Externe22 apr. 2026
Ucraina propune redenumirea unei zone din Donbas în „Donnyland” pentru a atrage sprijinul lui Donald Trump - O strategie controversată în contextul negocierilor de pace cu Rusia
Kievul testează o „monedă” de negociere cu miză de securitate , sugerând ca o zonă disputată din Donbas să fie numită „Donnyland”, într-o încercare de a atrage o implicare mai fermă a administrației Trump în discuțiile de pace, potrivit Digi24 , care citează surse ale The New York Times. Propunerea ar fi fost menționată inițial „parțial în glumă” de un negociator ucrainean, ca tactică pentru a convinge Washingtonul să reacționeze mai dur la pretențiile teritoriale ale Rusiei. Ideea ar fi continuat să circule în discuții, însă nu este clar dacă a fost inclusă în vreun document oficial. De ce contează: negocierea se mută pe terenul garanțiilor, nu al numelor În spatele denumirii se află o problemă de fond: viitorul unei porțiuni din Donbas aflate încă sub control ucrainean, care a devenit unul dintre principalele puncte de blocaj în negocieri, în condițiile în care Rusia nu ar fi acceptat un aranjament considerat acceptabil de Kiev. Zona vizată are, potrivit materialului, aproximativ 80 de kilometri lungime și 65 de kilometri lățime și este suficient de aproape de linia frontului încât artera rutieră principală ar fi acoperită cu plase de protecție împotriva dronelor rusești cu încărcătură explozivă. Context: opțiuni discutate și linii roșii În negocieri au fost vehiculate mai multe formule pentru administrarea sau statutul zonei, fără un acord: ideea ca „ Consiliul pentru Pace ” înființat de Trump să aibă un rol în administrarea zonei (deși nici Rusia, nici Ucraina nu s-au alăturat acestuia până acum, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile); posibilitatea unei zone demilitarizate sau a unei zone economice libere care să nu fie sub controlul deplin al niciuneia dintre părți (Zelenski ar fi sugerat în decembrie că ar putea fi deschis unui compromis de acest tip); variante cu administrator neutru sau organism de conducere cu reprezentanți ruși și ucraineni, luate în calcul, dar neaprobate. Kremlinul ar fi indicat că ar putea accepta o zonă demilitarizată doar dacă poliția rusă sau Garda Națională ar putea patrula acolo, condiție pe care Kievul o consideră inacceptabilă. Miza operațională și economică locală Oficialii ucraineni ar fi indicat că în teritoriu trăiesc aproximativ 190.000 de persoane, în timp ce alți participanți la negocieri ar susține că numărul real ar putea fi cam la jumătate. Din economia locală „nu a mai rămas aproape nimic”, cu excepția unei mine de cărbune funcționale și a unor afaceri care deservesc militarii din zonă, potrivit relatării. Samuel Charap, politolog la RAND Corporation, citat în articol, apreciază că atât Moscova, cât și Kievul au arătat o anumită flexibilitate privind viitorul acestei părți din Donbas. În interpretarea sa, asocierea numelui lui Trump cu zona ar fi văzută de Ucraina ca o potențială garanție de securitate, în sensul unui factor de descurajare. Ce urmează Discuțiile s-ar fi blocat la finalul lui februarie pe tema teritorială, iar atenția echipei de negociatori americani ar fi fost distrasă de războiul cu Iranul. În paralel, pozițiile publice rămân divergente: ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a spus că Rusia ar accepta doar controlul legal deplin asupra Donbasului, iar Zelenski a minimalizat perspectiva unui schimb de teritorii pentru pace, numind-o o „mare greșeală”. [...]
