Știri
Știri din categoria Societate
Ministrul Sănătății spune că, deocamdată, nu există o criză a medicamentelor și le cere românilor să nu își facă stocuri acasă, pentru că o astfel de reacție ar putea „debalansa” piața, potrivit HotNews.ro. Alexandru Rogobete afirmă că, în prezent, în farmacii „prețurile stagnează” și „nu există fluctuații semnificative”.
Declarațiile au fost făcute după ce ministrul a fost întrebat, în emisiunea „Insider politic” de la Prima TV, dacă războiul din Orientul Mijlociu ar putea afecta prețul medicamentelor din România. Rogobete a spus că, la nivelul Ministerului Sănătății, a fost constituit un grup tehnic de lucru care monitorizează atât stocurile, cât și prețurile.
Ministrul a indicat însă că scumpirea carburanților ar putea ajunge, în timp, să se reflecte și în prețurile din farmacii. El a precizat că, deocamdată, efectul nu se vede, deoarece există stocuri „destul de mari” în România pentru un număr mare de produse farmaceutice, relatează News.ro, citată de HotNews.ro.
În același context, Rogobete a făcut apel la calm și a avertizat că achizițiile preventive, din teama scumpirilor, pot produce efectul invers, prin presiune suplimentară pe cerere. Ministrul a spus că măsura de monitorizare este una de prevenție, pentru a putea anticipa eventuale discontinuități, scăderi de producție sau creșteri de prețuri.
Alexandru Rogobete a mai explicat că există două categorii de medicamente: cele compensate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate și de Ministerul Sănătății, care au preț reglementat, și cele nereglementate, unde controlul este „mai greoi”. În cazul medicamentelor compensate, ministrul susține că autoritățile încearcă să ajusteze prețurile astfel încât creșterile să nu fie mari, iar monitorizarea se face împreună cu instituții și actori din domeniu, de la Agenția Medicamentului și Unifarm până la reprezentanți ai industriei și societăți profesionale.
Recomandate
Ministrul de Interne Cătălin Predoiu susține că România e printre cele mai sigure țări din lume , potrivit Antena 3 CNN , care citează atât o platformă internațională de date, cât și o postare a ministrului pe Facebook. Declarația a fost făcută sâmbătă și este susținută, în articol, de datele de pe numbeo.com, o platformă care agregă indicatori despre costul și calitatea vieții, inclusiv percepții privind criminalitatea. Conform Numbeo , România ar fi plasată mai bine la capitolul criminalitate decât Franța, Irlanda, Germania, Belgia, Spania și Anglia. În același timp, platforma indică faptul că situația infracționalității din Bulgaria și Republica Moldova este percepută ca fiind mai gravă decât cea din România, în timp ce Polonia, Austria, Elveția, Finlanda, Cehia și Danemarca sunt considerate mai sigure decât România. Printre țările cu cea mai mare criminalitate, potrivit platformei citate, se află Papua Noua Guinee, Venezuela și Haiti. Predoiu a legat această poziționare de activitatea Ministerului Afacerilor Interne în combaterea criminalității organizate, invocând un set de cifre pentru ultimul an, inclusiv percheziții, acțiuni operative, grupuri infracționale destructurate și cantități de droguri confiscate, precum și măsuri de sprijin pentru polițiști (laboratoare de analiză, registru național automatizat, dezvoltarea poliției canine și suplimentarea polițiștilor antidrog). „13.786! Nu e doar un număr, este parte din eforturile MAI în războiul cu criminalitatea organizată: 13.786 de percheziții domiciliare într-un an la suspecți de infracțiuni grave. (...) Toate acestea pot fi traduse într-un rezultat recunoscut la nivel mondial: România – printre cele mai sigure țări din lume”, a scris Cătălin Predoiu pe Facebook. [...]
Două ocupații noi au fost introduse în Clasificarea Ocupațiilor din România (COR) , potrivit Ziarul Financiar , care citează Ordinul nr. 66/51/2026 publicat în Monitorul Oficial. Modificările vizează atât completarea COR, cât și reașezarea sau eliminarea unor ocupații existente, cu impact direct asupra modului în care sunt încadrate anumite posturi pe piața muncii. Ordinul nr. 66/51/2026 privind modificarea și completarea COR (nivel de ocupație, șase caractere) a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 230 din 25 martie 2026. Actul actualizează clasificarea aprobată anterior prin Ordinul nr. 1.832/856/2011 al Ministerului Muncii și al Institutului Național de Statistică. Pe lângă introducerea celor două ocupații noi (care nu sunt detaliate în fragmentul de text disponibil), documentul prevede mutarea unor ocupații între grupe de bază și eliminarea altora, în special din zona vamală. Principalele schimbări menționate în ordin includ: Mutarea ocupației „inspector protecție civilă” din grupa de bază 1213 în grupa de bază 3257, la codul 325730. Mutarea ocupației „tehnician pentru sisteme și instalații de semnalizare, alarmare și alertare în caz de incendiu” din grupa de bază 7421 în grupa de bază 3112, la codul 311219. Mutarea ocupației „tehnician pentru sisteme și instalații de limitare și stingere a incendiilor” din grupa de bază 7421 în grupa de bază 3112, la codul 311220. Eliminarea ocupațiilor din grupa 3351 („Inspectori de vamă și frontieră”): „controlor pentru datoria vamală (studii medii)” (335101), „revizor vamal” (335102), „referent vamal (studii medii)” (335104), „controlor vamal (studii superioare)” (335106) și „controlor pentru datoria vamală (studii superioare)” (335106). Actualizările din COR contează pentru angajatori și salariați deoarece clasificarea este folosită în documentele de resurse umane (încadrări, contracte, raportări), iar schimbările de cod sau de grupă pot impune ajustări administrative. Ordinul este deja publicat, ceea ce înseamnă că modificările intră în circuitul oficial de aplicare odată cu utilizarea versiunii actualizate a clasificării. [...]
Pensiile din aprilie 2026 vor fi plătite în avans , pe fondul Sărbătorilor Pascale, relatează Economedia , citând un anunț al Ministerului Muncii transmis prin Agerpres. Potrivit informațiilor comunicate, pensiile achitate prin intermediul factorilor poștali vor fi distribuite până la 9 aprilie. Pentru pensionarii care au ales plata în cont bancar, alimentarea conturilor este programată pentru 8 aprilie. Ministerul Muncii arată că, având în vedere calendarul din aprilie 2026, Casa Națională de Pensii Publice (CNPP) a făcut demersuri pentru asigurarea sumelor necesare plății în avans, precum și pentru tipărirea și expedierea taloanelor de pensii către oficiile poștale. Totodată, au fost transmise comunicări către Compania Națională Poșta Română și către băncile cu care CNPP are convenții pentru distribuirea și plata pensiilor. În același context, ministerul precizează că ajutoarele one-off pentru pensionarii cu pensii mai mici de 3.000 lei, prevăzute în proiectul legii bugetului asigurărilor sociale pe 2026, nu pot fi acordate în aprilie, deoarece actul normativ a fost contestat la Curtea Constituțională. În aceste condiții, ajutoarele ar urma să fie acordate în luna mai. Separat, Curtea Constituțională a României (CCR) a stabilit joi că Legea bugetului de stat și cea a asigurărilor sociale pe anul 2026 au fost adoptate cu respectarea dispozițiilor constituționale, mai notează sursa citată. [...]
82,1% dintre români susțin stabilirea unei vârste minime pentru accesul minorilor pe rețelele sociale, potrivit PressHub , care citează un sondaj INSCOP publicat luni, 23 martie 2026. Rezultatele indică o majoritate clară în favoarea introducerii unui prag de vârstă: 65,4% dintre respondenți spun că sunt „total de acord”, iar 16,7% se declară „oarecum de acord”. În același timp, 15,8% se poziționează împotrivă, iar 2,1% afirmă că nu sunt siguri sau nu au răspuns, consemnează Informat.ro. „Conform unui sondaj INSCOP publicat luni, 82.1% din respondenți au declarat că sunt de acord cu stabilirea unei vârste minime pentru accesul minorilor pe rețelele sociale.” Pe scurt, distribuția răspunsurilor din sondaj este următoarea: 65,4%: total de acord 16,7%: oarecum de acord 15,8%: împotrivă 2,1%: nu sunt siguri sau nu au răspuns Datele sugerează o susținere largă pentru reglementarea accesului minorilor la platformele de socializare, temă care a intrat tot mai des în dezbaterea publică odată cu discuțiile despre siguranța online și expunerea copiilor la conținut nepotrivit. Materialul publicat de PressHub nu detaliază metodologia sondajului (eșantion, marjă de eroare, perioadă de culegere a datelor) și nici nu precizează ce vârstă minimă ar prefera respondenții, ci se referă strict la acordul sau dezacordul față de introducerea unui prag. [...]
Pentru tinerii din România, primul loc de muncă devine tot mai greu de găsit , potrivit Știrile ProTV , care notează că aproape 30% dintre cei cu vârste între 15 și 24 de ani nu lucrează, iar situația este mai apăsătoare în mediul rural. În ansamblu, la finalul anului trecut erau peste o jumătate de milion de români fără slujbă. Datele citate de publicație arată că, în ultimul trimestru din 2025, rata șomajului la nivel național a urcat la 6,3%, în creștere cu 0,3% față de trimestrul al treilea, ceea ce înseamnă aproximativ 513.000 de persoane fără loc de muncă, cei mai mulți în mediul rural. Un factor invocat în material este schimbarea structurii cererii de pe piața muncii. Unele companii au redus posturile destinate începătorilor după implementarea unor tehnologii bazate pe inteligență artificială, iar specialiștii în resurse umane spun că o parte dintre joburile de început au fost automatizate. În paralel, unele firme ar evita să angajeze persoane fără experiență. Din explicațiile oferite de un specialist în resurse umane citat de Știrile ProTV reiese și o diferență între tinerii din orașe și cei din localități mai mici sau din rural: cei din marile orașe ar intra mai devreme în contact cu munca prin activități care le cresc șansele de angajare, în timp ce în zonele rurale ar exista o dependență mai mare de forme de asistență socială, inclusiv șomaj. În material sunt menționate câteva elemente care, în practică, pot face diferența la primul job: experiență acumulată prin muncă sezonieră (de exemplu, pe timpul verii); stagii de practică (internship); proiecte de voluntariat; acces mai rapid la oportunități în orașele mari, comparativ cu orașele mici și mediul rural. [...]
Ministrul Muncii spune că unele firme preferă lucrători non-UE potrivit Antena 3 CNN , care citează Agerpres, după declarațiile făcute sâmbătă, la Arad, de Florin Manole . Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale a afirmat că a susținut reducerea cotei de lucrători din afara Uniunii Europene, pentru a lăsa mai mult spațiu angajării forței de muncă locale, în contextul creșterii șomajului. În noiembrie 2025, patronatele i-ar fi cerut majorarea cotei de lucrători non-UE de la 100.000 (nivelul din 2025) la 150.000 pentru 2026. Manole a spus că a susținut atunci o reducere la 75.000, argumentând că piața muncii ar trebui să absoarbă, cu prioritate, lucrători români afectați de șomaj. „Am scăzut-o şi am argumentat atunci că e nevoie să lăsăm mai mult spaţiu pentru lucrătorii români care vor fi afectaţi de şomaj”, a spus Manole. În final, a fost aprobată „prin consens” o cotă de 90.000 de lucrători non-UE, a precizat ministrul. El a adăugat că solicitarea inițială a patronatelor ar indica „preferinţa unora pentru mână de lucru plătită minimal, vulnerabilă şi uşor dispensabilă” și a susținut că acesta nu ar trebui să fie obiectivul României pentru propria piață a muncii. Manole a mai spus că este conștient de drepturile egale de care trebuie să beneficieze persoanele care vin să lucreze în România și de respectul care li se cuvine, dar că preferă să lase „cât mai mult spaţiu pentru cetăţeanul român”, inclusiv din perspectiva mandatului său public. [...]
