Știri
Tag: xi jinping
Știri despre „xi jinping”
120 de avioane Airbus comandate de China - Semnal pentru creșterea schimburilor comerciale cu Germania
Cancelarul german Friedrich Merz a discutat la Beijing despre comerț, deficit și Ucraina , potrivit Bundesregierung , în cadrul unei vizite oficiale care a pus accent pe echilibrul relației economice și pe rolul Chinei în marile crize geopolitice. În întâlnirile cu premierul Li Qiang și președintele Xi Jinping, Merz a pledat pentru consolidarea parteneriatului strategic , dar a subliniat că viitorul cooperării depinde de un „concurență corectă, transparentă și bazată pe reguli”. Germania și China, două dintre cele mai mari trei economii ale lumii, au un schimb comercial cu impact global, iar Berlinul mizează pe continuarea investițiilor reciproce. Un exemplu concret este comanda de până la 120 de aeronave Airbus de către partea chineză , cu alte contracte în perspectivă. Totuși, relația economică este marcată de dezechilibre. Deficitul comercial al Germaniei față de China a depășit 80 de miliarde de euro și s-a cvadruplat din 2020. Cancelarul a invocat: supracapacitățile industriale din China; restricțiile de acces pe piață; limitările la export; riscurile legate de lanțurile de aprovizionare și materiile prime. Berlinul a anunțat reluarea consultărilor guvernamentale germano-chineze și noi vizite ministeriale în cursul anului 2026, inclusiv ale ministrului economiei și celui al digitalizării. Pe plan geopolitic, Merz a cerut Beijingului să își folosească influența pentru a contribui la oprirea războiului declanșat de Rusia în Ucraina și a salutat declarațiile Chinei privind angajamentul pentru pace, inclusiv evitarea livrării de bunuri cu dublă utilizare către Moscova. Discuțiile au vizat și securitatea în regiunea Indo-Pacific, unde Germania susține menținerea stabilității și reafirmă politica „o singură Chină”, cu condiția ca orice soluție privind Taiwanul să fie exclusiv pașnică. Vizita marchează o relansare a dialogului politic la nivel înalt, într-un context în care Berlinul încearcă să reducă dependențele economice, fără a rupe punțile comerciale cu Beijingul. [...]
Germania între China și SUA – Editorial The New York Times despre testul diplomatic al lui Merz
După vizita cancelarului german la Beijing, despre care am scris acum două zile , presa americană analizează miza reală a deplasării și echilibrul delicat dintre China și Statele Unite , potrivit unei editoriale publicate de The New York Times . După întâlnirea cu președintele Xi Jinping, Friedrich Merz se află într-o poziție sensibilă: încearcă să redefinească rolul Germaniei și al Europei într-o lume dominată de competiția dintre marile puteri. Editorialul subliniază că strategia cancelarului este una de echilibru – reducerea dependenței de China și de SUA, fără a rupe relațiile cu niciuna dintre ele. Potrivit analizei semnate de Jim Tankersley și David Pierson, Merz a transmis la Beijing două mesaje paralele. Pe de o parte, a încercat să mențină un ton constructiv în relația cu China, evitând escaladarea tensiunilor comerciale. Pe de altă parte, a ridicat subiecte sensibile pentru Berlin și Bruxelles, precum practicile economice chineze care afectează industria germană și sprijinul oferit de Beijing Rusiei, la patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei. Publicația americană evidențiază că liderul german încearcă să construiască o Europă mai autonomă, capabilă să își consolideze apărarea și competitivitatea economică, pentru a nu mai fi prinsă între Washington și Beijing. Totuși, Merz a lăsat clar de înțeles că Statele Unite rămân aliatul natural al Germaniei, chiar dacă relația transatlantică traversează momente tensionate. În interpretarea editorialului, deplasarea în China nu a fost doar una diplomatică, ci un test al noii doctrine europene promovate de Berlin: cooperare economică, dar cu prudență strategică și cu o reducere treptată a vulnerabilităților. Vizita marchează astfel un moment de recalibrare a politicii externe germane, într-un context în care Europa încearcă să își afirme mai ferm propria poziție între cele două mari centre de putere globale. [...]
Xi Jinping și Friedrich Merz discută la Beijing despre consolidarea relației bilaterale - apel la dialog într-un context global tensionat
Xi Jinping solicită aprofundarea relației cu Germania în discuția cu Friedrich Merz la Beijing pe fondul unui climat internațional tot mai tensionat. Potrivit South China Morning Post , președintele chinez l-a primit miercuri, 25 februarie 2026, la Beijing, pe cancelarul german Friedrich Merz, într-o vizită care are loc într-un moment de recalibrare a raporturilor dintre Europa, China și Statele Unite. Xi Jinping a descris anul 2026 drept unul marcat de turbulențe și „schimbări nemaivăzute într-un secol” , subliniind că instabilitatea globală impune o comunicare mai strânsă și mai multă încredere între marile economii. Liderul chinez a insistat asupra consolidării dialogului strategic dintre Beijing și Berlin și a reafirmat importanța parteneriatului bilateral. Mesajele transmise de partea chineză au vizat în principal: creșterea coordonării politice în contextul tensiunilor internaționale; menținerea cooperării economice și industriale; întărirea încrederii reciproce la nivel strategic. Friedrich Merz a evidențiat faptul că Germania și China se numără printre cele mai mari trei națiuni industriale ale lumii, statut care aduce responsabilități majore în ceea ce privește stabilitatea economică globală. Vizita sa vine într-un moment în care Uniunea Europeană își ajustează relația cu Beijingul, pe fondul unei politici externe mai ferme promovate de administrația americană condusă de Donald Trump. Pentru Berlin, miza este dublă: menținerea unei relații economice esențiale cu China, principal partener comercial asiatic, și păstrarea coerenței în cadrul alianței transatlantice. Pentru Beijing, dialogul cu Germania reprezintă o punte importantă către Europa, într-un context geopolitic caracterizat de competiție strategică și incertitudine. Întâlnirea dintre Xi și Merz confirmă că, dincolo de diferențele politice și de presiunile externe, ambele capitale caută să păstreze un canal de comunicare funcțional și predictibil, într-un an în care echilibrele internaționale sunt tot mai fragile. [...]
Xi Jinping mizează pe consum și inteligență artificială pentru relansarea economiei chineze
Xi Jinping pune accent pe consum și inteligență artificială pentru a susține economia Chinei în 2026 , potrivit unor declarații publicate luni de Qiushi Journal , revista teoretică a Partidului Comunist, citate de South China Morning Post . Mesajul liderului chinez vine într-un context marcat de încetinirea consumului intern și de presiuni economice externe. Comentariile, rostite inițial în cadrul Conferinței centrale pentru activitate economică din decembrie, au fost făcute publice înaintea sesiunilor anuale ale Parlamentului chinez, programate pentru luna martie, ceea ce sugerează posibile măsuri suplimentare de stimulare. Xi a indicat două direcții prioritare pentru anul în curs: accelerarea consumului intern; promovarea inovației tehnologice, cu accent pe „AI-plus”. Consum intern, pilon al stabilității Președintele chinez a subliniat că cererea internă trebuie consolidată pentru a susține stabilitatea economică. Printre măsurile invocate se numără: creșterea veniturilor populației urbane și rurale; extinderea ofertei de bunuri și servicii de calitate; eliminarea restricțiilor considerate nejustificate asupra consumului; valorificarea potențialului în cultură și turism; optimizarea programelor de tip „trade-in” pentru bunuri de consum și modernizarea echipamentelor. Potrivit datelor oficiale, vânzările cu amănuntul au crescut în 2025 cu 3,7% față de anul anterior, sub ritmul de creștere economică de 5%, ceea ce evidențiază fragilitatea consumului și necesitatea unor măsuri suplimentare de stimulare. „AI-plus” și inovația tehnologică Xi a reafirmat importanța accelerării dezvoltării tehnologice, în special în domeniul inteligenței artificiale, considerată un avantaj strategic pentru China . Conceptul „AI-plus” vizează integrarea inteligenței artificiale în sectoare-cheie ale economiei, de la industrie la servicii. În viziunea conducerii de la Beijing, piața internă „ultra-large” reprezintă un atu esențial, capabil să susțină atât creșterea consumului, cât și implementarea noilor tehnologii. Publicarea discursului înaintea reuniunilor parlamentare anuale sugerează că autoritățile ar putea anunța noi măsuri de sprijin pentru venituri și investiții tehnologice în perioada următoare. [...]
China amenință cu „toate măsurile necesare” după apelul CIA către ofițerii armatei lui Xi Jinping
China avertizează că va lua toate măsurile necesare pentru a contracara tentativele de spionaj, după ce CIA a publicat un videoclip în limba mandarină menit să recruteze ofițeri din armata lui Xi Jinping , relatează Știrile ProTV , citând AFP. Clipul publicat de CIA prezintă un ofițer chinez fictiv care decide să contacteze agenția americană, ajungând la concluzia că „singurul lucru pe care liderii îl protejează sunt propriile interese” și că „puterea lor se bazează pe nenumărate minciuni”. Ministerul chinez de Externe a reacționat prin purtătorul de cuvânt Lin Jian, care a transmis un mesaj ferm: „China va lua toate măsurile necesare pentru a contracara ferm eforturile de infiltrare și destabilizare lansate din străinătate de către forțe antichineze.” Oficialul a adăugat că astfel de acțiuni nu vor avea succes: „Forțele ostile Chinei nu își vor atinge obiectivele.” Videoclipul CIA conține și un apel direct către cadre militare și oficiali chinezi, încurajând transmiterea de informații sensibile către Washington. Publicarea materialului are loc la scurt timp după înlăturarea generalului Zhang Youxia, suspectat de „încălcări grave ale disciplinei și legii”, formulare folosită frecvent în China pentru acuzații de corupție. [...]
Vizită oficială Xi Jinping în SUA – Trump confirmă întâlnirea de la Casa Albă din 2026
Donald Trump a confirmat o vizită a liderului chinez Xi Jinping la Casa Albă „spre sfârșitul anului 2026”, în contextul reluării discuțiilor comerciale dintre SUA și China. Informația a fost dezvăluită într-un interviu acordat NBC, înregistrat la începutul lunii februarie și difuzat duminică, 9 februarie, conform Mediafax . Președintele american a mai menționat că el însuși va efectua o vizită oficială în China în luna aprilie, sugerând o intensificare a dialogului direct între cele două superputeri. Trump a subliniat în interviu importanța relației personale pe care o are cu Xi Jinping , sugerând că aceasta facilitează negocieri într-un context marcat de tensiuni economice. De la revenirea sa la putere în 2025, politica tarifară a SUA a fost reluată într-un ton dur față de China, Trump reafirmând că Beijingul „plătește multe tarife”, lucru pe care îl consideră o reușită proprie. Potrivit afirmațiilor sale, SUA ar fi recuperat „sute de miliarde de dolari” din aceste măsuri comerciale. Această posibilă vizită la Washington a președintelui Xi ar putea marca o schimbare de ton în relațiile bilaterale, după ani de retorică ostilă și impas în negocieri. În contextul în care ambele economii sunt strâns interconectate, iar relația dintre cele două țări este una de interdependență strategică, o întâlnire la nivel înalt ar putea aduce: relansarea unor acorduri comerciale importante ; o posibilă detensionare în privința tarifelor și a accesului pe piețe; conturarea unor noi echilibre în politica energetică și tehnologică globală. Trump a insistat asupra faptului că dialogul direct și frecvent cu Xi este cheia pentru progresul în aceste domenii. „Este important ca eu să am o relație bună cu el și el cu mine”, a spus liderul american, reiterând că întâlnirile la nivel înalt nu sunt doar simbolice, ci esențiale pentru stabilirea agendelor economice viitoare. Aceasta ar fi prima vizită a liderului chinez la Washington din 2017, și vine într-un moment în care SUA încearcă să repoziționeze rolul său în Asia și să gestioneze competiția globală cu China într-un mod pragmatic, dar ferm. [...]
Tratatul New START expiră în contextul tensiunilor globale - discuții Xi-Putin și Xi-Trump intensifică diplomația nucleară
Tratatul New START expiră joi, iar Xi Jinping a discutat succesiv cu Putin și Trump , potrivit Anadolu Agency , într-un moment în care ultimul acord major de control al armelor nucleare dintre SUA și Rusia ajunge la termen. Mișcarea Beijingului, plasată între Moscova și Washington, scoate în evidență dimensiunea strategică a relației China-Rusia și interesul Chinei de a influența arhitectura de securitate globală fără a intra formal într-un regim trilateral de dezarmare. New START, semnat în 2010 și prelungit în 2021 , limitează fiecare parte la 1.550 de focoase nucleare strategice desfășurate. Odată cu expirarea, ar fi pentru prima dată de la începutul anilor 1970 când forțele nucleare strategice ale SUA și Rusiei ar opera fără constrângeri legale obligatorii, notează Anadolu Agency. Pentru piețe și pentru mediul investițional, riscul este o creștere a incertitudinii geopolitice, cu efecte potențiale asupra energiei, apărării și costurilor de finanțare în economiile avansate. În paralel, relația China-Rusia este prezentată de cele două capitale ca un pilon de stabilitate într-un context mai volatil. Conform Reuters , Vladimir Putin a descris legătura Moscova-Beijing drept „un factor important de stabilizare” într-o perioadă de „turbulențe în creștere în lume”, iar Xi Jinping a cerut, prin interpret, conturarea unui „plan grandios” pentru aprofundarea relațiilor bilaterale. Mesajul este relevant pentru dosarul nuclear: China își consolidează parteneriatul cu Rusia exact când mecanismele de control al armelor dintre Moscova și Washington se erodează. Din perspectiva Beijingului, poziționarea este dublă: sprijin politic pentru menținerea unor limite între SUA și Rusia, dar refuzul de a fi atras într-o negociere în trei. Reuters consemnează că China a îndemnat Washingtonul să „răspundă pozitiv” ofertei Rusiei de a menține plafonarea focoaselor, în timp ce Beijingul respinge ideea unor discuții trilaterale, invocând diferența de mărime dintre arsenale. Pentru relația strategică China-Rusia, această linie servește interesului comun de a evita un format care ar pune China pe picior de egalitate juridică cu SUA și Rusia în materie de reduceri, dar și de a menține presiunea diplomatică asupra Washingtonului. Pe canalul SUA-China, convorbirea Xi-Trump a avut loc cu o zi înainte de expirarea tratatului, însă detaliile nu au fost făcute publice imediat de presa de stat chineză, potrivit Reuters. În același timp, Donald Trump a insistat că ar urmări un acord „mai bun” care să includă China, în timp ce Beijingul a respins constant această abordare, arată Reuters. În lipsa unui cadru succesor, riscul este ca tema nucleară să se transforme într-un nou câmp de competiție strategică, în care China își maximizează influența prin coordonare cu Rusia, fără a-și asuma constrângeri similare. Miza imediată este ce urmează după expirare. Potrivit Chatham House , experții în controlul armelor avertizează că lăsarea tratatului să expire fără un înlocuitor ar putea accelera o nouă cursă a înarmării nucleare. În acest context, dialogul Xi-Putin capătă greutate: pentru Moscova, apropierea de Beijing oferă sprijin diplomatic și economic; pentru China, parteneriatul cu Rusia îi întărește poziția de actor indispensabil în negocierile de securitate, chiar dacă nu este parte la New START . [...]
Keir Starmer a obținut angajamente de la liderul chinez Xi Jinping - potențial impact asupra comerțului britanic
Keir Starmer spune că a obținut „progrese reale” în relația cu Beijingul , după întâlnirea cu Xi Jinping , potrivit Digi24 , într-un moment în care Londra încearcă să stabilizeze și să îmbunătățească legăturile cu China pe teme economice și de mobilitate. Întrevederea de la Beijing a durat o oră și 20 de minute, iar premierul britanic a prezentat discuția drept una „productivă”, cu rezultate „reale și concrete”, care ar fi „consolidat semnificativ relația”, consemnează POLITICO, citat de Digi24. În plan practic, Starmer a indicat trei direcții: tarifele comerciale, regimul de vize și schimbul de informații. „Am făcut progrese foarte bune în privința tarifelor pentru whisky, a călătoriilor fără viză în China și a schimbului de informații”, a declarat presei premierul britanic. Miza economică imediată este legată de exporturile britanice de whisky, afectate de taxele de import din China. Conform Digi24, China aplică în prezent taxe de 10% pentru whisky, după ce și-a dublat tarifele pentru coniac și whisky în februarie 2025, eliminând o cotă provizorie de 5%. Starmer a spus că părțile au convenit să analizeze reducerea tarifelor și un calendar pentru acest proces, pe fondul scăderii exporturilor către China cu 31% anul trecut. În paralel, discuțiile despre călătorii fără viză pentru șederi scurte ar putea deveni un instrument de „dezgheț” în relația Londra–Beijing, cu efecte directe asupra contactelor de afaceri și a schimburilor între persoane. Marea Britanie nu este, în prezent, pe lista statelor europene cu acces fără viză în China (unde sunt incluse Franța, Germania, Italia, Spania și Elveția), iar Starmer a precizat că se discută „până unde, în ce măsură și când” ar putea începe un astfel de regim. Din perspectiva Beijingului, mesajul oficial a pus accent pe extinderea cooperării și pe facilitarea mobilității, prin agenția de stat Xinhua, care a menționat domenii precum educația, sănătatea, finanțele și serviciile, dar și cercetare comună și transformări industriale în sectoare precum inteligența artificială, bioscience, energia nouă și tehnologiile cu emisii reduse de carbon. Potrivit Digi24, comunicatul chinez a adăugat că China „este dispusă să ia în considerare în mod activ implementarea intrării unilaterale fără viză pentru Regatul Unit”. Ce urmează, pe agenda vizitei, este formalizarea unor înțelegeri: Starmer și premierul chinez Li Qiang urmează să semneze memorandumuri de înțelegere privind cooperarea în mai multe domenii, în cadrul unei ceremonii programate joi dimineață, ora Regatului Unit, notează Digi24. Tot atunci, cei doi ar urma să semneze și un acord privind securitatea frontierelor, menit să obțină sprijinul Beijingului pentru blocarea furnizării de motoare și echipamente folosite de grupările infracționale pentru traversările ilegale ale Canalului Mânecii. Elementele-cheie invocate de Londra pentru îmbunătățirea relațiilor cu Beijingul: reducerea tarifelor pentru whisky și stabilirea unui calendar; posibilitatea introducerii călătoriilor fără viză pentru șederi scurte; intensificarea schimbului de informații; memorandumuri de cooperare mai largă și un acord pe securitatea frontierelor. [...]
Keir Starmer merge la Beijing pentru discuții cu Xi Jinping - Prima vizită a unui premier britanic din 2018
Keir Starmer pleacă la Beijing pentru o vizită de trei zile , potrivit BBC , în prima deplasare în China a unui premier britanic din 2018, într-un demers pe care guvernul de la Londra îl descrie drept o încercare de „resetare” a relației bilaterale. Starmer urmează să se întâlnească joi cu președintele Xi Jinping . În delegație se află și aproximativ 60 de lideri din mediul de afaceri și cultural, inclusiv reprezentanți ai HSBC, GSK, Jaguar Land Rover și National Theatre, semnalând că miza vizitei include și relansarea contactelor economice și instituționale. „Reboot” cu Beijingul: de la oscilații la „reangajare strategică” Vizita este prezentată ca „cel mai recent și cel mai important moment” din tentativa guvernului de a reporni relația Regatului Unit cu China, după ani marcați de schimbări de ton. Downing Street susține că Londra are nevoie de o abordare „strategică și consecventă” față de unul dintre cei mai mari jucători economici ai lumii, chiar dacă există dezacorduri majore. Înaintea plecării, premierul a argumentat că politica britanică a oscilat între apropiere și răcire, iar acum este nevoie de continuitate. „De ani de zile, abordarea noastră față de China a fost afectată de inconsecvență – trecând de la cald la rece, de la Epoca de Aur la Epoca de Gheață, dar, fie că ne place sau nu, China contează pentru Regatul Unit.” Liniile roșii: drepturile omului și securitatea națională Criticii demersului avertizează că Beijingul are „o viziune asupra lumii radical diferită”, nu poate fi de încredere și că guvernul ar trebui să fie mult mai prudent în relația cu Partidul Comunist Chinez. Între temele sensibile se află acuzațiile privind abuzuri împotriva uigurilor și a altor grupuri etnice majoritar musulmane din Xinjiang, precum și cazul lui Jimmy Lai, magnat media pro-democrație din Hong Kong, care riscă o condamnare pe viață. Pe dimensiunea de securitate, există îngrijorări legate de amploarea activităților de spionaj atribuite Chinei în Regatul Unit, după ce șeful MI5 a avertizat recent că operatori ai statului chinez reprezintă o amenințare zilnică la adresa securității naționale. Întrebat dacă Starmer va ridica problema drepturilor omului în discuția cu Xi, Downing Street a transmis că premierul va „ridica subiecte dificile acolo unde interesele și valorile diferă”. Semnale politice și economice: cine merge, cine critică și ce urmează Din guvern fac parte din vizită ministrul pentru afaceri Peter Kyle și secretarul economic al Trezoreriei, Lucy Rigby , în condițiile în care mai mulți membri ai executivului au avut deja contacte recente la nivel înalt cu Beijingul. Kyle a fost la Beijing în septembrie 2025, iar ministrul de finanțe Rachel Reeves a vizitat China în 2025; anterior, David Lammy, pe atunci ministru de externe (astăzi vicepremier), a fost de asemenea în China. În plan intern, opoziția conservatoare atacă dur direcția de „reangajare”, inclusiv pe fondul deciziei recente a guvernului de a aproba construirea unei noi ambasade chineze la Londra, care ar urma să fie cea mai mare din Europa la finalizare. Priti Patel, secretar de externe din umbră, a susținut că Starmer merge „fără pârghii” și că Beijingul reprezintă o amenințare serioasă pentru securitatea națională. Guvernul argumentează, însă, că Londra riscă să rămână izolată față de alte economii occidentale comparabile: Downing Street indică vizite recente la Beijing ale premierului canadian Mark Carney și ale președintelui francez Emmanuel Macron, precum și faptul că liderii Franței și Germaniei au fost de mai multe ori în China în ultimii ani. În acest context, Starmer urmează să încerce să contureze o „reangajare strategică” care să combine dialogul economic cu menținerea temelor sensibile pe agendă; după Beijing și Shanghai, premierul va merge la Tokyo pentru o întâlnire cu noul premier japonez, Sanae Takaichi . [...]
Xi Jinping primește o serie de lideri occidentali - aliații SUA caută să-și recalibreze relația cu Beijingul după războiul tarifar al lui Trump
Președintele Xi Jinping primește lideri occidentali care doresc să îmbunătățească relațiile cu China după războiul tarifar inițiat de Donald Trump, conform Economic Times . Această tendință a început cu vizita președintelui sud-coreean Lee Jae Myung, urmată de alți lideri care caută să repare legăturile cu a doua economie mondială. În următoarele zile, Mark Carney din Canada și premierul britanic Keir Starmer vor vizita China, marcând un moment important în relațiile bilaterale. De asemenea, cancelarul german Friedrich Merz este așteptat să viziteze Beijingul luna viitoare. Aceste vizite vin după ce Trump a încheiat un armistițiu tarifar cu China, care a redus tensiunile comerciale dintre cele două mari economii ale lumii. Lista liderilor care vizitează China include: Lee Jae Myung din Coreea de Sud Mark Carney din Canada Keir Starmer din Marea Britanie Friedrich Merz din Germania Pe lângă dorința de a îmbunătăți relațiile comerciale, liderii occidentali sunt interesați de accesul la minerale rare, esențiale pentru industriile lor. Beijingul a suspendat temporar controalele stricte la exportul acestor minerale, în urma unui acord comercial cu Trump. În același timp, administrația Trump a relaxat restricțiile pentru Nvidia Corp. de a vinde cipuri avansate în China, dar a menținut interdicțiile pentru produsele de vârf. Această mișcare subliniază schimbările în relațiile economice și diplomatice dintre SUA și China. Xi Jinping profită de această oportunitate pentru a izola lideri precum premierul japonez Sanae Takaichi, ale cărui comentarii privind Taiwanul au provocat nemulțumirea Beijingului. În contrast, liderii occidentali caută să-și consolideze legăturile economice cu China, un partener important pentru afacerile lor. Pe lângă aspectele economice, schimbările politice din mai multe țări facilitează această apropiere de China. În Canada, Mark Carney a preluat conducerea de la Justin Trudeau, iar în Marea Britanie, Partidul Laburist al lui Starmer a înlocuit Partidul Conservator, cunoscut pentru criticile aduse Beijingului. În concluzie, având în vedere comportamentul imprevizibil al SUA pe scena internațională, mulți lideri consideră esențial să mențină relații bune cu China, o economie în continuă expansiune. [...]
Planul de restricționare a dronelor chineze, anulat de SUA; Trump caută să evite tensiunile înaintea summitului cu Xi Jinping
Departamentul Comerțului din SUA a renunțat la planul de a impune restricții dronelor chinezești , potrivit South China Morning Post . Inițial, măsura fusese propusă din motive de securitate națională, dar a fost abandonată pentru a nu alimenta tensiunile înaintea unui summit planificat între Donald Trump și președintele Xi Jinping. Decizia subliniază dorința președintelui Trump de a menține cadrul comercial aprobat anterior cu Xi și de a asigura o întâlnire cordială între cei doi lideri în timpul vizitei sale din aprilie la Beijing. Ali Wyne, consilier de cercetare la International Crisis Group, a remarcat că această mișcare reflectă afinitatea lui Trump pentru Xi și abordarea sa centrată pe comerț în competiția strategică dintre SUA și China. Liu Pengyu , purtător de cuvânt al ambasadei Chinei la Washington, a solicitat SUA să îmbunătățească relațiile și să elimine politicile discriminatorii împotriva companiilor chineze. El a subliniat necesitatea creării unui mediu echitabil și nediscriminatoriu pentru cooperarea bilaterală. [...]
