Știri
Știri din categoria Tehnologie
Apple acuză că un fost inginer a păstrat acces la rețeaua internă după plecare, iar cazul ridică miza competiției Apple–OpenAI pe hardware cu inteligență artificială, potrivit IT之家, care citează o relatare Bloomberg despre procesul intentat de Apple.
În plângerea depusă de Apple, iPhone engineer-ul Chang Liu ar fi plecat la divizia de hardware a OpenAI luând cu el nu doar experiență, ci și trei elemente pe care compania le consideră critice: un MacBook de serviciu nereturnat, un angajat Apple care ar fi putut continua să furnizeze informații și o vulnerabilitate software care i-ar fi permis să acceseze în continuare serverele din intranet după demisie. În conversațiile interne descrise în material, Liu i-ar fi scris unei colege, Alyssa Peng: „Haha (LOL), am descoperit că încă pot accesa stocarea din rețea, e prea amuzant”, iar aceasta ar fi răspuns: „Sunt pregătită”, folosindu-și computerul pentru a-l ajuta să obțină mai multe informații confidențiale.
Cazul apare pe fondul deteriorării relației dintre Apple și OpenAI, descrise ca trecând de la parteneriat la competiție pentru a ajunge primii pe piața dispozitivelor AI care ar putea „redefini” modul în care consumatorii folosesc electronicele. În centrul tensiunilor este Tang Tan, fost executiv Apple responsabil de designul unor produse precum iPhone și Apple Watch, care a plecat și a devenit „chief hardware officer” la OpenAI.
Materialul menționează că Apple ar fi făcut o excepție rară, permițându-i lui Tang Tan să rămână până în februarie 2024 pentru predare și alinierea activităților. În paralel, acesta ar fi avut întâlniri cu fostul șef de design Apple Jony Ive și cu CEO-ul OpenAI, Sam Altman, pentru a construi un nou dispozitiv AI care, în timp, ar putea concura iPhone.
Potrivit informațiilor citate, peste 400 de angajați ar fi trecut de la Apple la OpenAI, iar Apple consideră că OpenAI încearcă să reproducă întregul sistem de dezvoltare de produs al iPhone. Situația ar fi escaladat în iunie, când OpenAI ar fi recrutat responsabilul Apple pentru ochelari inteligenți, Paul Meade; de această dată, Apple ar fi cerut plecarea imediată, fără perioada de tranziție acordată anterior lui Tang Tan.
În documentele din proces, Apple susține că activitatea hardware a OpenAI, aflată la început, ar fi construită pe o bază „extrem de fragilă”, iar „nucleul” ar proveni din secrete comerciale obținute ilegal.
Apple afirmă că, înainte de a da în judecată OpenAI, a încercat o rezolvare amiabilă: în februarie ar fi contactat OpenAI, semnalând scurgerea de informații și cerând o investigație internă și măsuri de prevenție. Conform materialului, OpenAI nu ar fi răspuns, iar persoanele menționate în proces nu au oferit comentarii presei.
În același timp, OpenAI ar fi investit „miliarde de dolari” în hardware și ar avansa spre o listare (IPO), însă, potrivit unor surse citate, la momentul achiziției companiei lui Jony Ive (io Products) nu ar fi existat un produs matur; ar fi fost explorate variante precum căști, ochelari inteligenți și boxe AI, dar direcția finală ar fi devenit dezvoltarea unui dispozitiv care să poată înlocui smartphone-ul.
Recomandate
OpenAI neagă acuzațiile Apple, iar disputa ridică miza juridică pentru proiectele sale de hardware de consum , într-un moment în care compania încearcă să-și construiască o prezență dincolo de software, potrivit 9to5Mac . Apple a depus un proces în care îi acuză pe foștii angajați Chang Liu și Tang Tan, alături de OpenAI și io Products , de „însușire neautorizată de secrete comerciale și încălcarea contractului”. În plângere, Apple susține că informații confidențiale despre hardware ar fi fost sustrase și folosite pentru a accelera eforturile OpenAI de a dezvolta produse hardware pentru consumatori. Compania descrie ceea ce numește „un tipar de furt al secretelor comerciale Apple de către angajați OpenAI care au lucrat anterior la Apple” și afirmă că un astfel de comportament ar fi „normalizat și exemplificat de leadership”. Apple mai susține că pârâții ar fi accesat sisteme și fișiere confidențiale fără autorizare și că ar fi încurajat candidați la angajare să aducă la interviuri prototipuri și componente Apple, să divulge detalii despre produse nelansate și procese de fabricație și să ajute OpenAI să abordeze furnizori Apple folosind informații proprietare. Răspunsul OpenAI: „Nu avem interes în secretele comerciale ale altora” După depunerea acțiunii în instanță, Drew Pusateri, director de comunicare strategică la OpenAI, a publicat o poziție pe X, în numele companiei. Mesajul respinge acuzațiile și insistă că OpenAI nu urmărește secrete comerciale ale altor companii. „Nu avem interes în secretele comerciale ale altor companii. Rămânem concentrați pe construirea de tehnologie inovatoare care le dă putere oamenilor de pretutindeni.” Postarea este disponibilă aici . Context: nu este prima dispută de tip „trade secret” legată de hardware-ul OpenAI Cazul Apple nu este primul în care inițiativele de hardware ale OpenAI, derulate împreună cu io Products (asociată cu Jony Ive), ajung în zona litigiilor privind secrete comerciale. Startup-ul iyO a dat anterior în judecată OpenAI și io Products într-o dispută inițial legată de branding, apoi și-a modificat plângerea în martie 2026 pentru a include acuzații de însușire de secrete comerciale, conform relatării 9to5Mac. OpenAI a contestat și acele acuzații. De ce contează Dincolo de disputa punctuală, procesul Apple poate complica operațional și juridic eforturile OpenAI de a construi hardware de consum: acuzațiile vizează direct modul de recrutare, accesul la informații confidențiale și relația cu furnizorii. În astfel de cazuri, riscul major nu este doar reputațional, ci și de limitare a activităților (prin măsuri impuse de instanță) și de creștere a costurilor legale, într-o zonă în care OpenAI încearcă să se extindă rapid. [...]
Apple a deschis un proces federal împotriva OpenAI pentru presupus furt de secrete comerciale , într-un caz care poate ridica miza juridică a recrutărilor din industria hardware pentru inteligență artificială, potrivit Mobilissimo . Acțiunea a fost depusă într-o instanță federală din California și îi vizează în prim-plan pe Tang Tan (fost vicepreședinte Apple, acum Chief Hardware Officer la OpenAI) și pe Chang Liu (fost inginer senior Apple). Apple susține că cei doi ar fi coordonat recrutarea mai multor angajați Apple și i-ar fi încurajat să plece cu documente, fișiere și chiar componente hardware interne. Potrivit plângerii, Apple afirmă că are dovezi că unii foști angajați ar fi folosit conturi vechi de acces pentru a copia informații despre produse nelansate, documentație tehnică și prezentări de inginerie. În dosar este menționată și io Products, compania fondată de Jony Ive și Tang Tan, achiziționată ulterior de OpenAI, pe care Apple o descrie ca parte dintr-un model organizat de colectare a informațiilor confidențiale. De ce contează: presiune pe „războiul talentelor” și pe protecția proprietății intelectuale Miza depășește disputa dintre două nume mari: cazul poate influența practicile de recrutare și regulile interne de protecție a proprietății intelectuale (informații tehnice confidențiale care oferă avantaj competitiv) într-un moment în care OpenAI își construiește o divizie hardware. În paralel, OpenAI pregătește o nouă generație de produse hardware dedicate inteligenței artificiale. În spațiul public au circulat discuții despre: un dispozitiv fără ecran, care ar „înțelege” contextul din jur prin camere și microfoane; un posibil smartphone centrat pe funcții AI. Ce cer Apple și cum răspunde OpenAI Apple spune că a informat OpenAI despre suspiciuni încă din februarie, însă susține că nu a primit un răspuns oficial. Acum, compania cere despăgubiri și măsuri care să împiedice utilizarea în continuare a presupuselor secrete comerciale. OpenAI respinge acuzațiile. Directorul de comunicare Drew Pusateri a declarat: „nu are niciun interes în secretele comerciale ale altor companii”. În același timp, Apple afirmă că procesul nu afectează parteneriatul existent dintre cele două companii pentru integrarea ChatGPT în Apple Intelligence, cele două situații fiind tratate separat. Ce urmează Rămâne de văzut dacă Apple își va susține acuzațiile în instanță. Dacă litigiul avansează, poate deveni un reper pentru felul în care companiile din zona AI își construiesc echipele hardware și își securizează informațiile sensibile în perioade de recrutări accelerate. [...]
Un posibil iPhone Ultra pliabil ar urma să vină cu o baterie „împărțită” de circa 5.000 mAh , un detaliu care, dacă se confirmă, ar poziționa modelul direct în zona de autonomie a rivalilor de tip foldable (telefoane pliabile) de la Samsung, potrivit GSMArena . Informația pleacă de la un zvon publicat de Digital Chat Station pe Weibo, care susține că unul dintre furnizorii obișnuiți de baterii ai Apple a avut certificate împreună două baterii — un indiciu tipic pentru un smartphone pliabil, unde designul impune adesea două celule separate. Cele două baterii ar avea o capacitate „rated” (capacitate nominală, măsurată în condiții standard) de 1.921 mAh și 2.962 mAh, adică un total de 4.883 mAh. În practică, capacitatea „tipică” comunicată comercial ar ajunge la 5.000 mAh, ceea ce ar fi, cel mai probabil, cifra promovată pentru iPhone Ultra. De ce contează: Apple ar intra în „liga” pliabilelor cu o baterie comparabilă O baterie de aproximativ 5.000 mAh ar pune iPhone Ultra la nivelul capacităților vehiculate pentru modele pliabile de top. GSMArena notează că cifra este comparabilă cu cea asociată în zvonuri unui Samsung Galaxy Z Fold8 Ultra, deși acesta ar avea un alt raport de aspect. În același timp, competitorul direct pentru iPhone Ultra ar fi Galaxy Z Fold8, despre care se spune că ar avea o baterie de 4.800 mAh. Calendar: prezentare așteptată în septembrie, alături de iPhone 18 Pro iPhone Ultra este așteptat să fie prezentat în septembrie, împreună cu iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max . Deși au existat anterior zvonuri despre o posibilă întârziere, cele mai recente informații indică faptul că lansarea ar urma să aibă loc la timp, conform unui material separat citat de publicație despre faptul că „va ajunge conform programului”. [...]
Regulile UE privind bateriile nu obligă iPhone-ul să treacă la baterii detașabile în 2027 , pentru că noul cadru introduce excepții tehnice care pot menține designul actual, potrivit CNMO . În ultimele săptămâni a circulat online ideea că Uniunea Europeană ar urma să ceară Apple ca, din 2027, iPhone-urile să aibă baterii „ușor de scos” de către utilizatori. Publicația arată însă că discuția pornește dintr-o interpretare greșită a condițiilor de aplicare ale noilor reguli și că, pe baza textului existent, iPhone nu ar avea motive să-și schimbe pe termen scurt soluția cu baterie nedemontabilă. Ce prevede, de fapt, regulamentul UE care intră în vigoare în 2027 Controversa vizează Regulamentul (UE) 2023/1670, care urmează să se aplice din 2027. În forma prezentată, acesta stabilește că bateriile din smartphone-uri și tablete ar trebui, „în principiu”, să fie proiectate astfel încât utilizatorii să le poată demonta și înlocui ușor, fără a depinde de unelte profesionale. Totuși, regula nu este aplicată uniform, deoarece include condiții de exceptare: dacă un dispozitiv îndeplinește simultan trei criterii, nu ar fi obligat să adopte o baterie ușor detașabilă. Excepțiile care pot păstra designul actual al iPhone CNMO precizează că cele trei standarde includ cerințe de durabilitate a bateriei, dintre care sunt menționate explicit: după 500 de cicluri complete de încărcare, bateria trebuie să păstreze cel puțin 83% din capacitatea nominală; după 1.000 de cicluri complete de încărcare (textul din sursă se oprește aici, fără a reda pragul exact). Pe acest fond, publicația concluzionează că afirmația „UE obligă Apple să treacă la baterii detașabile în 2027” este prea categorică și nu reflectă nuanțele din regulament, care lasă loc pentru menținerea actualei arhitecturi, dacă sunt îndeplinite condițiile de exceptare. De ce contează pentru piață și utilizatori Miza este una operațională: dacă iPhone ar fi obligat să treacă la baterii detașabile, schimbarea ar implica modificări de design și de service (modul de etanșare, rezistența la apă/praf, proceduri de înlocuire). În interpretarea prezentată de CNMO, regulile UE nu impun automat o astfel de reproiectare în 2027, iar discuția rămâne legată de criteriile concrete pe care dispozitivele trebuie să le îndeplinească pentru a intra în zona de excepții. [...]
Apple a acceptat ca Intel să producă o parte din cipurile pentru iPhone și Mac, în schimbul unei scutiri de tarife la importul de semiconductori , potrivit IT Home , care citează un articol The Wall Street Journal publicat pe 10 iulie. Miza este una de cost și lanț de aprovizionare: administrația americană pregătea în 2025 tarife de până la 100% pentru semiconductori importați, cu potențial impact direct asupra prețului de producție al unor produse-cheie Apple. În material se arată că Apple a obținut scutirea după ce CEO-ul Tim Cook a mers la Washington pentru discuții, iar în negocieri președintele Donald Trump și secretarul Comerțului, Howard Lutnick , au cerut explicit ca Apple să folosească fabricile Intel din SUA pentru producția (în regim de „foundry”, adică servicii de fabricație pentru terți) a unor cipuri. Surse citate ca fiind „la curent cu discuțiile” spun că Apple a acceptat ca Intel să fabrice cipuri pentru anumite modele de MacBook și iPhone, legătura dintre această colaborare și negocierile tarifare nefiind relatată public până acum. De ce contează: tarifele devin instrument de politică industrială Planul de tarife de până la 100% pe semiconductori importați ar fi putut crește semnificativ costurile Apple pentru iPhone și Mac, iar acordul descris de publicație sugerează că scutirile pot fi condiționate de angajamente de producție și investiții în SUA. În paralel, Apple ar fi promis investiții suplimentare de „câteva sute de miliarde de dolari” în SUA, ca parte a înțelegerii care a dus la exceptarea de la tarife. Pentru Intel, intrarea Apple în portofoliul de clienți de fabricație ar avea o valoare strategică: compania încearcă de mai mulți ani să-și dezvolte afacerea de producție pentru terți, iar un client de talia Apple poate ajuta la credibilitate și la încărcarea capacităților de producție din SUA. Implicații pentru Intel: sprijin guvernamental și presiune pe execuție IT Home notează că, după facilitarea colaborării Apple–Intel, administrația Trump ar fi transformat în august 2025 o alocare federală de 9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei) într-o participație de 10% la Intel, devenind astfel cel mai mare acționar al companiei. Ulterior, Intel ar fi atras investiții sau proiecte de cooperare cu Nvidia, SoftBank și alte companii. Contextul financiar rămâne însă complicat: divizia de foundry a Intel ar fi acumulat pierderi operaționale de 10,4 miliarde de dolari (aprox. 48 miliarde lei) în ultimele trimestre, iar o parte dintre clienții externi ar fi avut rezerve privind capacitatea companiei de a produce stabil la scară mare. Un expert de la Cato Institute, citat în articol, avertizează că implicarea profundă a guvernului poate amplifica riscurile dacă Intel nu își îmbunătățește performanța. Ce urmează: consolidarea producției în SUA și testul „advanced packaging” Pe fondul presiunii Washingtonului de a readuce etape avansate ale producției de cipuri în SUA, Intel mizează inclusiv pe „advanced packaging” (împachetare avansată, tehnologie care combină mai multe module de cip într-un produs final), folosită pe scară largă în calcul de înaltă performanță și inteligență artificială. CFO-ul Intel, David Zinsner, a spus anterior că această linie ar putea aduce venituri de ordinul „câtorva miliarde de dolari”. În același timp, compania încearcă să-și stabilizeze operațiunile: după numirea lui Chen Liwu ca CEO (martie 2025), Intel ar fi redus cheltuieli, ar fi optimizat portofoliul și ar fi accelerat focusul pe foundry pentru clienți externi. Rămâne de văzut cât de repede poate transforma aceste schimbări în producție competitivă și în încredere din partea clienților — elementul decisiv pentru ca acorduri precum cel cu Apple să se traducă în rezultate financiare sustenabile. [...]
HMD readuce numele „Asha” pentru un telefon de buget, cu Android 14 Go și preț de pornire de 2.390 baht în Thailanda (aprox. 300 lei) , potrivit IT Home , care citează informații publicate de sursa smashx_60. Miza este una operațională: HMD pare să repoziționeze un brand clasic din era Nokia pe segmentul de intrare, unde contează costul minim și specificațiile „suficiente” pentru utilizare de bază. Ce știm despre HMD Asha 305: specificații și poziționare Modelul ar fi primul telefon HMD din seria „Asha” și este descris ca un dispozitiv entry-level, cu un preț de pornire în Thailanda de 2.390 baht (în material este echivalat la circa 487,4 yuani). Telefonul ar urma să fie disponibil în două culori, negru și verde, și are dimensiunile 147 × 71,5 × 10,2 mm. Ecran, camere și design Pe față, Asha 305 ar avea un ecran de 5 inci, cu rezoluție 854 × 480, descris ca „non-full screen” (adică fără design „all-screen”), plus o cameră frontală de 2 MP. Pe spate, modulul camerei este prezentat ca având un aspect similar cu cel al modelelor iPhone Pro, însă configurația ar fi simplă: o singură cameră principală de 5 MP. Platformă hardware, memorie și autonomie La nivel de hardware, telefonul ar folosi procesorul Unisoc (紫光展锐) SC9832E , cu până la 3 GB RAM și până la 32 GB stocare. Bateria ar fi de 2.500 mAh, iar conectivitatea include 4G. Sistemul de operare menționat este Android 14 Go, varianta optimizată pentru telefoane cu resurse limitate. Ce urmează Informațiile provin dintr-o scurgere (poster și listă completă de specificații), astfel că detaliile finale — inclusiv disponibilitatea pe alte piețe și prețurile din afara Thailandei — nu sunt confirmate oficial în materialul citat. Totuși, combinația dintre Android 14 Go, 4G și un preț de pornire redus indică o țintă clară: utilizatori care caută un smartphone minim, cu cost cât mai mic. [...]
