Știri
Știri din categoria Tehnologie
Acer sărbătorește în 2026 o jumătate de secol de existență, perioadă în care compania a evoluat de la o mică firmă de tehnologie din Taiwan la unul dintre cei mai importanți producători de PC-uri și soluții IT la nivel global, potrivit unui comunicat al companiei.
Evenimentul aniversar, organizat pe 12 martie, a inclus o retrospectivă vizuală a evoluției companiei, prezentată sub forma unui timeline care a ilustrat principalele momente din istoria Acer – de la primele computere produse în serie în Taiwan până la ecosistemele tehnologice moderne bazate pe inteligență artificială.
Fondată în 1976, Acer a contribuit la dezvoltarea industriei IT din Taiwan, formând mii de ingineri și participând la apariția primelor sisteme informatice produse în masă în regiune.
În prezent, Acer este prezentă în peste 160 de țări, fiind unul dintre principalii furnizori de PC-uri la nivel mondial. Evoluția companiei reflectă un angajament constant de a face tehnologia mai accesibilă și mai relevantă pentru utilizatori, influențând modul în care oamenii lucrează, învață și comunică.
Strategia Acer din ultimele decenii s-a bazat pe extinderea portofoliului și consolidarea poziției pe piețele globale, ceea ce a permis companiei să mențină o creștere stabilă într-un sector tehnologic aflat într-o transformare rapidă.
Pe fondul tranziției industriei PC către computing asistat de AI, Acer își extinde ecosistemul tehnologic pentru a include soluții destinate consumatorilor, mediului enterprise și noilor tehnologii emergente.
Compania integrează inteligența artificială în întreaga gamă de produse, de la laptopuri și desktopuri până la sisteme dedicate gamingului, creatorilor de conținut sau mediului de business.
Portofoliul include:
Acer și-a asumat obiectivul de a atinge neutralitatea emisiilor de carbon până în 2050 și este membră a inițiativei RE100, angajându-se să utilizeze 100% energie electrică din surse regenerabile până în 2035.
În 2024, compania a raportat că:
Prin platforma Earthion, Acer colaborează cu angajații și partenerii din lanțul de aprovizionare pentru a reduce impactul asupra mediului și a extinde inițiativele ecologice.
Produsele Acer au fost recompensate de-a lungul timpului cu numeroase premii pentru design și inovație, inclusiv:
Aceste distincții recunosc performanțele companiei în design, experiență de utilizare, inginerie și sustenabilitate.
Acer intră într-o nouă etapă de dezvoltare concentrată pe inteligență artificială, sustenabilitate, educație și tehnologii inteligente, cu scopul de a consolida legătura dintre oameni și tehnologie.
Prin investiții continue în cercetare, infrastructură și ecosisteme digitale, compania își propune să livreze soluții tehnologice inovatoare și responsabile pentru generațiile viitoare.
Recomandate
OpenAI dezvoltă o platformă proprie de gestionare a codului , ca alternativă internă la GitHub, după ce numeroase întreruperi ale serviciului au afectat activitatea inginerilor companiei. Informația apare într-un material publicat de The Information . Potrivit surselor citate, proiectul a fost inițiat după o creștere semnificativă a problemelor tehnice ale platformei GitHub . Un raport realizat de compania GitProtect arată că în prima jumătate a anului 2025 numărul incidentelor de funcționare a crescut cu aproximativ 58% față de anul precedent. Din cele 109 cazuri analizate, 17 au fost considerate majore și au generat peste 100 de ore de întreruperi, perioade în care dezvoltatorii nu au putut încărca sau actualiza codul. De ce apar problemele pe GitHub O parte dintre aceste disfuncționalități ar fi legate de migrarea infrastructurii GitHub către platforma cloud Microsoft Azure. Platforma funcționează temporar într-un sistem de tip „trafic împărțit”, în care o parte din servicii rulează încă pe infrastructura veche, iar restul pe Azure. În acest context, erorile de configurare și instabilitatea sistemului au provocat perioade în care echipele OpenAI nu au putut lucra normal. Pentru o companie implicată în dezvoltarea rapidă a sistemelor de inteligență artificială, astfel de blocaje pot încetini semnificativ procesul de dezvoltare. Potrivit relatărilor din industrie, unii ingineri OpenAI au recurs temporar la soluții locale sau la instrumente alternative pentru a continua lucrul atunci când GitHub devenea indisponibil. O relație complexă cu Microsoft Inițiativa este cu atât mai interesantă cu cât GitHub aparține companiei Microsoft, care a cumpărat platforma în 2018 pentru aproximativ 7,5 miliarde de dolari. În același timp, Microsoft este unul dintre cei mai importanți investitori ai OpenAI, deținând aproximativ 27% din companie. Dacă noua platformă dezvoltată de OpenAI va fi folosită doar intern, impactul asupra pieței ar putea fi limitat. Totuși, unele discuții interne ar lua în calcul și posibilitatea lansării comerciale a serviciului, ceea ce ar transforma proiectul într-un potențial competitor direct pentru GitHub. Posibile direcții de dezvoltare Dacă va ajunge pe piață, platforma ar putea fi integrată cu instrumentele de programare bazate pe inteligență artificială dezvoltate de OpenAI, inclusiv agenții de codare precum Codex. În prezent, proiectul se află încă în faza internă de dezvoltare, iar lansarea unui sistem complet funcțional ar putea dura mai multe luni. [...]
Samsung a creat o unitate specială numită Hand Lab pentru dezvoltarea de mâini robotice avansate , destinate roboților umanoizi și automatizării industriale. Inițiativa face parte din divizia Future Robot a companiei și urmărește dezvoltarea unor sisteme robotice capabile să execute sarcini complexe de manipulare, potrivit informațiilor citate de Gasgoo Auto News . Noua unitate este integrată în grupul Hardware al echipei Future Robot Promotion și se concentrează pe una dintre cele mai dificile provocări din robotică: crearea unor mâini robotice cu dexteritate apropiată de cea umană . Mâini robotice inspirate de anatomia umană Inginerii Samsung dezvoltă un mecanism bazat pe tendoane artificiale , similar modului în care funcționează mâna umană. În locul motoarelor montate direct în articulații, sistemul folosește cabluri și actuatoare poziționate în „antebrațul” robotic, care controlează mișcarea degetelor. Această abordare permite: mișcări mai fine și mai naturale; control mai precis al forței aplicate; manipularea obiectelor fragile sau de dimensiuni mici. Grad ridicat de libertate și senzori tactili Mâinile robotice dezvoltate în cadrul Hand Lab sunt proiectate să atingă aproximativ 27 de grade de libertate (DOF) , apropiindu-se de complexitatea biomecanică a mâinii umane. În plus, sistemele vor integra senzori tactili avansați , capabili să detecteze: textura obiectelor; presiunea aplicată; poziția exactă a degetelor în timpul manipulării. Aceste funcții sunt esențiale pentru operațiuni de precizie, precum asamblarea componentelor electronice sau manipularea pieselor delicate. Posibilă colaborare cu Rainbow Robotics Samsung ar putea testa aceste tehnologii împreună cu Rainbow Robotics , companie sud-coreeană specializată în roboți umanoizi și achiziționată de Samsung pentru a accelera dezvoltarea în domeniul roboticii. Integrarea mâinilor robotice dexterous în roboți umanoizi ar putea permite efectuarea unor sarcini industriale complexe în mediile de producție. Obiectiv: fabrici complet automatizate Proiectul face parte din strategia Samsung de a dezvolta fabrici autonome bazate pe inteligență artificială , în care roboții să execute majoritatea operațiunilor de producție. Compania își propune ca până în 2030 să transforme liniile de producție în sisteme complet automatizate, folosind tehnologii de Physical AI (FiAI) . Pe termen lung, roboții echipați cu aceste mâini ar putea fi utilizați nu doar în industrie, ci și în domenii precum: logistică; retail; servicii domestice. Deocamdată, proiectul se află în faza de dezvoltare, însă Samsung lucrează deja la prototipuri care ar putea demonstra capacitățile noilor sisteme robotice. [...]
Spotify ar putea introduce în curând gestionarea folderelor de playlist direct în aplicația mobilă , o funcție cerută de utilizatori de peste 15 ani. Informația provine dintr-o analiză a codului aplicației realizată de Android Authority , care indică faptul că platforma testează deja această opțiune. În prezent, utilizatorii pot crea și organiza foldere pentru playlisturi doar din aplicația desktop sau din versiunea web a Spotify. Pe mobil, acestea pot fi vizualizate, însă nu pot fi modificate sau administrate. Organizarea playlisturilor ar putea deveni mult mai simplă Funcția de foldere pentru playlisturi există încă din 2010 și permite gruparea listelor de redare în categorii, precum: muzică pentru sport; playlisturi pentru călătorii; liste organizate pe genuri muzicale; colecții pentru diferite stări sau activități. Totuși, lipsa gestionării pe mobil a fost mult timp una dintre cele mai frecvente plângeri ale utilizatorilor. Indicii descoperite în codul aplicației Analiza codului din versiunea Spotify 9.1.34.12 sugerează că platforma pregătește introducerea acestei funcții direct în aplicația mobilă. Printre opțiunile identificate în cod se numără: crearea de foldere pentru playlisturi din meniul „Create”; mutarea playlisturilor în interiorul folderelor; scoaterea playlisturilor din foldere; redenumirea folderelor; ștergerea folderelor. De asemenea, aplicația ar putea afișa un mesaj de confirmare atunci când un utilizator încearcă să șteargă un folder, deoarece această acțiune ar putea elimina și playlisturile conținute în interior. Funcția nu este încă confirmată oficial Descoperirea provine dintr-un APK teardown , o metodă prin care dezvoltatorii sau jurnaliștii analizează codul aplicației pentru a identifica funcții aflate în dezvoltare. Acest lucru înseamnă că funcția ar putea fi lansată într-o actualizare viitoare, dar există și posibilitatea să nu ajungă niciodată în versiunea publică a aplicației. Dacă va fi implementată, această schimbare ar putea face gestionarea bibliotecii muzicale mult mai ușoară pentru utilizatorii care folosesc Spotify în principal pe smartphone. [...]
Samsung Electronics și Nvidia colaborează pentru dezvoltarea unei noi generații de cipuri NAND , folosind inteligența artificială pentru a accelera cercetarea și dezvoltarea tehnologiilor de memorie cu consum energetic foarte redus. Potrivit Seeking Alpha , parteneriatul vizează dezvoltarea unor cipuri bazate pe materiale feroelectrice, considerate o posibilă evoluție majoră în industria memoriilor pentru inteligență artificială. Informațiile au fost publicate inițial de publicația sud-coreeană Seoul Economic Daily , care citează surse din industrie. Companiile nu au oferit deocamdată comentarii oficiale. Ce tehnologie dezvoltă Nvidia și Samsung Colaborarea se concentrează pe dezvoltarea memoriei ferroelectric NAND , o tehnologie care ar putea reduce drastic consumul energetic și ar crește performanța sistemelor AI. Materialele feroelectrice au o proprietate importantă: pot menține polarizarea electrică fără alimentare constantă, ceea ce permite stocarea eficientă a datelor cu consum energetic foarte mic . Această tehnologie ar putea deveni esențială pentru: acceleratoare AI centre de date sisteme de calcul de mare performanță. Inteligența artificială accelerează cercetarea Un element central al colaborării este utilizarea unui model AI pentru simularea comportamentului materialelor utilizate în cipuri. Echipa comună de cercetare — formată din specialiști ai Samsung Semiconductor Research Institute , Nvidia și Georgia Institute of Technology — a dezvoltat un sistem bazat pe modelul Physics-Informed Neural Operator (PINO) . Acest model permite analizarea performanței dispozitivelor NAND: de peste 10.000 de ori mai rapid decât metodele clasice. În mod tradițional, instrumentele de simulare din industria semiconductorilor pot necesita aproximativ 60 de ore pentru o singură analiză , în timp ce noul sistem poate realiza aceeași operațiune în mai puțin de 10 secunde . De la cercetare la producție Pe baza acestor rezultate, Samsung și Nvidia intenționează să continue colaborarea pentru comercializarea memoriei ferroelectric NAND . Samsung este unul dintre cei mai mari producători de cipuri de memorie din lume și furnizează deja componente pentru Nvidia, companie care domină piața acceleratoarelor pentru inteligență artificială. În paralel, industria memoriilor este marcată de o competiție puternică între: Samsung Electronics SK hynix Micron Technology În special, SK hynix este unul dintre principalii furnizori de HBM (high-bandwidth memory) pentru cipurile AI produse de Nvidia. Samsung a prezentat anul trecut în revista Nature o versiune experimentală de memorie ferroelectric NAND care ar putea reduce consumul de energie cu până la 96% față de tehnologia NAND tradițională. [...]
China este aproape să devină a doua țară capabilă să producă pe plan intern cipuri de 7 nanometri , după ce grupul Hua Hong pregătește lansarea producției la fabrica sa din Shanghai. Informația apare într-o analiză publicată de Reuters , care citează surse din industrie. Noua tehnologie este dezvoltată de Huali Microelectronics , divizia de producție a Hua Hong Group, al doilea cel mai mare producător de cipuri din China. Dacă proiectul va fi finalizat, compania va deveni a doua firmă chineză capabilă să producă cipuri de 7 nm , după Semiconductor Manufacturing International Corporation (SMIC). Pas important pentru independența tehnologică a Chinei Producția de cipuri de 7 nm este considerată un prag tehnologic important pentru aplicații avansate, inclusiv: inteligență artificială; centre de date; procesoare grafice; tehnologii militare și industriale. Inițiativa face parte din strategia Beijingului de reducere a dependenței de tehnologiile occidentale , în contextul restricțiilor impuse de Statele Unite asupra exportului de semiconductori și echipamente avansate. Colaborare cu Huawei Potrivit surselor citate de Reuters, Huawei ar fi colaborat cu Hua Hong pentru dezvoltarea tehnologiei de 7 nm. Compania chineză a fost inclusă pe lista neagră a SUA în 2019 și a fost nevoită să își caute alternative interne pentru producția de cipuri. În același timp, producătorul chinez de GPU-uri Biren ar fi început deja procesul de „tape-out” pe linia de 7 nm a Huali, etapă în care designul unui cip este trimis spre producerea primului prototip. Producție inițială limitată Sursele citate spun că fabrica Hua Hong Fab 6 ar putea începe producția cu câteva mii de plăci de siliciu pe lună până la finalul anului, urmând ca ulterior capacitatea să fie extinsă. Fabrica este cea mai avansată unitate a grupului Hua Hong și produce în prezent cipuri pe tehnologii de 22 nm și 28 nm , în timp ce alte fabrici ale companiei operează cu procese mai vechi, între 40 nm și 55 nm . Investiții de peste un miliard de dolari Pentru dezvoltarea tehnologiei, Hua Hong Semiconductor a anunțat în decembrie planuri de investiții de aproximativ 7,56 miliarde de yuani (circa 1,1 miliarde de dolari) pentru modernizarea fabricilor și cercetare. În paralel, China continuă să încurajeze companiile locale să folosească alternative interne la cipurile occidentale , chiar dacă Washingtonul a relaxat parțial unele restricții privind exportul de cipuri AI către piața chineză. Impact asupra industriei globale Dezvoltarea tehnologiei de 7 nm în China ar putea avea un impact major asupra industriei globale a semiconductorilor, dominată în prezent de companii precum: TSMC (Taiwan) Samsung (Coreea de Sud) Intel (SUA) Pentru Beijing, extinderea producției interne de semiconductori este o prioritate strategică, în contextul competiției tehnologice cu Statele Unite. [...]
Marina SUA testează o nouă dronă navală autonomă alimentată cu energie solară , capabilă să patruleze oceanele timp de luni întregi fără intervenție umană. Sistemul, numit Lightfish , este dezvoltat de compania americană Seasats și a fost testat recent în operațiuni maritime, potrivit SlashGear . Noua platformă face parte din strategia Pentagonului de a extinde utilizarea sistemelor autonome pe mare, obiectivul fiind ca până în 2045 aproximativ jumătate din flota de suprafață a Marinei SUA să fie formată din nave fără echipaj . Dronă navală pentru supraveghere și patrulare Lightfish este o navă autonomă de suprafață (ASV) de dimensiuni reduse, cântărind aproximativ 138 de kilograme și având o lungime de 3,5 metri. Sistemul este proiectat pentru misiuni de supraveghere și colectare de informații în zone maritime. Printre principalele utilizări ale dronei se numără: monitorizarea coastelor și porturilor; detectarea pescuitului ilegal; supravegherea traficului de droguri; recunoașterea în largul oceanului. Drona poate atinge o viteză de aproximativ 5 noduri (circa 9 km/h) și este echipată cu cinci camere video de înaltă definiție, sisteme de evitare a coliziunilor și navigație autonomă, inclusiv în situații în care semnalul GPS este indisponibil. Autonomie de până la șase luni pe mare Unul dintre principalele avantaje ale sistemului este autonomia ridicată. Lightfish poate parcurge până la 8.000 de mile nautice și poate rămâne pe mare până la șase luni fără intervenție umană . Energia este furnizată de un sistem solar-electric , completat de o celulă de combustibil pe bază de metanol care poate genera până la 28 kWh de energie suplimentară. Construcția modulară permite schimbarea rapidă a echipamentelor instalate. De asemenea, drona este proiectată să reziste în condiții de mare agitată, inclusiv în situații în care valurile pot ajunge la aproximativ 6 metri înălțime . Teste pe distanțe foarte mari Capacitățile Lightfish au fost demonstrate într-un test transoceanic. În 2024, o astfel de dronă a parcurs aproximativ 2.500 de mile între San Diego și Hawaii , iar într-o misiune ulterioară a traversat Pacificul până în Japonia, acoperind 7.500 de mile în 150 de zile . În februarie 2026, sistemul a fost testat de Flota a Șasea a SUA în cadrul exercițiului militar Cutlass Express desfășurat în Oceanul Indian. Parte a strategiei de război autonom Lightfish este destinată în principal misiunilor de supraveghere și recunoaștere și nu este înarmată, spre deosebire de alte drone navale dezvoltate pentru atac. Programul face parte dintr-o tendință mai largă de automatizare a operațiunilor militare, care include drone aeriene, submarine autonome și nave fără echipaj. Pe termen lung, oficialii americani consideră că astfel de sisteme ar putea reduce costurile operaționale și riscurile pentru personalul militar, menținând în același timp o prezență constantă în zone maritime sensibile. [...]
