Știri
Tag: lansare racheta

Rusia a bifat un prag operațional în programul său spațial, lansând pentru prima dată racheta purtătoare „Soiuz-5”, după un ciclu lung de dezvoltare și amânări repetate , potrivit Meduza . Primul zbor al rachetei, descrisă ca fiind de unică folosință și cu două trepte, a avut loc în seara de 30 aprilie, de pe o platformă a cosmodromului Baikonur din Kazahstan, a transmis Roscosmos . Roscosmos a publicat și o înregistrare video a lansării pe canalul său de Telegram. Instituția a susținut că prima și a doua treaptă au funcționat „în regim normal”, iar un „model dimensional și de masă” (un simulator al încărcăturii utile, folosit la testele de zbor) a fost plasat pe o traiectorie suborbitală calculată. Conform aceleiași informări, acest model ar urma să cadă ulterior în Oceanul Pacific, într-o zonă închisă pentru navigație și aviație. De ce contează: trecerea de la proiect la test de zbor, după ani de întârzieri Materialul indică un calendar extins al programului. Centrul racheto-spațial „Progress” din Samara anunța în 2015 intenția de a include construcția „Soiuz-5” în programul spațial federal până în 2025, iar în 2016 lucrările au intrat în fază activă. Dezvoltatorul principal, corporația racheto-spațială „Energia”, declara în 2017 că primul zbor este planificat pentru 2022, însă lansarea a fost amânată de mai multe ori ulterior, notează Meduza, citând informații anterioare din presa rusă. [...]

SpaceX a lansat racheta Falcon Heavy cu un satelit ViaSat-3 , marcând revenirea celui mai puternic vehicul operațional al companiei după aproape doi ani. Lansarea a avut loc miercuri, 29 aprilie 2026, de la Centrul Spațial Kennedy din Florida, iar misiunea a vizat plasarea pe orbită a unui satelit de comunicații destinat furnizării de internet de mare viteză la scară globală. Racheta Falcon Heavy, formată din trei boostere Falcon 9 și propulsată de 27 de motoare Merlin, a decolat la ora 17:13, ora României. După aproximativ două minute și jumătate, cele două boostere laterale s-au separat și au revenit cu succes la sol, aterizând sincron la Cape Canaveral, în timp ce treapta centrală și-a continuat ascensiunea înainte de a se prăbuși controlat în Oceanul Atlantic. Pentru plasarea satelitului ViaSat-3 pe o orbită eliptică inițială au fost necesare trei aprinderi ale motoarelor etajului superior, urmând ca acesta să ajungă ulterior pe o orbită geostaționară la circa 35.900 km deasupra Ecuatorului. Caracteristicile principale ale satelitului ViaSat-3: capacitate de până la 1 terabyte de date pe secundă; panouri solare ce generează circa 25 kW; anvergură de aproximativ 44 de metri după desfășurare; cea mai mare antenă montată vreodată pe un satelit comercial. Satelitul face parte dintr-o rețea globală dezvoltată de ViaSat, care adoptă o strategie diferită față de constelațiile pe orbită joasă, precum Starlink. În locul unui număr mare de sateliți mici, ViaSat folosește unități mai mari, plasate pe orbită geostaționară, capabile să acopere regiuni extinse. Noul satelit ar urma să ofere servicii în Asia și zona Pacificului. Misiunea vine după problemele întâmpinate de primul satelit ViaSat-3, lansat în 2023, a cărui antenă nu s-a desfășurat complet, limitând drastic performanța. În prezent, compania încearcă să finalizeze constelația și să concureze cu proiectele similare dezvoltate de SpaceX, Amazon și Blue Origin. [...]