Știri
Tag: croatia

Croaţia oferă Ungariei şi Slovaciei petrol prin conducta Adria, în contextul blocajului Drujba , potrivit Digi24 , care citează Reuters . Anunțul a fost făcut de premierul croat Andrej Plenkovic, care a precizat că Zagreb discută deja cu Budapesta, Bratislava și Comisia Europeană pentru a asigura aprovizionarea alternativă. Ungaria și Slovacia, singurele state din Uniunea Europeană ale căror rafinării mai folosesc țiței rusesc transportat prin conducta Drujba, caută soluții după oprirea livrărilor la 27 ianuarie 2026. Ucraina a indicat atunci că infrastructura ar fi fost afectată de un atac cu drone rusești. Conducta Adria , operată de compania croată Janaf, poate transporta aproximativ un milion de tone de petrol pe lună, respectiv până la 15 milioane de tone anual, volum pe care autoritățile croate îl consideră suficient pentru a acoperi integral necesarul Ungariei și Slovaciei. Potrivit informațiilor prezentate, o navă cu petrol care nu provine din Rusia a fost deja descărcată pentru grupul energetic ungar MOL, iar alte șapte transporturi sunt așteptate până în aprilie. Comisia Europeană a anunțat că analizează cadrul legal pentru eventuale importuri maritime de petrol rusesc care ar putea tranzita apoi conducta Adria, în condițiile în care Budapesta și Bratislava s-au opus până acum inițiativelor Bruxelles-ului de a elimina complet livrările de energie din Rusia. „Croaţia este aici ca vecin, partener şi prieten, pentru a asigura securitatea energetică şi funcţionarea lină a economiilor Ungaria şi Slovacia”, a declarat Plenkovic pentru agenția Hina. Criza conductei Drujba readuce astfel în prim-plan vulnerabilitățile energetice din regiune și tensiunile persistente din interiorul Uniunii Europene privind dependența de resursele rusești. [...]

MOL a cerut eliberarea rezervelor strategice de petrol , după trei săptămâni fără livrări prin conducta Drujba, în urma întreruperii fluxului de țiței rusesc spre Ungaria. Compania ungară a anunțat solicitarea către Ministerul Energiei de la Budapesta, potrivit MarketScreener , precizând că atât Ungaria, cât și Slovacia dispun de rezerve suficiente pentru aproximativ 90 de zile, conform reglementărilor Uniunii Europene. Livrările prin ramura sudică a conductei Drujba, care traversează Ucraina, sunt suspendate din 27 ianuarie 2026. MOL a început aprovizionarea rafinăriilor pe cale maritimă, însă primele transporturi prin portul croat Omišalj sunt așteptate abia la începutul lunii martie. Dispută privind cauza avariei Versiunile Kievului și Budapestei sunt contradictorii. Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a susținut că infrastructura a fost avariată de un atac aerian rusesc asupra secțiunii ucrainene a conductei, publicând imagini cu instalații în flăcări. De cealaltă parte, ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó , a acuzat Ucraina că nu restabilește tranzitul „din motive politice”. Premierul slovac Robert Fico a mers mai departe, sugerând că întârzierea reparațiilor ar fi folosită ca presiune asupra Ungariei în contextul dezbaterilor privind aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană. Alternativa prin Croația Ungaria și Slovacia au cerut Croației să permită transportul petrolului rusesc prin conducta Adria, invocând o derogare europeană care permite importuri maritime în caz de întrerupere a aprovizionării prin conducte. Premierul croat Andrej Plenković a privit cu rezerve solicitarea, iar ministrul Economiei, Ante Šušnjar, a declarat, potrivit United24 Media , că infrastructura este pregătită, dar nu există justificare tehnică pentru menținerea dependenței de petrolul rusesc. MOL susține că poate acoperi aproximativ 80% din necesarul de țiței fără Rusia, folosind conducta Adria , o afirmație care contrastează cu poziția anterioară a premierului Viktor Orbán privind dependența totală de energia rusă. Situația în cifre 27 ianuarie 2026: suspendarea livrărilor prin Drujba; aproximativ 90 de zile: autonomie asigurată din rezerve; începutul lunii martie: sosirea primelor transporturi maritime; până la 80%: necesar ce poate fi acoperit fără petrol rusesc. Criza readuce în prim-plan vulnerabilitatea energetică a Europei Centrale și tensiunile politice generate de războiul din Ucraina, în condițiile în care infrastructura strategică rămâne expusă riscurilor militare și diplomatice. [...]