Știri
Tag: ursula von der leyen

Refuzul Ursulei von der Leyen de a merge la finala Cupei Mondiale FIFA reduce o rară fereastră de „diplomație de culise” cu Donald Trump , într-un moment în care relația UE–SUA rămâne sensibilă pe mai multe dosare. Potrivit Politico , președinta Comisiei Europene a respins invitația la meciul decisiv, invocând motive de agendă. Finala Cupei Mondiale masculine, Spania–Argentina, are loc duminică în New Jersey (SUA). În tribune sunt așteptați președintele american Donald Trump, premierul Spaniei Pedro Sánchez și regele Felipe al VI-lea al Spaniei, însă șefa executivului european nu va participa, deși evenimentul ar fi putut facilita o întâlnire informală cu liderul de la Casa Albă. „Președinta a primit o invitație la finala Cupei Mondiale, dar, din motive ce țin de agendă, nu va merge”, a declarat Paula Pinho, purtătoarea de cuvânt-șef a Comisiei Europene. Context: agendă externă și dosare economice la Bruxelles În aceeași perioadă, von der Leyen a fost la Kiev , pentru a arăta sprijinul UE pentru Ucraina în fața Rusiei, și la Paris, la festivitățile de Ziua Națională a Franței. Luni, ea urmează să se întâlnească la Bruxelles cu fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, pentru discuții despre competitivitatea europeană — un subiect cu implicații directe pentru politica industrială și poziționarea economică a UE. Cine mai lipsește și ce semnal rămâne Politico notează și o altă absență notabilă: președintele Argentinei, Javier Milei, este așteptat să nu vină, preferând să urmărească meciul de acasă, din motive „superstițioase”. Înaintea semifinalei Franța–Spania, von der Leyen a publicat o fotografie în care ține o minge de fotbal și a scris că, indiferent de câștigătoare, „o echipă europeană puternică va fi în finală”; Spania s-a impus cu 2-0. [...]

Refuzul Serbiei de a semna declarația de la Kiev expune o fisură de aliniere regională pe sancțiunile contra Rusiei , într-un moment în care liderii din Europa de Sud-Est au cerut explicit intensificarea presiunii asupra Moscovei, potrivit Digi24 . Președintele sârb Aleksandar Vucic a spus că este singurul participant la summitul „Ucraina – Europa de Sud-Est”, desfășurat la Kiev, care nu a semnat declarația finală adoptată în aceeași zi, informație relatată de agenția Tanjug. Întrebat de ce nu a semnat, Vucic a indicat că textul documentului ar explica decizia și că nu consideră necesare alte explicații. În același context, întrebat despre poziția Serbiei față de sancțiunile europene împotriva Rusiei, Vucic a afirmat că aceasta este cunoscută, fără a anunța vreo schimbare. El a mai susținut că unii participanți au făcut aluzii la Serbia în discursuri, insistând că sunt „100% aliniați” cu politica Uniunii Europene. Ce conține declarația semnată la Kiev Declarația de la Kiev, semnată de liderii prezenți (printre care și președintele României, Nicușor Dan), pune accent pe sprijinul pentru Ucraina și pe consolidarea presiunii asupra Rusiei. Documentul menționează, între altele: sprijin pentru independența, suveranitatea și integritatea teritorială ale Ucrainei; condamnarea agresiunii ruse și solicitarea ca Rusia să înceteze imediat războiul; condamnarea atacurilor masive asupra Kievului și a altor localități ucrainene, invocând încălcări ale dreptului internațional; solicitarea de intensificare a presiunii prin sancțiuni asupra Rusiei și a economiei sale de război; disponibilitatea statelor semnatare de a contribui la redresarea și reconstrucția Ucrainei, inclusiv în cooperare cu instituții financiare internaționale, organizații internaționale și sectorul privat. Întâlniri bilaterale și mesajul politic Vucic a mai declarat că, la Kiev, a avut trei întâlniri importante – cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski , cu președintele României, Nicușor Dan, și cu premierul sloven Janez Jansa – precum și o scurtă discuție cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Din perspectiva reglementărilor și a politicilor UE, refuzul de semnare scoate în evidență distanța dintre Serbia și linia comună europeană pe tema sancțiunilor și a cadrului de securitate regională, într-un moment în care declarația insistă pe coordonare și pe măsuri concrete de presiune asupra Moscovei. [...]