Fiscalitate18 apr. 2026
ANAF intensifică controalele fiscale pentru veniturile nedeclarate din Airbnb și Booking - Aproximativ 60.000 de persoane fizice identificate, contabilii sub observație
ANAF pregătește o înăsprire a controalelor pe veniturile din închirieri pe termen scurt și pe fraudele „în rețea”, după ce a identificat circa 60.000 de persoane fizice cu venituri nedeclarate din Airbnb și Booking într-un singur județ, într-un singur an , potrivit Economica . Semnalul de la vârful instituției este că accesul la datele platformelor schimbă capacitatea de detecție, iar abordarea devine mai agresivă și mai susținută tehnologic. Președintele ANAF, Adrian Nica , indică faptul că instituția pregătește o campanie dedicată exact acestui tip de venituri, în condițiile în care fenomenul închirierilor nedeclarate ar fi persistat „ani la rând”. În același mesaj, Nica sugerează că nemulțumirea celor vizați nu ține de existența obligațiilor fiscale, ci de momentul în care acestea au fost identificate. Ce se schimbă în modul de control: mai multă tehnologie și analiză de risc Pe lângă folosirea datelor obținute de la platforme, ANAF pregătește modificări de procedură și instrumente care ar putea schimba relația contribuabil–inspector. Printre măsurile menționate: introducerea discuțiilor finale în format video între inspectori și contribuabili, cu posibilitatea înregistrării; testarea utilizării inteligenței artificiale pentru a analiza aceste interacțiuni și a identifica erori sau abordări neprofesioniste ale inspectorilor; trecerea de la priorități stabilite la nivel de județ la o analiză de risc centralizată, bazată pe date, cu ideea de „controale mai puține, dar mai bine țintite”. În paralel, ANAF urmărește și zona persoanelor fizice cu averi nejustificate, prin corelarea stilului de viață cu veniturile declarate, pe fondul unui context fiscal descris ca tot mai complex. TVA, insolvențe și „păienjenișuri” de firme: ținta se mută spre persoanele din spate Instituția vrea să înțeleagă mai bine unde se pierd bani la nivel macro, iar Adrian Nica spune că un studiu realizat împreună cu Academia de Studii Economice din București va detalia „gap-ul de TVA” (diferența dintre TVA datorată și TVA colectată) pe fiecare industrie, urmând ca rezultatele să fie făcute publice. Mesajul asociat este că sectoarele cu gap ridicat vor atrage inevitabil controale. Cea mai dură schimbare de abordare este descrisă în zona fraudelor organizate și a insolvențelor folosite ca mecanism de evitare a plății obligațiilor fiscale. ANAF afirmă că a identificat rețele de firme create pentru fraude, inclusiv structuri de zeci de companii care emit facturi fără acoperire, cer rambursări de TVA și apoi intră în insolvență, iar în astfel de cazuri instituția ar urma să meargă dincolo de firmă, către persoanele fizice și averile acestora. „Avem la nivelul ANAF identificate structuri de firme create doar să facă fraude, adică păienjeniș de 70-80 firme. (...) Au același contabil la 80 de firme (...) Anul acesta sau anul viitor trebuie să lucrăm și la ideea de a elimina din profesie acele persoane care participă în astfel de acțiuni”, a declarat Adrian Nica. Ce urmează: controale punctuale și proceduri pentru atragerea răspunderii În zona insolvențelor, ANAF spune că a introdus un „indicator de preinsolvență” și că va începe analizele luna viitoare, urmate de controale punctuale pe această temă. Totodată, Nica afirmă că se lucrează la o procedură pentru atragerea răspunderii administratorilor, cu intenția de a porni controale pe persoane fizice plecând de la cei care au pus firmele în insolvență și de a merge către averea acestora. „Vom face primele analize luna viitoare și o să înceapă controale punctuale pe partea de preinsolvență. Lucrăm la o procedură care va fi gata luna aceasta: atragerea răspunderii administratorului. (...) Vom începe să facem controale pe persoane fizice (...) și să mergem către averea persoanei respective”, precizează Adrian Nica. În același context, șeful ANAF critică funcționarea actuală a structurilor Antifraudă, pe motiv că ar fi devenit prea birocratice și lente, iar direcția dorită este una mai operativă, cu intervenții rapide și acțiuni directe în teren. Pentru contribuabili, semnalul practic este că zona veniturilor din închirieri pe termen scurt și cea a schemelor de fraudă cu insolvențe intră într-o etapă de control mai intensă, în care datele și analiza de risc devin instrumente centrale, iar ținta se poate muta de la entități juridice către persoanele care le controlează. [...]
