivel mai ridicat de conștientizare situațională și coordonare „ca unul singur” către obiectivele misiunii. Detaliile despre cum va fi obținută conștientizarea situațională îmbunătățită nu au fost făcute publice, însă materialul notează că Kizilelma a mai fost testată cu un senzor electro-optic și cu un radar AESA (radar cu antenă activă cu baleiaj electronic).

De ce contează: dronă comandată dintr-un avion tactic, cu potențial de export

TWZ notează că o dronă de luptă operată sub controlul unui avion tactic cu pilot este un reper important, într-un domeniu în care eforturile publice au fost asociate în principal cu SUA și China, iar în cazul Rusiei nu există confirmări privind nivelul de colaborare obținut în teste raportate.

În plan comercial și industrial, articolul subliniază că produsele turcești au avantajul de a fi, în general, în afara restricțiilor ITAR (regulile SUA care limitează transferul de tehnologii militare sensibile), ceea ce poate lărgi baza de clienți. În paralel, pentru ca K-SWARM să depășească stadiul de demonstrator tehnologic, cheia va fi scalarea către mai multe tipuri de aeronave, formații mai mari și execuție de misiuni tot mai autonome, în timp ce piloții păstrează controlul și decizia finală, conform companiilor.