Știri
Știri din categoria Tehnologie
Apple pregătește o actualizare de branding pentru Apple Music, iar noul logo a apărut deja în versiunile beta iOS 27.2 (Beta 3) și macOS 27.2 (Beta 3), semn că schimbarea ar urma să fie distribuită la scară largă odată cu actualizările software, potrivit Mobilissimo.
Noul simbol a fost observat în build-urile de test, ceea ce sugerează că nu este doar un experiment de design. În plus, aceeași siglă fusese folosită de Apple în septembrie, la anunțarea „Apple Music Hall”, un spațiu asociat companiei din Battersea Power Station.
La acel moment, exista ipoteza că designul ar fi fost creat strict pentru proiectul respectiv. Apariția lui în iOS și macOS beta schimbă însă interpretarea și indică faptul că Apple îl pregătește ca logo oficial pentru Apple Music.
Deocamdată, site-ul Apple Music și player-ul web afișează în continuare vechiul logo. Publicația notează că Apple ar putea actualiza treptat toate zonele în care apare identitatea vizuală a serviciului, pe măsură ce noile versiuni software ajung la utilizatori.
iOS 27.2 și macOS 27.2 sunt așteptate în versiune finală mai târziu în această lună, după lansarea comercială a iPhone Duo, moment din care noul logo ar urma să înceapă să apară pe scară largă.
Schimbarea nu modifică experiența Apple Music, fiind vorba strict despre identitate vizuală. Rămâne de văzut dacă actualizarea de imagine va fi însoțită și de noutăți funcționale pentru utilizatorii platformei, mai notează sursa.
Recomandate
Apple ar putea depinde de Samsung pentru un iPhone fără ramă și fără butoane , iar blocajul ține de maturizarea unei tehnologii de ecran care ar transforma OLED-ul în „laturile” telefonului, potrivit Wccftech . Informația este prezentată ca zvon, cu o evaluare de plauzibilitate de 55% în articol, și este atribuită unei surse de pe Weibo (Instant Digital). Miza, dincolo de estetică, este una operațională: Apple ar aștepta ca Samsung să finalizeze un panou „full-surround, full-screen display”, înainte să poată avansa decisiv cu un design fără margini, fără cadru și fără componente mecanice vizibile. Ce presupune ecranul „full-surround” și de ce contează Conform descrierii citate, proiectul ar avea câteva elemente-cheie: panoul principal rămâne complet plat; OLED-ul se îndoaie abrupt, aproape la 90 de grade, pe toate cele patru muchii și colțuri; porțiunile pliate ar deveni efectiv părțile laterale ale telefonului, înlocuind cadrul tradițional; designul ar elimina butoanele mecanice, pentru un aspect de „placă” continuă de sticlă, fără margini vizibile din față. Dacă această arhitectură ajunge la producție, ea ar schimba nu doar designul, ci și modul în care sunt integrate componente esențiale (antene, etanșare, protecție), ceea ce explică de ce Apple ar fi prudentă înainte de a o adopta. Obstacolele tehnice: distorsiuni, fragilitate și semnal Wccftech enumeră mai multe probleme care ar trebui rezolvate pentru ca un astfel de ecran să fie viabil: distorsiuni optice (OCA – adeziv optic) când ecranul este „modelat” 3D pe colțuri, cu efect de imagine neclară și culori denaturate din unghiuri laterale; vulnerabilitatea filmului TFE (strat de încapsulare în panourile OLED) la apă și aer, risc amplificat de îndoirea extremă în colțuri, ceea ce ar cere o rezistență neobișnuit de mare; poziționarea antenei , care în mod normal „înconjoară” cadrul, devenind dificilă într-un design fără ramă, cu potențiale probleme de semnal. În acest context, articolul susține că Apple ar aștepta ca Samsung să depășească aceste limitări înainte de a „intra cu totul” în proiect. Cum se diferențiază de iPhone 20 (20 de ani) Materialul separă această viziune de un alt proiect asociat iPhone-ului aniversar (iPhone 20), despre care spune că ar urma să aibă față și spate din sticlă care se curbează spre laterale, cu o bandă metalică subțire la mijloc, plus un OLED „micro-curbat” pe patru laturi pentru un aspect aproape fără margini. Pentru iPhone 20, Wccftech mai notează că Apple ar testa variante de 6,41 inci (Pro) și aprox. 6,96 inci (Pro Max), iar telefonul ar urma să includă Face ID sub ecran și „ar putea” extinde soluția și la camera frontală. Printre upgrade-urile menționate se numără A21 Pro, un senzor foto Apple „stacked”, memorie cu lățime mare de bandă pentru AI, butoane haptice (cu feedback tactil), un modem îmbunătățit și o baterie siliciu–carbon. În lipsa unor confirmări oficiale, rămâne de urmărit dacă și când Samsung poate industrializa un OLED „full-surround” fără compromisuri majore la durabilitate și conectivitate — condiții care, potrivit sursei citate, ar influența direct calendarul unui iPhone cu adevărat fără ramă și fără butoane. [...]
Ring atacă direct riscul de a rămâne blocat afară din cauza bateriei prin prima sa încuietoare inteligentă, care poate genera energie „la nevoie” prin rotirea mecanismului interior, potrivit 9to5Mac . Produsul este anunțat pentru disponibilitate în T1 2027 și vine într-un context în care autonomia bateriei rămâne una dintre cele mai frecvente vulnerabilități operaționale ale încuietorilor smart. Cum funcționează soluția pentru „baterie moartă” Ring Smart Lock include un mecanism prin care utilizatorul poate roti de câteva ori butonul interior (thumbturn) pentru a produce energia necesară alimentării temporare a încuietorii. Scopul este să permită deblocarea ușii chiar și atunci când bateria este descărcată, reducând riscul de a nu mai putea intra în locuință într-un moment nepotrivit. Funcții și integrare în ecosistem Încuietoarea oferă metode multiple de acces: deblocare cu amprentă; tastatură tactilă; telefon, prin aplicația Ring. Prin aplicație, utilizatorii pot verifica și bloca ușa de la distanță și pot crea acces programat sau limitat în timp pentru membri ai familiei ori vizitatori. Dispozitivul se integrează și cu Amazon Echo , precum și cu soneriile și camerele Ring. Ring Smart Lock va fi disponibil în trei finisaje (negru, argintiu și alamă) și, potrivit informațiilor publicate, nu necesită cablare suplimentară. Prețul anunțat este de 249 dolari (aprox. 1.150 lei). Detalii suplimentare sunt prezentate de companie aici . Context: Ring extinde și gama de camere 4K Separat de încuietoare, Ring a anunțat și camere 4K care suportă standardul „ Retinal Vision 4K ”, cu promisiunea unei performanțe mai bune în lumină slabă și culori mai precise. Produsele sunt disponibile la precomandă sau cumpărare începând de astăzi, conform sursei: Outdoor Cam 4K Plus – 149,99 dolari (aprox. 690 lei): 149,99 dolari Floodlight Cam 4K Plus – 219,99 dolari (aprox. 1.010 lei): 219,99 dolari Spotlight Cam 4K Plus – 199,99 dolari (aprox. 920 lei): 199,99 dolari Indoor Cam 4K – 99,99 dolari (aprox. 460 lei): 99,99 dolari Ring a mai anunțat și Pan-Tilt Indoor Cam 2K la 69,99 dolari (aprox. 320 lei), cu acoperire 360° prin panoramare, urmărire a mișcării și obturator de confidențialitate: 69,99 dolari . [...]
România revine la ora standard în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026 , iar pentru companii și servicii digitale schimbarea rămâne un test operațional recurent, în condițiile în care Uniunea Europeană nu a finalizat eliminarea ajustărilor sezoniere, potrivit Mobilissimo . În noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie 2026, la ora 4:00 ceasurile se dau înapoi cu o oră și vor indica din nou 3:00. România trece astfel de la ora de vară (UTC+3) la ora standard (UTC+2). Practic, duminică va avea 25 de ore, deoarece intervalul 3:00–4:00 se repetă. Din perspectiva utilizării de zi cu zi, răsăritul și apusul vor fi afișate pe ceas cu aproximativ o oră mai devreme decât în ziua precedentă: mai multă lumină dimineața și întuneric mai devreme după-amiaza. Mobilissimo notează că schimbarea orei nu modifică durata efectivă a luminii naturale, ci doar felul în care aceasta se suprapune peste programul oamenilor. De ce nu dispare schimbarea orei în UE Deși renunțarea la schimbarea orei este discutată de ani buni, UE nu a eliminat acest sistem. Propunerea de oprire a ajustărilor sezoniere nu a fost finalizată legislativ, iar statele membre continuă să aplice regulile existente: trecerea la ora de vară în ultima duminică din martie și revenirea la ora standard în ultima duminică din octombrie. În acest context, 25 octombrie 2026 nu este anunțată ca „ultima” schimbare, iar calendarul rămâne valabil pentru România și celelalte state UE. Context: cine a renunțat deja Materialul amintește câteva exemple de țări care au renunțat la acest sistem: China (din 1992) Rusia (din 2011) Turcia (din 2016) În România, următoarea schimbare rămâne cea din noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, când ora 4:00 devine 3:00. [...]
Digi ar putea deveni „remediul” de concurență într-o posibilă achiziție a Vodafone Spania de către Telefónica , într-un context în care autoritățile europene și spaniole ar putea bloca o consolidare prea agresivă a pieței, potrivit Mobilissimo . Miza este una de reglementare: o preluare directă a Vodafone Spania de către Telefónica ar duce, potrivit unei analize Berenberg citate în material, la un operator cu aproximativ 46–47% din piața de telefonie mobilă și internet fix pentru consumatori. Un astfel de nivel ar fi greu de acceptat de autoritățile de concurență din Spania și de Comisia Europeană fără concesii semnificative. În acest tablou, Digi Spania este văzută ca potențial beneficiar al condițiilor impuse pentru aprobarea tranzacției. Operatorul „cu origini românești” ar controla deja circa 12–15% din baza de clienți pentru serviciile mobile și broadband analizate, iar banca germană consideră că măsurile de menținere a concurenței ar putea ajunge să întărească poziția Digi. Scenariile discutate: împărțirea activelor sau fuziune Materialul indică două variante aflate „în calcul”: achiziție comună a Vodafone Spania de către Telefónica și Digi, urmată de împărțirea activelor (cu exemple precum clienții de internet fix și o parte dintre abonații mobili la Telefónica, iar restul operațiunilor la Digi); fuziune între Vodafone Spania și Digi , scenariu care, potrivit articolului, nu ar rezolva neapărat toate problemele pentru Zegona. Context: consolidarea pieței și precedentele de la Bruxelles Piața spaniolă a trecut recent printr-o consolidare majoră: Orange Spain și MásMóvil au fuzionat în 2024, formând MasOrange . Pentru aprobarea acelei tranzacții, autoritățile europene au impus măsuri menite să întărească poziția Digi, inclusiv transferul a 60 MHz de spectru și acces la roaming național (acces la rețeaua altui operator în zone fără acoperire proprie). Pe partea de proprietate, Zegona a cumpărat Vodafone Spania în 2023 pentru 5 miliarde de euro (aprox. 25 miliarde lei), iar tranzacția a fost finalizată în mai 2024. Ce se știe oficial și ce urmează Deocamdată, nici Telefónica, nici Digi nu au confirmat pregătirea unei oferte. Totuși, articolul notează că, în 2026, cele două companii ar fi singurii operatori mari din Spania cu bilanț pozitiv al portabilității (diferența dintre numerele atrase și cele pierdute), un indicator relevant pentru dinamica concurențială. Dacă negocierile avansează, rolul Digi ar putea deveni esențial tocmai prin prisma condițiilor de concurență care ar însoți o eventuală mega-tranzacție pe piața telecom din Spania. [...]
Google/Xreal intră în zona „premium” a ochelarilor XR, cu un preț de 1.279 dolari (aprox. 5.900 lei) și o lansare inițială limitată , poziționând Aura în competiție directă cu ochelarii VR anunțați de Meta, potrivit The Verge . Xreal a deschis precomenzile pentru Aura de la 1.279 dolari (aprox. 5.900 lei), cu 20 de dolari sub prețul menționat pentru Meta VR Glasses. Configurația de bază include 12 GB RAM și 256 GB stocare, iar o variantă cu 16 GB RAM și 512 GB stocare costă 1.499 dolari (aprox. 6.900 lei). Xreal spune că, până la momentul publicării, nu a putut preciza dacă cei 16 GB RAM vor conta pentru anumite aplicații. Ce cumperi, de fapt: ochelari ușori, dar cu „puck” de procesare Atât Aura, cât și ochelarii Meta sunt descriși ca dispozitive relativ ușoare (în jur de 100 de grame), însă folosesc un cablu către un modul separat („compute puck”) care găzduiește cipul și bateria. Aura rulează Android XR , iar dispozitivul Meta rulează Horizon OS. Ambele afișează o grilă de aplicații „plutitoare” și pot suprapune obiecte virtuale peste lumea reală. Diferența majoră ține de experiență: Aura folosește lentile transparente, în timp ce ochelarii Meta se bazează pe „passthrough” (redarea lumii reale prin camere), ceea ce poate oferi mai multă imersiune. The Verge notează că Aura are un câmp vizual transparent de 70 de grade pe diagonală, dar mai mic decât cel al ochelarilor Meta. Control și ecosisteme: Android pe Aura, jocuri Quest pe Meta Meta VR Glasses includ urmărirea privirii (eye tracking), similar cu Apple Vision Pro , pentru selecție prin privire și gesturi. În schimb, Aura folosește un touchpad integrat în modulul de procesare și urmărirea mâinilor pentru „indicatoare” virtuale. Ambele pot fi conectate la periferice și pot afișa conținut de pe alte dispozitive; se pot conecta și surse video prin USB-C cu DisplayPort. La nivel de conținut, Aura aduce aplicațiile Android în interfața XR, în timp ce dispozitivul Meta se bazează pe jocurile din ecosistemul Quest. Disponibilitate: livrări „în câteva săptămâni”, dar pentru un grup restrâns Deși Meta VR Glasses nu ar urma să apară până în primăvara lui 2027, Aura nu intră imediat în vânzare largă. În acest moment, doar cei care au făcut deja o rezervare pot plasa precomenzi, iar primele 2.000 de unități „Founder’s Edition” sunt cele care sunt considerate, în mod explicit, parte din lansare. Acestea ar urma să fie livrate în 2026, iar compania folosește formulări precum „vor începe livrările curând” și că lansarea este „la câteva săptămâni distanță”, însă intervalele sunt prezentate ca valabile pentru primii cumpărători. Pentru publicul larg, comenzile ar urma să se deschidă „în săptămânile următoare”. La debut, Aura va fi livrat doar în SUA, Canada, Japonia și Coreea de Sud, urmând să se extindă în alte regiuni în 2027. [...]
Huawei admite că fără EUV nu poate face cipuri de vârf, iar China încă lucrează la această verigă critică , potrivit IT之家 , care relatează declarațiile lui Yu Chengdong (Richard Yu) dintr-o discuție cu presa internațională. Într-un rezumat publicat pe contul X al Huawei, executivul companiei spune că echipamentele de litografie cu lumină ultravioletă extremă (EUV) sunt „cheia” pentru fabricarea cipurilor avansate. El adaugă că în China aceste echipamente sunt în curs de dezvoltare, însă în prezent industria locală se bazează încă pe litografia cu ultraviolet profund (DUV), o tehnologie mai veche, cu limitări pentru nodurile de fabricație cele mai avansate. Ce înseamnă operațional pentru Huawei: optimizări „de sistem” în loc de acces la cele mai noi noduri În contextul restricțiilor de acces la anumite tehnologii, Yu Chengdong indică „LogicFolding” (logic folding) ca metodă de creștere a capabilităților atunci când obținerea unor tehnologii este limitată. Ideea centrală: nu toate componentele unui telefon au nevoie de același nivel de miniaturizare, chiar dacă procesorul principal cere, de regulă, un proces de fabricație avansat. Executivul descrie abordarea Huawei ca fiind una de „inginerie de sistem”, prin care compania optimizează continuu performanța totală pentru a compensa imposibilitatea de a folosi procese de fabricație mai avansate. Context: seria Mate 90 și „cipurile τ”, prezentate ca alternativă la „micșorarea geometrică” IT之家 reamintește că, la evenimentul din 1 octombrie pentru seria Huawei Mate 90 și alte produse, compania a lansat telefoanele cu „cipuri bazate pe legea τ”. Conform prezentării Huawei citate de publicație, conceptul propune „micșorarea în timp (τ)” ca direcție de evoluție, în locul micșorării geometrice clasice, folosind inclusiv tehnici precum logic folding pentru a reduce întârzierile de propagare a semnalului și a crește densitatea tranzistorilor. În material este menționată și o estimare: până în 2031, densitatea tranzistorilor pentru cipuri high-end bazate pe legea τ ar urma să ajungă la un nivel echivalent cu cel al unui proces de 1,4 nm. De ce contează Mesajul cheie este că Huawei recunoaște explicit EUV drept condiție pentru cipuri de ultimă generație, dar indică faptul că, pe termen scurt, ecosistemul local rămâne dependent de DUV și de optimizări arhitecturale și de sistem. Pentru piață, asta sugerează că progresul către cipuri „de vârf” depinde nu doar de design, ci și de maturizarea internă a echipamentelor EUV, aflate încă în dezvoltare. [...]
