Știri
Știri din categoria Tehnologie
AMD încheie anul 2025 cu o cotă record de venituri de 41,3% pe segmentul de servere, marcând o creștere solidă în toate segmentele-cheie ale pieței de procesoare x86, potrivit celui mai recent raport al Mercury Research.
Creșterea semnificativă a fost determinată în special de adopția accelerată a procesoarelor EPYC în cloud și enterprise, dar și de cererea puternică pentru procesoarele Ryzen pe desktop. AMD a reușit să obțină o cotă totală de venit pe piața de procesoare de 35,4% în T4 2025, cu aproape 7 puncte procentuale peste aceeași perioadă a anului precedent.
Raportul arată o evoluție pozitivă simultană în toate segmentele de computing, o performanță rar întâlnită în industrie. Aceasta confirmă încrederea crescută a clienților în platformele AMD, într-un context de creștere a cererii pentru sarcini AI și infrastructură scalabilă.
| Segment | Cota unități T4'25 | Cota venituri T4'25 | Cota unități T3'25 | Cota venituri T3'25 | Cota unități T4'24 | Cota venituri T4'24 | Δ unități T/T | Δ unități A/A | Δ venituri T/T | Δ venituri A/A |
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Server | 28,8% | 41,3% | 27,8% | 39,5% | 25,7% | 36,4% | +1,0 | +3,1 | +1,8 | +4,9 |
| Desktop | 36,4% | 42,6% | 33,6% | 41,0% | 26,9% | 28,0% | +2,8 | +9,5 | +1,6 | +14,6 |
| Notebook / Mobil | 26,0% | 24,9% | 21,9% | 21,6% | 23,8% | 21,6% | +4,1 | +2,2 | +3,3 | +3,3 |
| Total Client | 29,2% | 31,2% | 25,4% | 28,2% | 24,6% | 23,8% | +3,8 | +4,6 | +3,0 | +7,4 |
| Total CPU | 29,2% | 35,4% | 25,6% | 32,5% | 24,7% | 28,6% | +3,6 | +4,5 | +2,9 | +6,8 |
Recomandate
Restricțiile SUA la exportul de cipuri au accelerat autonomia semiconductorilor din China , iar Huawei spune că presiunea a împins companiile locale să investească mai mult în cercetare și dezvoltare și să-și construiască propriul „lanț” tehnologic, potrivit Tom's Hardware . Mesajul vine de la Xu Zhijun , președinte „rotativ” și vicepreședinte Huawei, într-un interviu citat de Huawei Central. În contextul unei întrebări despre arhitectura de cipuri „ LogicFolding ” dezvoltată de Huawei, Xu a susținut că, fără constrângerile impuse de Washington, industria chineză nu ar fi fost împinsă să facă astfel de pași. Declarația sa, redată de publicația citată, este explicită: „Dacă Statele Unite nu ne-ar fi forțat țara, companiile și industria, nu am fi făcut ceva de genul acesta. Dar suntem, de asemenea, recunoscători SUA pentru că au permis lanțului industriei semiconductorilor din țara noastră să crească cu adevărat.” Cum au schimbat controalele de export piața de cipuri pentru China Tom’s Hardware reface succint cronologia: Huawei a fost printre primele mari companii chineze vizate de restricții americane, după ce a fost exclusă de pe piața nord-americană în 2019. Ulterior, în 2022, administrația Biden a introdus controale la export pentru procesoare grafice (GPU) folosite în inteligență artificială, limitând accesul firmelor din China la hardware de vârf precum Nvidia A100 și H100, dar și la cipuri AMD Instinct MI250 și MI250X. Materialul notează că producătorii americani au încercat să se conformeze prin versiuni mai puțin performante ale produselor, însă, mai târziu, în timpul celui de-al doilea mandat al lui Donald Trump, a urmat o interdicție completă. Efectele economice punctuale menționate: Nvidia a fost forțată să facă o ajustare contabilă („write-off”) de 5,5 miliarde dolari (aprox. 25,3 miliarde lei ) pentru GPU-uri; AMD a indicat un impact de 800 milioane dolari (aprox. 3,7 miliarde lei ) în vânzări. Tom’s Hardware mai arată că, ulterior, Trump a revenit parțial asupra poziției, permițând accesul la cipuri Nvidia H200 pe bază de licență de export și cu o taxă de 25% către guvernul federal, însă „peisajul” industriei se schimbase deja. Efectul operațional: migrarea către alternative locale, chiar dacă sunt mai slabe Potrivit analizei, o parte dintre companii au apelat la contrabandă și piața neagră, dar pentru majoritatea controalele de export au însemnat orientarea către alternative interne. Chiar dacă aceste cipuri sunt descrise ca fiind mai puțin puternice și mai puțin eficiente decât cele Nvidia sau AMD, ele sunt „mai bune decât lipsa totală de cipuri”. Consecința economică directă, în logica articolului: veniturile mai mari ale producătorilor chinezi de cipuri le permit să reinvestească în cercetare și dezvoltare, ceea ce a dus la apariția unor produse care „ar putea” concura, într-o anumită măsură, cu oferta americană la nivel de performanță, deși cu un consum de energie mai ridicat. În paralel, Beijingul își intensifică presiunea pentru independență în semiconductori: materialul menționează că autoritățile centrale au cerut firmelor să cumpere cipuri autohtone și că ar fi mers până la a instrui vama să blocheze la frontieră cipuri H200, extinzând recent interdicția și la placa video de gaming RTX 5090D V2. De ce contează: restricțiile pot crea competitori pe termen lung Tom’s Hardware leagă evoluția de o idee susținută public și de CEO-ul Nvidia, Jensen Huang, care s-a opus interdicțiilor la export pentru cipurile de inteligență artificială, argumentând că limitarea accesului Chinei la hardware american va forța inovarea locală. Publicația indică și o consecință majoră pentru Nvidia: cota sa de piață pe segmentul de cipuri AI în China ar fi ajuns la „zero”, de la 95% înainte de interdicții. În același timp, articolul nu susține că impactul a fost neutru pentru China: restricțiile ar fi întârziat dezvoltarea AI cu „câțiva ani”. Concluzia este însă că, în acest interval, companiile locale au accelerat construirea de alternative, iar acum încep să se vadă rezultatele investițiilor. [...]
Apple nu dă semne că va readuce 3D Touch pe iPhone , iar lecția din spatele deciziei ține de costuri și de adopția redusă a funcției – un tipar care, potrivit BGR , ar putea influența și viitorul butonului „Camera Control” introdus pe modelele recente. 3D Touch a fost lansat pe iPhone 6S în 2015 și eliminat odată cu iPhone 11, în 2019. Ulterior, Apple a retras și suportul software pentru telefoanele care încă îl aveau, prin iOS 13 și iOS 14. În 2026, publicația notează că nu există indicii că Apple ar intenționa să reintroducă 3D Touch sau să îl implementeze pe un model nou. De ce a dispărut 3D Touch: costuri și utilizare limitată Apple nu a explicat oficial renunțarea la 3D Touch, însă analiza indică două motive probabile: costurile de producție și faptul că funcția nu a fost folosită pe scară largă. Deși compania a promovat intens interacțiunile „peek and pop” (previzualizare și deschidere în funcție de presiunea apăsării), dezvoltatorii nu au implementat consistent această „a doua interfață”, iar mulți utilizatori nici nu știau că o au. În locul ei, Apple a mizat pe alte direcții hardware și de ecran, precum baterii mai mari, Always-On Display (afișaj permanent) și ProMotion (rată de reîmprospătare adaptivă). Ce a rămas azi din experiența 3D Touch O parte dintre funcțiile considerate utile au supraviețuit sub forma apăsării lungi (long-press), fără nevoie de senzori de presiune în ecran. Exemplele menționate includ: previzualizarea unui link prin apăsare lungă; accesarea rapidă a unor acțiuni din pictograma aplicației; previzualizarea unei fotografii sau a unui videoclip. În schimb, interacțiunile mai „de nișă”, inclusiv unele mecanici din jocuri care foloseau presiunea (precum exemplele amintite în analiză), au dispărut odată cu tehnologia. „Camera Control”, următoarea funcție care ar putea fi simplificată BGR compară soarta 3D Touch cu evoluția „Force Touch” de pe Apple Watch, eliminat între timp și înlocuit cu gesturi noi ( watchOS 10 ), sugerând că Apple preferă interfețe mai simple și mai ușor de înțeles. În aceeași logică, „Camera Control” – butonul de pe iPhone 16 și 17, poziționat sub butonul lateral și bazat pe o tehnologie similară 3D Touch – ar putea fi ajustat. Analiza susține că, la doi ani de la introducere, funcțiile de glisare și apăsările „intermediare” (double mid-click) sunt percepute ca nesigure de unii utilizatori. Pe fondul unor zvonuri privind modificări la iPhone 18, sunt invocate două posibile explicații: costurile (în contextul unei crize globale de memorie) și faptul că utilizatorii nu au înțeles cum să folosească stratul capacitiv al butonului. Potrivit informațiilor atribuite publicației The Information , Apple ar vrea să elimine acest strat pe modelele viitoare, ceea ce ar însemna renunțarea la glisare și păstrarea sensibilității la presiune doar pentru declanșarea fotografiilor. În esență, concluzia este că Apple pare să prioritizeze consistența și simplitatea în interacțiune, chiar dacă asta reduce „straturile” avansate de control – exact compromisul care a dus, anterior, la dispariția 3D Touch. [...]
Motorola Edge 70 Pro+ apare pe site înainte de lansare, cu specificații de vârf pentru segmentul premium , după ce imagini și materiale promoționale au fost publicate pe o pagină oficială înainte de prezentarea programată în India, pe 4 iunie 2026, potrivit CNMO . Pagina ar fi fost ulterior „curățată”, rămânând vizibil doar statusul de produs indisponibil, însă informațiile au circulat deja. Miza pentru piață este una operațională: scurgerea de pe canalul oficial indică un pachet tehnic orientat spre performanță (chipset nou Dimensity 8500 Extreme), ecran foarte luminos și autonomie mare, plus un angajament de suport software pe termen lung, elemente care pot influența poziționarea și ritmul de vânzare în zona high-end. Ecran și platformă: 144 Hz, 5.200 niți și Dimensity 8500 Extreme Conform datelor apărute pe pagina oficială, Edge 70 Pro+ ar urma să vină cu un ecran AMOLED de 6,8 inci, cu rată de reîmprospătare de 144 Hz, HDR10+ și o luminozitate maximă de 5.200 niți. Telefonul are și certificări Pantone pentru redarea culorilor și a nuanțelor pielii (Pantone Validated Color și SkinTone). La capitolul performanță, modelul este listat cu MediaTek Dimensity 8500 Extreme , până la 12 GB memorie LPDDR5X și 256 GB stocare UFS 4.1. Software-ul ar fi Android 16, iar Motorola promite 3 ani de actualizări majore de sistem și 5 ani de actualizări de securitate. Camere: trei senzori de 50 MP și zoom periscopic Telefonul ar avea o configurație foto cu trei camere de 50 MP pe spate: cameră principală Sony LYTIA 710 cu stabilizare optică (OIS); ultra-wide cu autofocus, care poate funcționa și ca macro; teleobiectiv periscopic cu zoom optic 3,5x și până la 50x zoom hibrid. Camera frontală este, de asemenea, de 50 MP. Baterie, încărcare și rezistență: 6.500 mAh și IP68/IP69 Pe partea de autonomie, Edge 70 Pro+ este menționat cu o baterie de 6.500 mAh pe tehnologie siliciu-carbon, cu încărcare pe fir la 90 W și încărcare wireless la 15 W. La construcție, apar 7,34 mm grosime, 190 g și certificări IP68 și IP69 (rezistență la apă și praf, inclusiv la jeturi de apă). Culorile listate includ PANTONE Zinfandel, PANTONE Chicory Coffee și PANTONE Stormy Sea. Lansarea este indicată pentru 4 iunie 2026 în India; în lipsa unei confirmări oficiale complete (pagina fiind modificată), detaliile rămân deocamdată la nivelul informațiilor apărute pe site înainte de prezentare. [...]
O scurgere sugerează că Samsung pregătește două carcase distincte pentru Galaxy Z Fold 8 , iar diferența de lățime ar putea schimba direct ergonomia și utilitatea ecranului exterior, un punct sensibil la pliabile. Potrivit 9to5Google , o fotografie apărută online compară „în persoană” un Galaxy Z Fold 8 cu format mai lat cu varianta „Ultra” – care, conform scurgerilor, ar păstra forma îngustă folosită de Samsung în ultimii ani. Imaginea provine dintr-un leak „hands-on” distribuit prin Ice Universe și arată două unități „dummy” (machete folosite pentru a ilustra designul), puse una lângă alta: modelul „wide” (mai lat) și cel mai îngust, asociat cu „Ultra”. Publicația notează că nu este prima comparație între cele două dimensiuni, dar că aceasta ar oferi o reprezentare mai bună a diferenței. De ce contează: lățimea poate redesena experiența de utilizare Miza practică a unui Fold mai lat este simplă: un ecran exterior mai apropiat de un telefon obișnuit și o tastare mai comodă, fără compromisurile tipice ale unui format îngust. În același timp, scurgerea alimentează ideea că Samsung ar putea separa mai clar două direcții de produs în aceeași generație, cu formate diferite. 9to5Google mai susține că noul format „wide” ar urmări aceeași idee ca pliabilul Apple aflat în pregătire, despre care se spune că va avea, la rândul lui, un design mai lat. Ce mai indică scurgerile și când ar urma lansarea În același context, sunt menționate și alte informații apărute anterior despre seria Galaxy Z Fold 8: posibilă îmbunătățire a cutei ecranului (crease); upgrade-uri de baterie „întârziate” față de așteptări. Ambele pliabile sunt așteptate să fie lansate pe 22 iulie, conform aceleiași surse. Informațiile rămân, însă, la nivel de scurgeri și nu sunt confirmate oficial de Samsung. [...]
Un nou val de scurgeri despre iPhone 18 Pro mută atenția pe „culori”, un detaliu cu miză comercială pentru vânzările de toamnă , după ce au apărut primele clipuri „hands-on” cu modele de design (machete) care arată finisajele în lumină diferită, potrivit Notebookcheck . Imaginile provin din videoclipuri apărute pe Weibo și prezintă ceea ce ar fi succesorii iPhone 17 Pro, însă nu sunt unități funcționale, ci reprezentări din plastic folosite în mod obișnuit de producătorii de huse pentru a verifica potrivirea accesoriilor. Chiar și așa, astfel de machete tind să ofere o indicație mai realistă despre aspect decât randările statice, notează publicația. Ce culori apar în clipuri și ce se schimbă față de generația anterioară În materialele video sunt vizibile patru variante de culoare pentru iPhone 18 Pro: Silver (argintiu) Black (negru) Light Blue (albastru deschis) Dark Cherry (vișiniu închis) Notebookcheck menționează că „Dark Cherry” este prezentată drept noua culoare „vedetă” a gamei, cu un roșu închis, inspirat de nuanțe de vin, care iese mai mult în evidență în mișcare și în iluminări diferite. Ca reper, pentru iPhone 17 Pro sunt enumerate culorile Silver, Deep Blue și Cosmic Orange, iar pentru iPhone 18 Pro lista „scursă” este Silver, Black, Light Blue și Dark Cherry. Ce rămâne neschimbat: designul spatelui și materialele (cu o rezervă) Dincolo de paleta de culori, scurgerea sugerează că designul spatelui ar urma să rămână, în linii mari, similar cu cel al modelului de anul trecut. În privința materialelor, sursa indică faptul că iPhone 18 Pro ar folosi aceeași combinație de aluminiu periat și sticlă ca iPhone 17 Pro, „în ciuda” unor zvonuri despre o posibilă revenire la titan. Publicația subliniază însă limita acestor informații: unitățile finale vor reflecta lumina diferit față de machetele din plastic, iar detaliile pot suferi modificări până la producția de serie. Context: calendarul așteptat și efectul asupra pieței de accesorii Notebookcheck plasează aceste scurgeri înaintea unei prezentări așteptate în septembrie. În același interval, publicația amintește și de posibilitatea ca Apple să lanseze alături de noile modele și primul iPhone pliabil („Ultra”), dar informația rămâne la nivel de așteptare, nu confirmare. Pentru piață, apariția timpurie a machetelor este relevantă mai ales operațional: ele sunt folosite de producătorii de accesorii pentru a pregăti huse și alte produse înainte de lansare, ceea ce poate accelera disponibilitatea acestora în retail imediat după anunțul oficial. [...]
Starfire Space spune că dezvoltă „Evolution One”, prima rachetă chineză cu propulsie lichidă pe ciclu electric, mizând pe pompe electrice în locul turbopompelor clasice , o schimbare tehnologică ce poate simplifica arhitectura motoarelor și, implicit, operarea lansărilor pentru clienți comerciali, potrivit IT之家 . Compania, descrisă ca prima din China concentrată pe crearea și operarea unui sistem de transport spațial cu rachete lichide pe ciclu electric, afirmă că „Evolution One” ar fi și „cea mai mare” rachetă de acest tip din lume ca capacitate de transport. Ținta declarată este furnizarea de servicii de lansare pentru sateliți, pentru formarea de constelații mici și pentru completarea (reaprovizionarea) constelațiilor mari. Ce știm despre „Evolution One”: dimensiuni și capacități Conform datelor publicate, racheta are următoarele caracteristici: lungime totală: 27,5 metri diametrul corpului: 2,25 metri tracțiune la decolare: 90 de tone capacitate către orbită joasă (LEO): 1,5 tone capacitate către orbită heliosincronă (SSO): 1 tonă Motorul „Lăcările II” și miza ciclului electric Sistemul de propulsie folosește o configurație „9+1” de motoare și este echipat cu un motor cu combustibil lichid de 10 tone-forță, dezvoltat intern de Starfire Space, numit „烈焰二号” (LY-2, „Lăcările II”). Elementul central al abordării este înlocuirea turbopompei tradiționale cu o pompă electrică, care alimentează propulsantul. Compania mai susține că, în martie, a realizat primul test complet de sistem al motorului LY-2, pe care îl descrie drept reușit, validând fezabilitatea rutei tehnologice cu pompă electrică pe un motor dezvoltat în China și „ridicând limita” de tracțiune pentru motoarele cu ciclu electric. În comunicarea citată, LY-2 este prezentat și ca „cel mai mare motor de rachetă cu ciclu electric din lume”. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul de zbor sau despre contracte comerciale, rămâne de urmărit dacă această arhitectură va trece rapid de la testele la sol la un vehicul operațional și ce ritm de producție va putea susține compania pentru piața lansărilor de sateliți și constelații. [...]
