Tag: ilie bolojan
Știri despre „ilie bolojan”
Sorin Grindeanu descrie relația „grea” cu Ilie Bolojan - criticile vin în plin proces de revizuire a legilor justiției
Sorin Grindeanu spune că relația cu premierul Ilie Bolojan este „grea” , potrivit HotNews.ro . Președintele PSD a făcut declarațiile marți, 20 ianuarie 2026, într-o intervenție la Gândul , în contextul discuțiilor din coaliție despre funcționarea guvernării și despre revizuirea legislației din domeniul justiției. Grindeanu a afirmat că, în acest moment, nu vede „altă alternativă de guvernare”, dar a avertizat că o eventuală ieșire a PSD din coaliție ar putea împinge țara spre alegeri anticipate. Întrebat dacă ar trebui schimbat Ilie Bolojan din funcția de premier, liderul PSD a răspuns că „nu suntem încă în acel moment”. În același timp, șeful PSD l-a criticat pe premier pentru ceea ce a numit o rigiditate în raport cu ideile venite din afara propriului cerc. El a susținut că această percepție nu ar fi doar a PSD, ci și a celorlalți parteneri de coaliție, UDMR și USR, invocând dificultăți în „interacțiune” și „dialog” atunci când se caută soluții. Un punct distinct al criticilor a vizat comitetul de analiză și revizuire a legilor din domeniul justiției. Grindeanu a spus că, „ca exemplu de ieri”, UDMR și USR l-ar fi întrebat pe Ilie Bolojan care este rolul acestui comitet, în condițiile în care există Parlament și comisii de specialitate, iar premierul nu ar fi oferit un răspuns. „Care e expertiza unor domni, doamne de la Vocea României, de exemplu, în ceea ce privește legile justiției? (…). Habar n-am care e expertiza lui Tudor Chirilă în domeniul juridic și nici nu mă interesează să aflu.” Deși a pus sub semnul întrebării prezența unor organizații neguvernamentale în comitet, Grindeanu a adăugat că „tot ce vine și dinspre societatea civilă e foarte binevenit”, insistând însă că dezbaterea ar trebui purtată în cadrele instituționale existente, precum CSM și comisiile parlamentare de la Senat și Camera Deputaților. [...]
Replica lui Grindeanu la întrebarea despre „lăutar” - semnal despre stabilitatea conducerii guvernului
Sorin Grindeanu spune că premierul Ilie Bolojan poate fi schimbat dacă va fi nevoie , potrivit Digi24 . Declarația vine pe fondul tensiunilor din coaliția de guvernare, după ce PSD a acuzat că șeful Guvernului nu ar respecta „playlistul”, adică programul de guvernare agreat în coaliție. Sorin Grindeanu, președintele PSD, a intervenit luni seară, 19 ianuarie 2026, la România TV, unde a fost întrebat direct dacă va fi schimbat „lăutarul” – o aluzie la premier. El a răspuns afirmativ, în condiții de necesitate, notează Digi24. „Dacă va fi nevoie, da” Contextul a fost creat de declarațiile secretarului general al PSD, Claudiu Manda, făcute la Antena 3. Manda a susținut că premierul Ilie Bolojan „nu cântă de multe ori din același playlist” și că ar putea veni un moment în care partidele din coaliție „să schimbe lăutarul deoarece nu mai respectă playlistul”. Potrivit acestuia, „playlistul” înseamnă programul de guvernare și deciziile discutate în coaliție. Grindeanu a admis, totodată, că actuala coaliție „scârțâie”, indicând că problemele nu se reduc la relația cu prim-ministrul, ci vizează și alte partide, „în speță USR”. Mesajul sugerează o nemulțumire mai largă legată de modul de coordonare și de asumarea deciziilor în interiorul alianței. Un punct concret invocat de liderul PSD a fost acordul Mercosur , despre care a spus că nu a fost discutat în coaliție. Grindeanu a criticat ideea luării unor decizii „pe zeci de ani” fără explicații publice și fără o dezbatere internă în coaliție, afirmând că decizia ar fi fost luată „pe persoană fizică”. În aceeași linie, liderul UDMR, Kelemen Hunor , a declarat că acordul de liber schimb cu țările Mercosur nu a fost discutat în coaliție și că, deși este prezentat ca benefic, nu a fost explicat coerent ce presupune. Hunor a calificat situația drept „o lipsă de respect” față de partidele care asigură majoritatea parlamentară și față de cetățeni. [...]
Guvernul vrea schimbare, PSD vrea cash; Reforma e pe masă, dar coaliția n-are tacâmuri
Guvernul vrea reformă rapidă, PSD cere garanții pentru relansare – primele tensiuni politice din 2026 ies la iveală , relatează Știrile ProTV după prima ședință a coaliției de guvernare din acest an. Întâlnirea a scos la suprafață divergențe majore între partidele aflate la putere, în special între PSD și PNL, pe tema reformei administrației și a măsurilor economice. Guvernul condus de Ilie Bolojan vrea să își angajeze răspunderea în fața Parlamentului pentru un pachet de reforme administrative , însă PSD a condiționat sprijinul său de includerea unor măsuri de relansare economică în bugetul de stat pe 2026. Premierul ar dori adoptarea rapidă, prin procedura angajării răspunderii, chiar în această lună – posibil pe 29 ianuarie – în timp ce social-democrații preferă parcursul legislativ normal, avertizând că nu vor sprijini reforma dacă promisiunile lor economice nu sunt respectate. Pentru a evita riscul unei contestații la Curtea Constituțională , liderii coaliției au agreat ca pachetul de reformă să fie divizat în proiecte legislative separate. De asemenea, s-a stabilit formarea unui comitet interpartinic pentru elaborarea bugetului, în care vor fi incluși reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, ai partidelor, dar și ai primăriilor. Tensiunile s-au extins și asupra subiectelor de politică externă. România a votat acordul Mercosur în Consiliul UE fără susținerea explicită a PSD , ceea ce a dus la un nou conflict cu USR. Social-democrații o acuză pe Oana Țoiu , ministrul de Externe, că a mandatat ambasadorul României la UE să susțină acordul, în ciuda refuzului exprimat de ministrul agriculturii, Florin Barbu . Discuții sensibile au fost atinse și în privința conducerii serviciilor secrete. PSD presează pentru preluarea conducerii SRI, cu Claudiu Manda drept candidat, în timp ce pentru SIE este vehiculat numele consilierului prezidențial Marius Lazurca. Și președintele Senatului, liberalul Mircea Abrudean, ar putea deveni un jucător important în negocieri, însă numirea finală depinde de decretul președintelui Nicușor Dan. Atmosfera tensionată din coaliție arată că, deși 2026 abia a început, relațiile dintre partenerii de guvernare sunt fragile. PSD transmite clar că va folosi pârghiile de influență pentru a-și impune prioritățile economice, iar premierul Bolojan pare hotărât să accelereze reformele, chiar cu riscul unor rupturi în alianță. [...]
Bolojan pune PNRR în centrul agendei de investiții - presiune pe implementare și termenele UE
Guvernul vrea să absoarbă în 2026 zece miliarde de euro din PNRR , un obiectiv pe care premierul Ilie Bolojan îl numește prioritatea principală de investiții, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, 17 ianuarie, la Botoșani, după o întâlnire cu primarii din județ. Miza este legată de termenele de implementare și de riscul de a pierde finanțarea nerambursabilă (granturi), dacă proiectele nu sunt finalizate la timp. Bolojan a indicat luna august ca reper pentru închiderea absorbției, subliniind și necesitatea ca proiectele finanțate prin împrumuturi să ajungă la „finalitate”, adică să fie duse până la capăt și să producă rezultate. „Pentru România, cel mai important capitol de investiţii anul acesta este să absorbim cele zece miliarde de euro din PNRR pentru care trebuie finalizată absorbţia până în august, în aşa fel încât să nu pierdem banii care sunt sub formă de grant, iar contractele care sunt sub formă de împrumut să aibă finalitate”, a precizat Bolojan. Din perspectivă economică, absorbția integrală a celor 10 miliarde de euro ar însemna un impuls semnificativ pentru investițiile publice și private, cu efect direct în activitatea firmelor din construcții, proiectare, echipamente și servicii conexe. Dezideratul este creșterea PIB-ului: intrarea efectivă a banilor în economie, prin plăți către contractori și furnizori, tinde să ridice cererea internă și să accelereze formarea brută de capital (investițiile), mai ales în proiecte de infrastructură și modernizare. Al doilea punct de interes este numărul de locuri de muncă create. În practică, o absorbție mare într-un interval scurt poate susține angajări temporare și permanente în șantiere, în lanțurile de aprovizionare și în administrația de proiect (management, achiziții, verificare, audit). Efectul se vede atât local – în județe unde se execută lucrări și se cumpără servicii – cât și național, prin comenzi distribuite către companii din mai multe regiuni. Totuși, în lipsa unor estimări oficiale în materialul citat, impactul asupra PIB și asupra ocupării poate fi descris doar calitativ, nu cuantificat. În același context, premierul a discutat cu primarii din Botoșani despre proiecte de infrastructură mare și conectivitatea regiunii de nord-est la rețeaua de autostrăzi. El a menționat aprobarea de către Comisia Europeană a Programului SAFE (Security Action for Europe) pentru România, care ar include 4,3 miliarde de euro „pentru cele două capete de autostradă”, menite să îmbunătățească legătura regiunii spre București, informație atribuită de Digi24 agenției Agerpres . Pe agenda discuțiilor au intrat și teme de administrație locală – reduceri de posturi în primării, taxe și impozite locale, precum și blocaje administrative care pot încetini investițiile. Bolojan a vorbit și despre un posibil proiect pentru viitoarea perioadă de finanțare, de tip investiții teritoriale integrate, pentru a atrage investiții suplimentare în nord-est, cu obiectivul declarat de a crea condiții de dezvoltare. În termeni de consecințe, mesajul premierului pune presiune pe implementare și pe respectarea termenelor asumate față de Uniunea Europeană : dacă absorbția nu se materializează în plăți și proiecte finalizate, România riscă să piardă granturi și să rămână cu proiecte începute, dar fără rezultate economice complete. Pentru economie, diferența dintre „contractat” și „executat” este esențială: doar execuția și decontarea se traduc în PIB și în locuri de muncă, în timp ce întârzierile pot reduce efectul de multiplicare și pot împinge investițiile în afara ferestrei de finanțare. [...]
Guvernul taie posturi și introduce măsuri fiscale noi; permis suspendat pentru datornici
Guvernul condus de Ilie Bolojan își va angaja răspunderea în Parlament pentru o amplă reformă a administrației publice , care include reduceri semnificative de posturi și cheltuieli, plafonarea salariilor, măsuri stricte privind construcțiile ilegale și suspendarea permiselor de conducere în cazul neachitării amenzilor. Potrivit Cotidianul.ro , Ministerul Dezvoltării a publicat proiectul de lege care prevede reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal din administrația centrală și locală. Estimarea economiilor la buget în 2026 este de 3,36 miliarde de lei, cu o creștere progresivă până în 2030. Reorganizarea administrației va presupune: reducerea cu 30% a posturilor disponibile, fără a afecta mai mult de 20% din cele ocupate; limitarea numărului de posturi din instituțiile prefectului cu 25% (cu excepția pașapoartelor și permiselor auto); o normă de personal în funcție de populație: un post la 1.200 de locuitori pentru localități, respectiv la 6.500 pentru județe. Unitățile administrative cu sub 4.500 de locuitori nu vor mai putea înființa poliții locale , decât dacă își susțin cheltuielile exclusiv din venituri proprii. Reforma introduce și criterii clare pentru înființarea serviciilor, direcțiilor sau direcțiilor generale, în funcție de numărul de angajați. Limitări la nivelul Guvernului și al administrației locale: Cabinetele demnitarilor și ale aleșilor locali vor avea un număr limitat de posturi, între 1 și 5, în funcție de funcție și populația localității. Structura Guvernului și a administrației locale va trebui să respecte noi reguli stricte de organizare funcțională. Măsuri fiscale și administrative: Impozitul pe clădirile construite ilegal va fi majorat cu 100% timp de 5 ani , începând cu anul următor constatării. Salariile din administrația locală vor fi plafonate , iar grilele vor fi stabilite prin hotărâre de guvern în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii. Președintele Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare nu va putea avea un salariu mai mare de 90% din cel al ministrului Dezvoltării. Suspendarea permiselor pentru amenzi neachitate: Una dintre cele mai controversate prevederi este legată de aplicarea unor sancțiuni pentru neplata amenzilor contravenționale: Dacă, în termen de 12 luni de la emiterea procesului-verbal, amenda nu este plătită, instanța poate transforma amenda în muncă în folosul comunității sau amendă penală. În plus, dacă amenda nu este achitată în termen de 90 de zile lucrătoare , titularul își pierde dreptul de a conduce . Suspendarea se aplică de la ora 00:00 a celei de-a treia zile lucrătoare după expirarea termenului și încetează abia după plata integrală sau la 2 ani de la luarea în evidență. Debitorul va primi o somație oficială, în termen de 15 zile lucrătoare, în care se va menționa momentul exact al pierderii dreptului de a conduce. Alte prevederi: Jocurile de noroc vor putea fi autorizate doar cu aprobarea consiliului local, care va decide zonele unde se permit astfel de activități și cuantumul taxei locale. Redevențele din concesionarea terenurilor agricole de stat vor fi împărțite între bugetele locale (80%) și bugetul de stat (20%). Reforma vine în contextul presiunilor bugetare și al angajamentelor asumate de România în fața partenerilor internaționali pentru eficientizarea administrației publice și reducerea deficitului. [...]
Acordul UE–Mercosur, contestat de PSD; Budăi avertizează asupra pierderii a 120.000 de locuri de muncă și cere disciplină în coaliție
Deputatul PSD Marius Budăi atrage atenția că Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur ar putea duce la pierderea a circa 120.000 de locuri de muncă în UE , conform studiilor de impact invocate de acesta, și cere ca partidele din coaliția de guvernare să adopte o poziție comună pentru a susține amendarea documentului în Parlamentul European. Avertismentul vine în contextul în care România a votat, potrivit Adevărul , în favoarea acordului, decizie criticată ferm de social-democrați. Budăi, fost ministru al Muncii, susține că acordul UE–Mercosur favorizează importurile de produse agricole din America Latină în detrimentul fermierilor europeni și români. El insistă că România este una dintre țările europene cu cea mai mare pondere a forței de muncă în agricultură, iar noile prevederi comerciale ar vulnerabiliza acest sector. Totodată, a cerut explicații publice din partea premierului Ilie Bolojan, dorind să afle dacă acesta a aprobat poziția USR, formațiune căreia Budăi îi reproșează inconsecvență și lipsă de transparență. Într-un mesaj publicat pe Facebook, deputatul PSD a criticat vehement faptul că europarlamentarii coaliției de guvernare nu ar fi acționat coordonat și a cerut adoptarea unei conduite unitare la nivelul PE: „Vom stabili o conduită comună pentru europarlamentarii partidelor din coaliţie pentru amendarea Acordului Mercosur în Parlamentul European? Sau vom merge pe cărări separate, punând sub semnul însăşi sensul acestei coaliţii?” Budăi a negat informațiile potrivit cărora europarlamentarii PSD ar fi votat pentru acord, menționând că social-democrații au susținut amendarea documentului pentru protejarea fermierilor români. În plus, a atras atenția asupra unei posibile creșteri a costurilor de producție în agricultură, odată cu introducerea noii taxe pe carbon pentru produsele din afara UE, inclusiv fertilizanți, din 1 ianuarie 2026, ceea ce ar afecta competitivitatea producătorilor autohtoni. Puncte esențiale din intervenția lui Budăi: Se estimează pierderea a 120.000 de locuri de muncă în UE , în special în agricultură, ca urmare a implementării acordului; România a votat în favoarea acordului, fără clauze clare de protecție pentru fermierii locali; PSD solicită amendarea acordului , nu respingerea totală, dar cu garanții ferme pentru producători; Taxa pe carbon , ce va intra în vigoare din 2026, va crește costurile de producție cu aproximativ 20%; Budăi cere responsabilitate și unitate politică în coaliție privind poziția României în Parlamentul European. Reacția lui Budăi vine în urma anunțului făcut de președintele Nicușor Dan, care a confirmat votul favorabil al României, în urma unor negocieri suplimentare privind măsuri de protecție pentru producători. Totodată, PSD a criticat Ministerul Afacerilor Externe pentru faptul că a mandatat votul fără consultarea și acordul politic al partenerilor de coaliție. [...]
Educația pierde mii de posturi sub guvernarea Bolojan; crește personalul la Președinție și CCR
Guvernul condus de Ilie Bolojan a eliminat în ultimele luni peste 25.000 de posturi ocupate în sistemul public , dintre care aproape 18.000 provin din Educație – sector considerat prioritar în discursul politic. Informațiile sunt publicate de Profit.ro , care analizează datele recente privind personalul bugetar. Potrivit sursei, deși intenția declarată a fost reducerea cheltuielilor administrative, unele instituții au înregistrat chiar creșteri de personal în mandatul Bolojan. Tăieri masive în Educație, creșteri în instituții centrale Cea mai mare lovitură o primește sistemul de învățământ, care pierde 17.920 de posturi ocupate , în condițiile în care este cel mai mare angajator public, cu 366.279 de salariați la finalul lunii noiembrie 2025. O parte semnificativă a acestor posturi eliminate erau ocupate de suplinitori. Alte sectoare afectate: MAI (Poliție și Jandarmerie) : -2.020 posturi Primării (autorități locale) : -1.782 posturi Ministerul Finanțelor, ANAF și Vamă : -433 posturi Pe de altă parte, în plină campanie de austeritate, au crescut posturile în mai multe instituții: Instituție Posturi în plus Ministerul Mediului +78 Curtea de Conturi +76 Curtea Constituțională +20 Ministerul Afacerilor Externe +20 Administrația Prezidențială +12 Secretariatul General al Guvernului +1 Aceste creșteri, aparent contradictorii cu retorica guvernului, sunt explicate parțial prin preluarea unor structuri în subordine , însă lipsa transparenței în justificarea acestor decizii ridică semne de întrebare. Contextul: reducerea aparatului bugetar după depășirea pragului de 1,3 milioane de posturi În octombrie 2025, numărul de posturi ocupate în sectorul public a depășit din nou pragul de 1,3 milioane , un nivel care amintește de perioada 2008-2009, înaintea crizei și a restructurărilor severe impuse de FMI. În noiembrie 2025, s-au înregistrat 1.280.000 de posturi ocupate, minimul din aprilie 2023 încoace. La final de decembrie 2024, numărul era 1.306.893. Evoluția actuală vine pe fondul angajamentului Guvernului Bolojan de a reduce cheltuielile bugetare nu doar prin majorări de taxe, ci și prin diminuarea aparatului administrativ. Măsuri importante adoptate: Înghețarea salariilor bugetarilor pentru 2026 Eliminarea sporului pentru condiții vătămătoare Limitarea angajărilor și a cheltuielilor de funcționare Comparație cu guvernele anterioare: Cine a crescut și cine a redus aparatul bugetar Evoluția numărului de posturi ocupate în ultimele guverne arată o tendință clară de creștere, cu excepția guvernului actual, care a aplicat pentru prima dată reduceri semnificative. Guvern Evoluție posturi ocupate Durată mandat Medie lunară Bolojan (începând iunie 2025) -25.000+ ~6 luni ~-4.000 Ciolacu 2 / Predoiu -1.298 câteva luni - Ciolacu 1 +23.184 19 luni +1.220 Ciucă +24.899 18 luni +1.383 Cîțu +9.186 11 luni +835 Orban I și II +13.835 14 luni +988 Grindeanu, Tudose, Dăncilă +45.423 34 luni +1.336 Aceste date confirmă că, spre deosebire de predecesorii săi, Guvernul Bolojan a optat pentru un ritm accelerat de reduceri într-un interval de timp scurt, cu o medie lunară negativă semnificativă. Concluzie: restructurare dură, dar cu excepții discutabile Deși Guvernul Bolojan a livrat până acum o restructurare fără precedent în ultimul deceniu, concentrarea tăierilor în Educație – un domeniu deja vulnerabil – și excepțiile oferite unor instituții centrale ridică probleme de coerență și prioritizare. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor aduce și rezultatele fiscale scontate sau doar o reașezare dezechilibrată a aparatului public. [...]