Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
O nouă înșelătorie pe WhatsApp, care implică o „firmă de curierat falsă”, a început să facă victime în România și poate duce la pierderea accesului la conturile utilizatorilor, informează Știrile PRO TV. Escrocheria constă într-un link aparent trimis de o firmă de curierat, care, odată accesat, redirecționează utilizatorul către o pagină falsă.
Procurorul șef al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, Adrian Radu, avertizează că această metodă este similară cu alte înșelătorii anterioare, dar de data aceasta mesajul se prezintă ca fiind de la o firmă de curierat. Odată ce victima accesează linkul și introduce numărul de telefon și codul primit prin SMS, atacatorii preiau controlul contului de WhatsApp.
După ce atacatorii obțin acces la cont, aceștia pot trimite mesaje contactelor din agenda telefonică, solicitând bani sub pretextul unui împrumut urgent. Mesajele sunt concepute să pară autentice, cerând sume de bani ce urmează a fi returnate a doua zi.
Pentru a preveni astfel de situații, procurorul recomandă activarea autentificării în doi pași pe WhatsApp și evitarea accesării linkurilor din mesaje neașteptate. De asemenea, este important să verificați expeditorul real prin aplicația oficială a companiei de curierat.
Recomandate
Casa Albă cere Big Tech să se implice în apărarea cibernetică împotriva atacurilor cu AI , într-un demers care poate împinge industria spre un cadru mai formal de cooperare și, posibil, spre noi obligații de conformare. Potrivit G4Media , administrația americană a trimis companiilor din tehnologie și securitate cibernetică un set de întrebări despre cum ar putea fi contracarate atacurile generate sau amplificate de instrumente de inteligență artificială de ultimă generație. Biroul Directorului Național pentru Securitate Cibernetică din cadrul Casei Albe ar fi cerut răspunsuri până la finalul săptămânii, conform unor surse citate de Politico . Miza este identificarea rapidă a unor măsuri concrete prin care sectorul public și cel privat să își coordoneze mai bine apărarea digitală, pe fondul accelerării capabilităților AI folosite în ofensiva cibernetică. Ce urmărește Casa Albă de la companii În discuții intră atât companii de tehnologie, cât și jucători specializați în securitate cibernetică, iar întrebările vizează, între altele: prioritizarea vulnerabilităților software (adică stabilirea ordinii în care sunt tratate „găurile” din programe); metode de testare a sistemelor AI; modalități de partajare a informațiilor între companii și autorități; rolul guvernului în coordonarea acestor eforturi. O parte dintre teme ar fi fost discutate și într-o întâlnire recentă între oficiali americani și aproximativ 30 de reprezentanți ai industriei, unde s-a analizat impactul unor modele AI noi, capabile să identifice vulnerabilități software și să automatizeze atacuri cibernetice complexe. Presiune de reglementare și fricțiuni în industrie Demersul are loc pe fondul presiunii crescânde de la Washington pentru adaptarea cadrului de securitate cibernetică la riscurile generate de AI. În acest context, autoritățile americane analizează și posibilitatea unei noi măsuri executive privind reglementarea inteligenței artificiale, aflată în revizuire interinstituțională, potrivit informațiilor din articol. Textul menționează și evoluțiile rapide din zona modelelor AI avansate, inclusiv tehnologii dezvoltate de Anthropic , evaluate pentru capacitatea de a descoperi erori ascunse în cod și de a simula atacuri de tip „hacker”. În paralel, companii din domeniu, inclusiv OpenAI, își extind programele de testare pentru securitate cibernetică, ceea ce amplifică presiunea asupra administrației de a contura un cadru unitar de colaborare. Surse din industrie citate în material spun însă că unele întrebări ar fi fost percepute ca vagi sau dificil de abordat, mai ales cele legate de proceduri interne de securitate ale companiilor — un semn că discuția despre cooperare poate intra rapid în zona sensibilă a practicilor și responsabilităților interne. Ce urmează Pe termen scurt, companiile ar urma să răspundă solicitării Casei Albe până la finalul săptămânii, conform articolului. Pe termen mediu, rămâne deschisă direcția unei măsuri executive privind AI și modul în care aceasta ar putea schimba raportul dintre colaborare voluntară și cerințe formale pentru companiile din tehnologie și securitate cibernetică. [...]
O campanie globală de „smishing” (înșelătorii prin SMS) care se dă drept taxe de drum, amenzi sau parcări a generat peste 79.000 de mesaje frauduloase și zeci de mii de linkuri malițioase, crescând riscul de pierderi financiare și compromitere a conturilor bancare , potrivit unei analize Bitdefender care urmărește fenomenul din decembrie 2025 și arată că atacurile erau încă active în aprilie 2026. Cercetătorii Bitdefender Labs spun că escrocii trimit „zeci de mii” de SMS-uri în 12 țări, impersonând autorități de transport, operatori de taxare și servicii de parcare. Ținta este aceeași: să convingă destinatarii să plătească o „datorie” inexistentă, să ofere date sensibile (inclusiv date de card și, în unele cazuri, credențiale bancare) sau să instaleze aplicații spion. De ce contează pentru utilizatori și companii Dincolo de plata unei „amenzi” false, analiza indică un risc operațional mai mare: unele variante duc la furt de credențiale și, în anumite regiuni, la instalare de malware (software malițios) pe telefon. Bitdefender descrie o infrastructură care se adaptează rapid, cu generare accelerată de domenii (site-uri noi), falsificarea identității expeditorului (sender-ID spoofing) și tehnici de evitare orientate către sistemele de operare mobile. În total, Bitdefender afirmă că a detectat: peste 79.000 de mesaje frauduloase, în peste 40 de campanii distincte de înșelătorii prin SMS; peste 29.200 de variante unice de mesaje; peste 31.900 de URL-uri diferite distribuite prin aceste SMS-uri. Cercetătorii precizează că, deși activitatea este „răspândită și coordonată”, nu atribuie campaniile unui actor sau grup anume și nu există, în acest stadiu, o legătură confirmată care să le unească dincolo de tema comună (taxe/amenzi/parcări) și de similaritățile de tactică și livrare. Cum funcționează schema: presiune, link și pagini de plată false Mesajele sunt construite pentru a crea urgență: destinatarii sunt anunțați că au o taxă neplătită, o amendă sau o „contravenție” și li se impune un termen scurt de plată, de regulă între 24 și 72 de ore. În multe cazuri apar amenințări cu costuri suplimentare, suspendarea permisului, acțiuni legale sau alte consecințe, iar utilizatorul este împins să apese un link pentru „rezolvare”. Linkul duce la un site fraudulos care imită portaluri oficiale. Acolo, victimele pot fi convinse să introducă date personale și financiare. În unele regiuni, în loc de o pagină de plată, utilizatorii ajung la descărcări de malware. Exemple de evoluție pe piețe: de la „amenzi” la furt bancar și malware Bitdefender detaliază mai multe variante, cu particularități locale: SUA : cea mai mare campanie urmărită, cu 17 campanii distincte; mesajele se dau drept DMVs (autorități de înmatriculare) și sisteme de taxare precum E‑ZPass, SunPass sau FastTrak. Analiza menționează și folosirea de nume de expeditor falsificate și livrare prin „short codes” (coduri scurte) pentru a părea mai credibile. Canada : în special în British Columbia, schema pornește de la o „amendă de parcare”, dar include o a doua etapă care vizează credențiale Interac e‑Transfer, ceea ce poate duce la compromiterea mai amplă a conturilor bancare. Australia : impersonarea operatorului Linkt, cu peste 2.200 de URL-uri scurtate folosite pentru a ascunde destinația reală; numele expeditorului poate face ca mesajul să apară în același fir de conversație cu notificări legitime, pe unele dispozitive. India : o componentă distinctă, în care mesajele pot livra malware (APK Android) mascat ca notificare de amendă; scopul depășește colectarea datelor de plată și urmărește instalarea de aplicații malițioase. Tehnici observate pe mobil: „Reply Y”, caractere similare și domenii care se schimbă rapid Printre metodele folosite pentru a crește rata de accesare a linkurilor, Bitdefender menționează: solicitarea de a răspunde cu „Y” înainte de accesarea linkului (o tehnică ce poate ocoli anumite blocaje, inclusiv pe iOS); folosirea de caractere chirilice care arată similar cu litere latine pentru a evita filtrele anti-spam bazate pe cuvinte-cheie; domenii care includ termeni precum „gov” sau „official”, deși nu sunt site-uri legitime; linkuri scurtate și înlocuirea frecventă a domeniilor pentru a rămâne active chiar după blocarea unor adrese. Componenta de malware: control de la distanță și exfiltrare de date În cazurile în care utilizatorii instalează aplicații malițioase, Bitdefender descrie un lanț de atac care poate include: colectare de informații despre dispozitiv (ID, versiune Android, IP, operator, baterie); acces și monitorizare SMS, inclusiv filtrare după cuvinte-cheie financiare; persistență (rulare continuă) prin servicii active, astfel încât să funcționeze și după repornirea telefonului. Pentru comunicare și control, analiza indică o infrastructură duală: Telegram , folosit pentru trimiterea datelor furate către atacatori prin Telegram Bot API ; Firebase Realtime Database , folosit ca panou de comandă și control, inclusiv pentru redirecționarea SMS-urilor, trimiterea de mesaje din numărul victimei și activarea/dezactivarea redirecționării apelurilor. Ce pot face utilizatorii: verificarea linkurilor și raportarea tentativelor Bitdefender recomandă prudență la SMS-urile care cer plăți rapide și accesarea linkurilor din mesaje nesolicitate. Pentru verificarea adreselor, compania indică instrumente proprii precum Bitdefender Link Checker și asistentul anti-înșelătorii Bitdefender Scamio . Pentru protecție pe Android, este menționată soluția Bitdefender Mobile Security . Context suplimentar despre tendințe este disponibil și în Scam Radar . Bitdefender nu indică o dată de încheiere a campaniilor și notează că acestea erau încă active în aprilie 2026, pe fondul capacității atacatorilor de a schimba rapid domeniile și metodele de livrare. [...]
Descoperirea unei camere camuflate într-un nod feroviar folosit de NATO ridică riscuri operaționale de securitate pentru transporturile militare și poate forța operatorii de infrastructură să își întărească rapid controalele anti-sabotaj și anti-spionaj în puncte critice, potrivit G4Media . Un angajat al companiei feroviare germane Deutsche Bahn a găsit pe 29 septembrie o cameră „suspectă” în gara Minden (Renania de Nord–Westfalia), aproape întâmplător, informație atribuită de G4Media postului Rador Radio România. Dispozitivul era acoperit cu autocolante Deutsche Bahn, însă compania a susținut că nu a instalat niciodată acel tip de cameră în locație. De ce contează: infrastructură feroviară cu rol militar Ancheta deschisă după descoperire ar fi confirmat că dispozitivul fusese montat astfel încât să filmeze triajul din Minden, descris ca spațiu unde sunt depozitate mijloace de transport ale armatei germane ( Bundeswehr ). În zonă este staționat și Batalionul 130, o unitate germano-britanică NATO, prezentată ca esențială deoarece ar fi singura echipată cu sistemul de poduri M3, utilizat pentru traversarea râurilor în operațiuni. Ce s-a găsit în dispozitiv și ce indică ancheta În interiorul camerei ar fi fost descoperită o cartelă SIM, care ar fi permis vedere nocturnă și transmiterea în direct a înregistrărilor video. Materialul notează că incidente similare au fost observate în Polonia, însă o descoperire „de o asemenea amploare” nu mai fusese raportată anterior în Germania. Marți, poliția a percheziționat locuința unui cetățean lituanian, indicat drept principal suspect. Potrivit sursei, bărbatul „ar putea avea legături cu Rusia”, care ar putea beneficia de astfel de informații de spionaj; această legătură este prezentată ca suspiciune, nu ca fapt confirmat. Informațiile sunt atribuite de G4Media publicației LA LIBRE BELGIQUE, prin Rador Radio România (traducerea: Gabriela Sîrbu). [...]
Comisia Europeană pregătește o înăsprire a modului în care platformele trebuie să gestioneze hărțuirea online a minorilor , prin clarificări de aplicare a Actului pentru Servicii Digitale (DSA) și printr-o soluție de verificare a vârstei, menită să facă raportarea abuzurilor mai simplă și mai eficientă, potrivit Agerpres . Într-o dezbatere la Parlamentul European, comisarul european Glenn Micallef (Echitate între generații, Tineret, Cultură și Sport) a spus că „trebuie să fie mai ușor să raportezi, decât să hărțuiești oameni online” și că raportarea „trebuie să aibă un impact”, subliniind că executivul UE vrea să folosească mai ferm instrumentele deja existente. DSA, instrumentul central și presiune pe platforme Micallef a indicat DSA drept „legislația călăuzitoare” pentru protecția copiilor online, printr-o abordare de siguranță „by default” (siguranță setată implicit). El a susținut că „Comisia a acționat prompt și fără ezitare” în aplicarea regulilor, menționând cazuri precum TikTok, Grok și, „mai recent”, Meta. Mesajul de fond pentru companii este unul de reglementare și conformare: Bruxelles-ul nu se limitează la principii, ci urmărește implementare și intervenții concrete atunci când consideră că platformele nu își respectă obligațiile. Verificarea vârstei și un calendar „înainte de vară” Comisarul a mai spus că instituțiile UE vor să ofere „claritate” privind obligațiile din lege și a anunțat dezvoltarea unui proiect de soluție de verificare a vârstei, descris ca fiind construit pe standarde ridicate de protecție a vieții private și a datelor. Potrivit acestuia, Colegiul Comisarilor a adoptat marți o recomandare care „deschide drumul” pentru ca soluția să fie accesibilă tuturor cetățenilor europeni pe dispozitivele lor. Separat, președinta Comisiei Europene a convocat un panel de experți pe siguranța copiilor online (educație, medical, tehnologic), cu participarea tinerilor, copiilor și părinților, iar recomandările sunt așteptate „înainte de această vară”. Planul UE împotriva hărțuirii cibernetice: trei piloni Micallef a invocat și planul de acțiune dedicat hărțuirii cibernetice („Stronger together, safer online”), care include pentru prima dată o definiție comună a fenomenului. Planul este structurat pe trei direcții: Protecție : folosirea legislației existente și analizarea unor ajustări viitoare, inclusiv evaluarea liniilor directoare ale DSA (art. 28) și a mecanismului „avertizorilor de încredere”; hărțuirea cibernetică ar urma să fie luată în calcul și în evaluarea în curs a Directivei privind serviciile media audiovizuale. Prevenție : mai multă alfabetizare digitală, inclusiv prin parteneriate cu inițiative precum „centre de internet mai sigure” și „un internet mai bun pentru platformele copiilor”. Împuternicirea victimelor : simplificarea raportării și creșterea efectelor practice ale sesizărilor, „pentru moment” prin instrumente existente, cu măsuri implementate atât de Comisie, cât și împreună cu statele membre. În dezbatere, Micallef a argumentat urgența intervenției și printr-un indicator: „un sfert dintre copiii dintre 12 și 17 ani” ar fi trecut prin hărțuire online. Discuția despre criminalizare, încă deschisă politic În plen au existat și poziții divergente privind pașii următori: unii eurodeputați au cerut criminalizarea hărțuirii cibernetice la nivelul întregii UE, în timp ce alții au susținut că nu sunt necesare noi directive și că prioritatea ar trebui să fie aplicarea legislației existente, cu responsabilități și la nivelul familiilor. Pentru companiile de tehnologie și platformele online, miza imediată rămâne una de conformare: UE își leagă agenda de siguranță a minorilor de aplicarea DSA și de instrumente operaționale (precum verificarea vârstei) care pot schimba modul de acces și de raportare în serviciile digitale. [...]
GitHub a remediat în martie o vulnerabilitate critică de execuție de cod la distanță (RCE) care putea oferi acces cu drepturi complete la milioane de depozite private , iar riscul operațional rămâne ridicat pentru companiile care rulează GitHub Enterprise Server și nu au aplicat încă actualizările, potrivit BleepingComputer . Vulnerabilitatea, urmărită ca CVE-2026-3854 , a fost raportată pe 4 martie 2026 de cercetători ai firmei Wiz prin programul de recompense pentru raportarea de erori (bug bounty). GitHub spune că echipa sa de securitate a reprodus și confirmat problema în 40 de minute și a implementat o remediere pe GitHub.com în mai puțin de două ore de la primirea raportului. De ce contează pentru companii: acces complet la cod și secrete interne Exploatarea reușită ar fi necesitat un singur „git push” construit malițios și putea oferi atacatorilor acces complet de citire/scriere la depozite private pe GitHub.com sau pe servere GitHub Enterprise vulnerabile, în cazul în care atacatorul avea deja drepturi de „push”. Potrivit explicațiilor GitHub, problema ținea de modul în care platforma gestiona opțiuni furnizate de utilizator în timpul operațiunilor „git push”: anumite valori ajungeau în metadate interne fără o filtrare suficientă, permițând injectarea unor câmpuri suplimentare care erau apoi considerate de încredere de un serviciu din aval. În acest fel, un atacator ar fi putut ocoli mecanismele de izolare (sandbox) și executa cod arbitrar pe serverul care procesa operațiunea. Ce a constatat Wiz și ce spune GitHub despre exploatare Wiz a descris vulnerabilitatea drept una dintre cele mai severe probleme de securitate întâlnite într-un serviciu de tip SaaS (software livrat ca serviciu), prin potențialul de expunere a bazelor de cod ale marilor companii. Într-un raport publicat marți de Wiz, cercetătorul Sagi Tzadik a afirmat că, pe GitHub.com, vulnerabilitatea permitea execuție de cod la distanță pe noduri de stocare partajate și că „milioane de depozite publice și private” aparținând altor utilizatori și organizații erau accesibile pe nodurile afectate. Pentru GitHub Enterprise Server, aceeași vulnerabilitate ar fi permis compromiterea completă a serverului, inclusiv acces la toate depozitele găzduite și la secrete interne. GitHub afirmă însă că o investigație criminalistică nu a găsit dovezi de exploatare înainte de dezvăluirea Wiz și că datele de telemetrie au indicat că toate declanșările traseului de cod anormal au fost generate exclusiv de testele cercetătorilor Wiz. Compania mai spune că nu au fost accesate, modificate sau exfiltrate date ale clienților înainte ca remedierea să fie implementată pe GitHub.com. Cine este afectat și ce actualizări sunt necesare CVE-2026-3854 afectează: GitHub.com GitHub Enterprise Cloud (inclusiv variantele cu Data Residency și Enterprise Managed Users) GitHub Enterprise Server (GHES) Pentru GitHub Enterprise Server, GitHub a publicat actualizări pentru toate versiunile suportate, indicând explicit următoarele versiuni cu patch: 3.14.25, 3.15.20, 3.16.16, 3.17.13, 3.18.8, 3.19.4, 3.20.0 sau mai noi, potrivit postării GitHub despre incident ( GitHub Blog ). Wiz a avertizat că, deși GitHub a remediat problema pe GitHub.com în decurs de șase ore, administratorii GHES ar trebui să facă upgrade „imediat”, susținând că aproximativ 88% dintre instanțele GHES accesibile public rămân vulnerabile (detalii în analiza Wiz: Wiz ). [...]
O vulnerabilitate critică din cPanel și WHM permitea ocolirea autentificării , iar administratorii trebuie să aplice manual o actualizare de urgență pentru a aduce sistemele la versiuni reparate, potrivit BleepingComputer . Problema afectează „toate versiunile, cu excepția celor mai noi”, și ar fi putut fi exploatată pentru acces la panoul de control fără autentificare. cPanel și WHM (WebHost Manager) sunt panouri de administrare pentru găzduire web pe Linux, folosite pe scară largă de furnizori de hosting: WHM oferă control la nivel de server, iar cPanel gestionează, între altele, administrarea site-ului, webmail-ul și bazele de date. De ce contează operațional pentru companii și furnizori de hosting Nu au fost publicate detalii tehnice despre vulnerabilitate, însă gravitatea este sugerată de reacția Namecheap , care a blocat temporar accesul la porturile 2083 și 2087 (folosite de cPanel și WHM) pentru a-și proteja clienții până la apariția corecțiilor. Furnizorul a spus că vulnerabilitatea „se referă la un exploit de autentificare” care ar putea permite acces neautorizat la panoul de control și că nu are, deocamdată, un identificator oficial. În scenariul unui atac reușit, miza este ridicată: accesul la cPanel poate însemna control asupra conținutului din contul de hosting (site-uri, date, e-mail), cu posibilitatea de a instala „backdoor”-uri (mecanisme de acces ascuns) sau „web shell”-uri (interfețe prin care atacatorul execută comenzi pe server), de a redirecționa utilizatori, de a fura fișiere sensibile ori de a trimite spam și phishing. La nivel de WHM, impactul poate fi și mai amplu, deoarece oferă acces la întregul server și la toate site-urile găzduite, inclusiv posibilitatea de a crea/șterge conturi cPanel și de a menține acces persistent. Versiunile reparate și ce trebuie făcut La câteva ore după notificarea Namecheap, cPanel a publicat un buletin de securitate și a indicat versiunile în care problema este remediată: 11.110.0.97 11.118.0.63 11.126.0.54 11.132.0.29 11.136.0.5 11.134.0.20 Pentru instalarea unei versiuni sigure, recomandarea este rularea manuală a comenzii: /scripts/upcp --force – pornește procesul de actualizare cPanel și îl forțează să ruleze chiar dacă sistemul „crede” că este deja la zi. Separat, serverele care rulează versiuni neacceptate (unsupported) nu mai primesc actualizări de securitate; în acest caz, administratorilor li se recomandă să facă upgrade la o versiune suportată cât mai rapid. Descoperirea vulnerabilității nu este atribuită public, iar în acest moment nu există un „tracking ID” (un identificator de urmărire) pentru incident, conform informațiilor disponibile. [...]
