Știri
Tag: tensiuni orientul mijlociu

Iranul respinge afirmațiile Pentagonului despre rănirea liderului suprem Mojtaba Khamenei , iar autoritățile de la Teheran susțin că acesta își exercită în continuare atribuțiile fără probleme, într-un context de tensiuni militare crescute în Orientul Mijlociu. Potrivit AGERPRES , ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a respins declarațiile făcute de șeful Pentagonului, Pete Hegseth, care afirmase că liderul suprem Mojtaba Khamenei ar fi fost rănit și posibil desfigurat. Într-un interviu acordat televiziunii americane MS Now , Araqchi a susținut că nu există nicio problemă privind starea liderului iranian și că acesta și-a transmis deja mesajele publice recente și își continuă activitatea conform Constituției. Oficialul a insistat că sistemul politic al Republicii Islamice este stabil și nu depinde de o singură persoană. Ministrul iranian a minimizat credibilitatea afirmațiilor venite din partea oficialilor americani, sugerând că acestea fac parte dintr-o serie de declarații neconfirmate lansate în ultimele zile. El a menționat că anterior s-a spus inclusiv că liderii iranieni s-ar afla în buncăre, deși aceștia au fost văzuți în mod public. În cadrul aceluiași interviu, Araqchi a abordat și relațiile strategice ale Iranului cu alte mari puteri. El a confirmat că Rusia și China sunt considerate parteneri strategici ai Teheranului și că între aceste state există o cooperare strânsă, inclusiv în domeniul militar, însă a evitat să ofere detalii suplimentare despre natura exactă a acestei colaborări. În același timp, șeful diplomației iraniene a susținut că Iranul nu a declanșat conflictul militar în curs și că acțiunile sale reprezintă doar o reacție defensivă. Potrivit acestuia, războiul ar fi fost „impus” Iranului printr-o agresiune pe care o consideră neprovocată și ilegală. Declarațiile vin într-un moment în care conflictul din regiune se intensifică, iar informațiile despre liderii politici și militari ai părților implicate sunt adesea contradictorii, alimentând tensiunile dintre Iran și Statele Unite. [...]

Tensiunile din Orientul Mijlociu pot alimenta o nouă creștere a inflației , iar reducerea deficitului bugetar al României nu mai poate fi amânată, avertizează viceguvernatorul Băncii Naționale, Cosmin Marinescu . Potrivit Digi24 , o scumpire permanentă cu 10% a petrolului ar putea adăuga aproximativ 0,3 puncte procentuale la rata inflației. Oficialul BNR explică faptul că escaladarea conflictelor din Orientul Mijlociu crește incertitudinea globală și provoacă volatilitate pe piețele energetice și financiare. În special piața petrolului reacționează rapid la astfel de tensiuni, iar majorarea prețurilor la energie se transmite ulterior în economie prin costuri mai mari pentru transport, producție și bunuri de consum. Impactul petrolului asupra economiei Deși România este mai puțin dependentă de importurile de petrol decât alte state europene, economia rămâne expusă indirect la scumpirile internaționale. Potrivit estimărilor BNR, dependența netă de importuri energetice de petrol a fost în medie de aproximativ 1,5% din PIB în perioada 2022–2024 , iar nivelul ar putea coborî spre aproximativ 1% din PIB în 2025 . Chiar și în aceste condiții, creșterea prețului petrolului poate genera presiuni inflaționiste. În cazul unui conflict prelungit în zona Golfului, efectele asupra economiei globale și asupra prețurilor ar putea deveni mai persistente. Deficitul bugetar, problemă urgentă Cosmin Marinescu a subliniat că reducerea deficitului bugetar este esențială pentru stabilitatea economică și credibilitatea politicilor publice . România continuă să se confrunte cu dezechilibre macroeconomice, inclusiv un deficit de cont curent ridicat. Potrivit estimărilor, deficitul de cont curent s-a redus doar marginal, de la 8,2% din PIB în 2024 la aproximativ 7,95% din PIB în 2025 , nivel considerat încă ridicat. O schimbare în modelul de creștere economică Viceguvernatorul BNR a remarcat totuși o evoluție pozitivă în structura economiei. Datele Institutului Național de Statistică arată că în 2025 investițiile au contribuit mai mult la creșterea economică decât consumul . Contribuția principalelor componente la creșterea economică: investiții: 1 punct procentual consum privat: 0,4 puncte procentuale Această schimbare indică o trecere graduală de la un model bazat pe consum către unul orientat spre investiții și producție. Fondurile europene, motorul dezvoltării În opinia oficialului BNR, fondurile europene rămân un element crucial pentru dezvoltarea României. De la aderarea la Uniunea Europeană, aproape 100 de miliarde de euro au intrat în economia românească, finanțând proiecte de infrastructură și investiții publice. În acest context, anul 2026 ar trebui să fie unul decisiv pentru absorbția fondurilor europene și pentru accelerarea proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență ( PNRR ), înainte de expirarea termenelor de implementare. [...]