Banca Mondială avertizează că milioane de oameni riscă foametea din cauza creșterii prețurilor la combustibil - Impactul conflictului din Orientul Mijlociu asupra economiei globale se amplifică

Un nou șoc petrolier riscă să împingă până la 45 de milioane de oameni în insecuritate alimentară acută în 2026 , pe fondul scumpirii energiei și al efectelor în lanț asupra alimentelor, potrivit unui raport al Băncii Mondiale prezentat de Antena 3 . Raportul leagă riscul de foamete de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, care ar fi produs „cel mai mare șoc petrolier din istorie”. Banca Mondială estimează că deteriorarea infrastructurii energetice din regiune a scos de pe piață zece milioane de barili de petrol pe zi, alimentând o creștere a prețurilor la energie cu potențial de a reaprinde inflația globală, cu impact disproporționat asupra populației cu venituri mici. Efectul în lanț: energie mai scumpă, apoi alimente, apoi dobânzi Economistul-șef al Grupului Băncii Mondiale, Indermit Gill , descrie mecanismul prin care conflictul se transmite în economie: mai întâi prin energie, apoi prin alimente și, în final, prin inflație, care poate forța creșterea ratelor dobânzilor și scumpirea datoriei. „Războiul lovește economia globală în valuri cumulative: mai întâi prin creșterea prețurilor la energie, apoi prin creșterea prețurilor la alimente și, în final, prin inflație mai mare, ceea ce va duce la creșterea ratelor dobânzilor și va face datoria și mai scumpă.” Banca Mondială avertizează că prețurile alimentelor ar putea crește „brusc”, inclusiv din cauza perturbării aprovizionării cu îngrășăminte, pe fondul închiderii efective a strâmtorii Ormuz (rută maritimă esențială între Iran și Oman pentru fluxurile globale). În același context, șefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a avertizat asupra unei posibile raționalizări a alimentelor, pe fondul problemelor de aprovizionare cu îngrășăminte, potrivit informațiilor citate în articol. Prognoze: petrol, energie, îngrășăminte și inflație în țările sărace În scenariul prezentat, Banca Mondială estimează: prețul petrolului Brent la o medie de 86 de dolari pe baril în acest an, față de 69 de dolari anul trecut; o creștere a prețurilor la energie cu 24% în acest an, cea mai mare de la invazia Rusiei în Ucraina din 2022; o creștere a prețurilor îngrășămintelor cu 31% în 2026, pe fondul unei scumpiri cu 60% a ureei; inflație medie de 5,1% în cele mai sărace țări în acest an, cu un punct procentual peste nivelul anticipat înainte de izbucnirea războiului din Iran; pentru 2026, inflația ar urma să fie 3,6% (față de 4% prognozat în ianuarie). Pe piața petrolului, articolul notează că prețurile au urcat din nou peste 110 dolari pe baril, în creștere cu peste 50% față de nivelul de dinaintea conflictului, pe fondul lipsei de progrese către o pace durabilă între Statele Unite și Iran. Măsuri de raționalizare și riscul pentru economiile îndatorate Banca Mondială indică faptul că cele mai expuse sunt țările din Asia de Sud și Asia de Sud-Est, din cauza dependenței de produse de bază din Orientul Mijlociu și a efectelor blocajului din strâmtoarea Ormuz. Sunt menționate măsuri de raționalizare a energiei, precum restricții privind utilizarea aerului condiționat în Thailanda, sărbători legale miercurea în Sri Lanka și apelul autorităților din Vietnam către populație să folosească bicicleta sau transportul public. În paralel, date economice recente ar începe să arate impactul asupra costului vieții și în economiile bogate, alimentând speculații că băncile centrale ar putea majora dobânzile pentru a tempera scumpirile. O astfel de evoluție ar agrava presiunea asupra statelor mai sărace, prin creșterea costurilor de finanțare și scumpirea serviciului datoriei. În plan umanitar, articolul citează și un raport al ONU potrivit căruia numărul persoanelor aflate în cele mai grave stadii ale foamei acute a crescut de la 155.000 la 1,4 milioane între 2016 și 2024, în timp ce finanțarea umanitară pentru crizele alimentare a revenit la nivelul de acum aproape un deceniu. [...]