Știri
Știri din categoria Tehnologie
Comisia pentru Comerț Internațional a SUA a închis cazul privind interdicția de import pentru Apple Watch, după ce a refuzat să revizuiască o decizie care stabilește că versiunea reproiectată a funcției „Blood Oxygen” nu încalcă brevetele Masimo, relatează 9to5Mac. Pentru Apple, miza este una de reglementare și operațională: compania își poate continua vânzările în SUA cu funcția activă pe modelele actualizate, fără riscul reactivării unei interdicții de import pentru această variantă.
Disputa dintre Apple și compania de tehnologie medicală Masimo vizează senzorul de oxigen din sânge de pe Apple Watch. În urma unor decizii și apeluri anterioare, Apple a ajuns să dezactiveze tehnologia pe ceasurile vândute în SUA pentru a evita o interdicție, apoi a dezvoltat o versiune reproiectată a funcției, care mută cea mai mare parte a procesării pe iPhone, folosind date colectate de Apple Watch.
Potrivit documentelor citate de publicație, un judecător administrativ al ITC (Monica Bhattacharyya) a concluzionat într-o „determinare inițială” că produsele reproiectate nu încalcă brevetele invocate de Masimo. Ulterior, Comisia ITC a decis să nu revizuiască această determinare, ceea ce închide procedura și respinge încercarea Masimo de a readuce în discuție interdicția de import pentru ceasurile actualizate.
În decizia ITC, concluzia este că produsele reproiectate „nu încalcă” brevetele invocate și, prin urmare, „nu ar trebui excluse” în baza ordinului de excludere limitată (un tip de măsură care poate bloca importul anumitor produse).
Cazul a evoluat în paralel pe două direcții, cu efecte diferite:
Apple a salutat decizia ITC și a spus că aceasta îi permite să continue să ofere utilizatorilor funcția de sănătate, adăugând că „aproape toate” pretențiile Masimo au fost respinse. Compania a mai precizat că va continua să ofere în SUA funcția reproiectată „Blood Oxygen”, alături de alte funcții de sănătate, precum aplicația ECG și notificările pentru ritm cardiac neregulat și hipertensiune.
Masimo poate încă să facă apel, notează publicația.
Recomandate
Apple testează un MacBook Neo cu mai multă memorie RAM, dar riscă să-l scumpească odată cu trecerea la un nou procesor și pe fondul unor probleme de aprovizionare, potrivit The Verge . Publicația scrie, citându-l pe Mark Gurman de la Bloomberg, că Apple dezvoltă o versiune actualizată a laptopului său „de buget”, MacBook Neo, care ar urma să primească un procesor A19 Pro (același tip de cip folosit pe iPhone 17 Pro / Pro Max și iPhone Air), în locul A18 Pro din generația actuală. Odată cu schimbarea cipului, noul model ar putea veni și cu mai multă memorie RAM, „probabil 12GB” față de 8GB în versiunea inițială. De ce contează: „bugetul” ar putea deveni mai puțin accesibil Miza principală este prețul. The Verge notează că deficitul de componente „aproape sigur” va împinge costul viitorului MacBook Neo peste cel al modelului original, într-un context în care Apple a majorat luna trecută prețurile pentru aproape toate dispozitivele sale. O altă variantă prin care prețul de intrare ar putea urca este renunțarea la cea mai ieftină configurație, cu 256GB stocare, dacă Apple decide să o scoată din ofertă. Ce alte actualizări ar mai pregăti Apple În același pachet de informații, Gurman mai indică și alte produse aflate pe listă: iMac-uri noi cu ecrane OLED (tehnologie de afișare cu contrast mai bun și negru mai profund), după ce ultima actualizare ar fi fost în 2024; un MacBook Pro cu M6; MacBook-uri cu ecrane OLED și funcție tactilă, care ar urma să apară „spre finalul acestui an sau la începutul anului viitor”; un MacBook Pro de bază de 14 inci reproiectat, cu cip M7, planificat pentru anul viitor. Informațiile sunt prezentate ca planuri și teste aflate în lucru, astfel că specificațiile finale și poziționarea de preț rămân incerte până la o confirmare oficială. [...]
Apple își calibrează lansările Mac în funcție de disponibilitatea memoriei , ceea ce poate împinge în timp modelele de desktop, potrivit unei foi de parcurs „scăpate” în presă și preluate de GSMArena . Informația contează pentru că sugerează un risc operațional pe lanțul de aprovizionare: nu toate produsele din generațiile M5–M7 ar urma să aibă un calendar ferm, chiar dacă unele sunt deja în testare. Ce ar urma să lanseze Apple până la final de 2026 Potrivit unui raport Bloomberg citat de publicație, Apple ar planifica pentru „înainte de finalul acestui an”: un MacBook Pro entry-level cu cip M6 ; noi iMac-uri , în același interval. Tot în această fereastră, dar cu un prag tehnic care împinge lansarea, apare și un model nou: MacBook Ultra cu ecran OLED tactil , în variante de 14 și 16 inci, „pe drumul cel bun” pentru lansare între finalul acestui an și începutul anului viitor ; ar urma să folosească M5 Pro și M5 Max . Publicația notează că MacBook Ultra ar fi testat cu macOS 27.1 , versiune așteptată „la final de octombrie”, ceea ce ar indica faptul că hardware-ul nu ar putea fi lansat înainte de acel moment . 2027: refresh pentru Air și noi modele în zona „entry” În 2027, planul menționat include: un MacBook Air actualizat , programat pentru începutul lui 2027 ; mai târziu în același an, un MacBook Pro entry-level redesenat cu cip M7 ; un MacBook Neo cu cip A19 Pro , care ar urma să primească „periodic” și culori noi . Desktopurile, sub semnul incertitudinii: dependență de stocurile de memorie Pentru zona de desktop, foaia de parcurs indică produse aflate în testare, dar fără un calendar sigur: un Mac mini cu M5 Pro și M6 (variantă de bază) ; Mac Studio cu M5 Max și M5 Ultra . Momentul lansării acestor modele este descris ca fiind neclar și ar depinde de „ starea aprovizionării cu cipuri de memorie ”, potrivit aceleiași surse citate. OLED pe Mac, dar mai târziu Pe termen mai lung, publicația menționează că: un MacBook Air cu ecran OLED ar putea veni cel mai devreme în 2028 ; ulterior ar urma și un iMac OLED . Informațiile sunt prezentate ca planuri „allegedly”/„reportedly”, deci rămân neconfirmate oficial de Apple, iar calendarul pentru unele produse poate varia în funcție de componenta de memorie. [...]
Scumpirea componentelor împinge producătorii să sacrifice volumele pentru marje , iar piața de smartphone-uri din China a scăzut cu 2% în T2 2026, în timp ce Huawei și Apple au crescut, potrivit Gizmochina , care citează date preliminare Counterpoint Research . Dincolo de variațiile de cotă, mesajul pentru industrie este că inflația la memorie și stocare începe să se vadă în livrări și, în următoarele trimestre, în prețurile finale. Costurile la memorie și stocare schimbă strategia: mai puține unități, accent pe profit Scăderea de 2% a livrărilor anuale (an la an) este pusă „în mare parte” pe seama creșterii bruște a costurilor pentru memorie și stocare. În acest context, producătorii renunță la obiectivul de creștere în volum și își reorientează strategiile către protejarea marjelor de profit. Huawei și Apple cresc într-o piață în contracție Huawei a condus piața în T2, cu o cotă de 23% — cel mai ridicat nivel din finalul lui 2020 — și o creștere a livrărilor de 24% față de anul anterior. Avansul este atribuit cererii pentru Enjoy 90 Pro Max și lansării Pura X Max ; modelul pliabil „wide-foldable” este prezentat ca un semn că segmentul pliabilelor premium mai are potențial neexploatat. Apple a raportat, la rândul său, o creștere de 23% a livrărilor. Explicația din analiza Counterpoint: pe fondul scumpirii componentelor, producătorii Android tind să majoreze prețurile la raft, în timp ce prețurile „relativ stabile” ale seriei iPhone 17 au făcut oferta Apple mai competitivă. În plus, așteptările consumatorilor privind o posibilă scumpire a iPhone-urilor în T3 ar fi determinat o parte dintre cumpărători să facă upgrade mai devreme. Producătorii Android din China reduc segmentul ieftin; urmează noi scumpiri Oppo, Vivo și Xiaomi sunt descriși ca fiind sub presiune și își reduc producția de modele entry-level, pentru a se concentra pe profitabilitate. Ca „plasă de siguranță”, se bazează pe lansări de volum din zona mass-market, precum Reno 16, Y600 Pro și seria Redmi K90. Perspectivele de preț rămân în sus: producătorii ar fi traversat prima jumătate a lui 2026 folosind stocuri de memorie mai ieftină cumpărate la finalul anului trecut, însă în a doua jumătate a anului componentele mai scumpe ar urma să ajungă în producție, ceea ce poate aduce „un nou val” de scumpiri pentru consumatori. Context: presiunea pe componente se vede și în India Aceeași dinamică este menționată și pentru India, unde livrările din T2 au scăzut cu 10% (cea mai abruptă scădere din ultimii șase ani), în timp ce prețul mediu a urcat cu 15%. Segmentul buget a fost puternic afectat, iar Counterpoint anticipează o contracție de 13% a pieței indiene în acest an, pe fondul problemelor de accesibilitate. [...]
Codul din iOS 27 sugerează că Apple pregătește un iPhone pliabil cu două baterii separate , o schimbare cu impact direct asupra service-ului și costurilor de întreținere, dacă designul va permite înlocuirea individuală a celulelor, potrivit WinFuture . Indiciile apar în a patra versiune beta pentru dezvoltatori a iOS 27, unde au fost găsite mesaje de sistem care vorbesc explicit despre „mai multe baterii” și includ o avertizare în cazul în care „una dintre ele” nu este o piesă originală. Publicația interpretează formularea ca un semn că bateriile ar putea funcționa independent și, posibil, ar putea fi schimbate separat — un scenariu relevant atât pentru utilizatorii finali, cât și pentru companiile care gestionează flote de telefoane. De ce două baterii și ce ar putea schimba în practică În cazul telefoanelor pliabile tip „carte”, spațiul din carcasă este constrâns de balama, iar industria împarte de regulă bateria în două, câte una în fiecare jumătate. În acest context, un sistem dual ar putea aduce: o distribuție mai bună a greutății; o disipare mai eficientă a căldurii, utilă în aplicații solicitante; dar și o complexitate mai mare a reparațiilor, tocmai din cauza arhitecturii împărțite. WinFuture notează și existența unor dezvoltări interne legate de componente modulare încă din perioada iPhone 12, iar bateriile ar putea fi fixate printr-o tehnică de lipire care se poate desprinde prin aplicarea unei tensiuni electrice (o metodă menită să ușureze demontarea). Ce se știe despre „iPhone Ultra” și cât de solide sunt informațiile Telefonul este vehiculat în piață sub numele neoficial „iPhone Ultra”, iar publicația subliniază că indiciile din software nu reprezintă o confirmare de produs. Totuși, sunt menționate și alte semnale anterioare din cod, inclusiv referințe la detectarea unghiurilor de pliere, raportate de Macworld . La nivel de specificații, WinFuture redă informații prezentate ca zvonuri/leak-uri: capacitate totală a bateriei de 4.883 mAh, împărțită în 1.921 mAh și 2.962 mAh; ecran exterior de 5,49 inci și ecran interior de 7,76 inci; sistem dual de camere de 48 megapixeli, fără teleobiectiv. Publicația mai menționează așteptări ale observatorilor din industrie privind o posibilă prezentare în septembrie, alături de seria iPhone 18, însă Apple nu a confirmat oficial existența unui astfel de model. [...]
China își accelerează capacitatea de lansare din larg , după ce racheta Gravity-1 a plasat nouă sateliți pe orbită de pe puntea unei nave, într-o misiune care consolidează opțiunea „sea launch” (lansare de pe mare) ca soluție operațională pentru ritm mai mare și flexibilitate, potrivit Space . Lansarea a avut loc marți seară, 21 iulie, de pe o navă poziționată în largul coastei Shanghaiului. Decolarea s-a produs la 22:54 EDT (miercuri, 22 iulie, ora 05:54 în România), iar publicația de stat Xinhua a transmis că toți cei nouă sateliți au ajuns pe „orbitele desemnate”. Detalii despre sateliți nu au fost făcute publice. Ce înseamnă Gravity-1 pentru capacitatea de lansare a Chinei Gravity-1 este operată de Orienspace, companie cu sediul în provincia Shandong. Racheta are circa 30 de metri înălțime și folosește motoare cu combustibil solid pe trei trepte, plus patru boostere laterale (tot cu combustibil solid). Din punct de vedere al performanței, Gravity-1 poate transporta până la 6.500 kg pe orbită joasă (LEO), ceea ce o face, conform articolului, cea mai puternică rachetă cu combustibil solid din lume. Pentru comparație, SpaceX Falcon 9 (cu combustibil lichid) poate duce până la 22.800 kg în LEO. De ce contează lansarea de pe mare: ritm și flexibilitate Aceasta a fost a treia misiune a Gravity-1 și a treia lansare reușită, toate efectuate de pe mare. Primele două zboruri au avut loc în ianuarie 2024 și octombrie 2025. Diferența majoră, din perspectivă operațională, este ritmul: CGTN (publicație de stat) indică faptul că Gravity-1 ar urma să lanseze „în următoarele luni” un lot de sateliți chinezi pentru internet, ceea ce sugerează o cadență mai strânsă decât intervalul dintre zborurile anterioare. Următorii pași: Gravity-2 și Gravity-3, tot cu lansare din ocean Orienspace dezvoltă și rachetele Gravity-2 și Gravity-3, mai mari, care vor folosi trepte centrale cu combustibil lichid și boostere cu combustibil solid. Potrivit CGTN, Gravity-2 ar putea fi gata de zbor până la finalul anului și ar urma, „probabil”, să decoleze tot de pe o platformă oceanică. Designerul-șef al Gravity-1, Xu Guoguang , a declarat pentru CGTN: „Lansarea de pe mare a rachetelor cu propulsie solidă deschide calea pentru viitoarele lansări de rachete cu combustibil lichid de pe mare. Luăm în calcul și alte metode, precum lansarea de pe platforme de foraj.” În lipsa unor informații despre tipul și rolul celor nouă sateliți, semnalul principal al misiunii rămâne unul operațional: China își validează, pas cu pas, un model de lansare din larg pe care vrea să-l extindă și la rachete mai puternice, inclusiv cu combustibil lichid. [...]
Un grup de congresmeni republicani cere Casei Albe să trateze Legea Piețelor Digitale a UE ca pe o problemă comercială , solicitând președintelui Donald Trump să deschidă investigații care ar putea duce inclusiv la tarife împotriva Uniunii Europene, potrivit AppleInsider . Miza este transformarea aplicării Digital Markets Act (DMA) – setul de reguli UE pentru limitarea puterii platformelor mari – într-un nou front de tensiune economică transatlantică, cu efecte directe asupra marilor companii tech americane. Ce cer legislatorii americani și de ce contează AppleInsider relatează că o scrisoare semnată de 25 de republicani, inclusiv șapte membri ai subcomisiei pentru comerț din Camera Reprezentanților, îi cere lui Trump să inițieze investigații comerciale împotriva UE. Scrisoarea, văzută de Reuters pe 21 iulie, descrie DMA drept un instrument care ar viza „în mod nedrept” companiile americane din tehnologie. În argumentația lor, autorii califică regulile europene drept „acte, politici și practici anticoncurențiale” și acuză UE că folosește reglementarea ca mecanism de „extracție economică și coerciție de reglementare” împotriva firmelor americane. Ei cer acțiune înainte ca Europa să „înăsprească” ceea ce numesc un „regim anti-american”. Exemplele invocate: „gatekeeper”-ii și extinderea către cloud Un punct central este posibilitatea ca diviziile de cloud ale Amazon și Microsoft să fie incluse sub incidența DMA, ceea ce – potrivit scrisorii – ar impune „povare de reglementare fără precedent” pentru aceste companii, povare despre care susțin că nu ar fi suportate de rivali europeni și chinezi. Scrisoarea reia și statutul Apple de „gatekeeper” (platformă considerată „poartă de acces” către utilizatori și piețe, supusă unor obligații speciale) în cadrul DMA, alături de Amazon și Meta. În același timp, Temu și AliExpress nu ar fi încadrate similar, parțial pentru că regulile se bazează pe numărul de utilizatori europeni. Instrumentul cerut: investigații și posibile tarife prin „Section 301” Legislatorii cer utilizarea „tuturor instrumentelor disponibile”, inclusiv Section 301 din Trade Act din 1974, un mecanism folosit de SUA pentru a contracara practici comerciale considerate incorecte, inclusiv prin impunerea de tarife. În logica scrisorii, se invocă și un dezechilibru: firmele din UE ar avea acces la piața americană cu mai puțină supraveghere de reglementare decât au firmele americane în UE, iar acest acces ar trebui limitat dacă UE continuă cu reguli considerate discriminatorii. Poziția Comisiei Europene : drept suveran de reglementare AppleInsider notează că UE respinge ideea că ar acționa discriminatoriu. Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, afirmă că Uniunea Europeană are drept suveran să reglementeze activitățile economice desfășurate pe teritoriul său, inclusiv în zona digitală, și susține că regulile sunt aplicate „în mod echitabil și nediscriminatoriu” (declarația este redată în material, însă textul disponibil este trunchiat). Ce urmează Din informațiile prezentate, demersul este, deocamdată, o solicitare politică prin scrisoare către președinte, nu o decizie de deschidere a unei investigații. Dacă administrația americană ar merge mai departe cu investigații comerciale și eventuale tarife, disputa privind DMA s-ar putea muta din zona de reglementare digitală în cea de politică comercială, cu potențial de escaladare în relația SUA–UE. [...]
