Știri
Știri din categoria România
Zlatan Ibrahimović a pus accent pe disciplina Franței într-un meci tensionat, spunând că el ar fi fost eliminat de mai multe ori, într-o partidă în care Paraguay a încercat să scoată adversarul din joc prin dueluri dure, potrivit Mediafax.
Fostul internațional suedez, invitat ca analist la Fox Sports în timpul turneului final, a spus că principala provocare pentru selecționata lui Didier Deschamps a fost să nu răspundă provocărilor venite din partea Paraguayului.
„A fost un alt tip de provocare pentru echipa Franței. Era important să nu se lase provocată, să rămână calmă și să nu intre în jocul lor.”
În același registru, Ibrahimović a criticat stilul de joc al Paraguayului, pe care l-a descris drept foarte dur și cu multe intervenții la limita regulamentului. El a glumit că, într-un astfel de context, ar fi ajuns să fie eliminat în mod repetat.
„Probabil aș fi primit patru cartonașe roșii într-un astfel de meci. Și poate m-aș fi luat de cineva… Îmi plac meciurile adevărate.”
Contextul remarcilor vine din statistica oficială a partidei: Paraguay a comis 11 faulturi și nu a primit niciun cartonaș galben, în timp ce Franța a fost sancționată de trei ori. În meci, mai mulți jucători francezi, inclusiv Kylian Mbappé, au fost ținta unor intrări dure, iar Mbappé a marcat unicul gol al partidei.
Mesajul central al lui Ibrahimović este că, în meciurile eliminatorii, controlul emoțional și disciplina pot fi decisive atunci când adversarul încearcă să rupă ritmul prin contacte fizice și provocări. În cazul Franței, această abordare a fost asociată cu calificarea în sferturile de finală, după ce echipa a rămas concentrată și a evitat escaladarea conflictelor din teren.
Recomandate
Franța s-a calificat în sferturile CM 2026 după un penalty dictat cu VAR , într-un meci strâns câștigat cu 1-0 în fața Paraguayului, potrivit Mediafax . Golul decisiv a fost marcat de Kylian Mbappé, din lovitură de la 11 metri, după consultarea arbitrajului video. Partida s-a jucat duminică, pe Philadelphia Stadium din Philadelphia, și a fost arbitrată de uzbecul Ilgiz Tantașev. Selecționata lui Didier Deschamps a controlat jocul încă din start, dar Paraguay a rezistat în prima repriză, sprijinită de intervențiile portarului Orlando Gill (San Lorenzo). Momentul-cheie: decizia la monitor și execuția lui Mbappé Faza care a înclinat meciul a venit în minutul 67, când arbitrul a revăzut la monitor un posibil fault asupra lui Désiré Doué (PSG). După analiza VAR (arbitraj video), a fost acordat penalty pentru Franța. Un minut mai târziu, Mbappé (Real Madrid) a transformat lovitura de la 11 metri și a stabilit scorul final, 1-0. Final tensionat și adversara din sferturi Paraguay a forțat egalarea pe final, iar cea mai mare ocazie a venit în minutul 90, când șutul lui Mauricio (Palmeiras) a fost respins de Mike Maignan (AC Milan). De cealaltă parte, Gill a mai intervenit de două ori în prelungiri la execuțiile lui Mbappé, menținând diferența minimă. În fața a 68.324 de spectatori, Franța merge mai departe și o va întâlni pe Maroc în sferturile de finală, după ce nord-africanii au trecut de Canada. [...]
Patru vedete sunt despărțite de două goluri în cursa pentru „ Gheata de Aur ” , un scenariu rar care poate influența direct strategiile echipelor în fazele eliminatorii, unde fiecare minut jucat și fiecare pasă decisivă devin criterii de departajare, potrivit Antena 3 . La Cupa Mondială 2026 , Lionel Messi conduce clasamentul marcatorilor cu opt goluri, urmat de Kylian Mbappé și Erling Haaland, fiecare cu câte șapte, în timp ce Harry Kane are șase. În contextul în care „Gheata de Aur” se decide în primul rând la numărul de goluri, apoi la pase decisive și, la nevoie, la minutele jucate, diferențele mici dintre cei patru cresc miza fiecărei faze decisive. Un element care face această ediție atipică este apropierea de pragul de 10 goluri, o performanță rară în istoria competiției. Materialul notează că doar opt jucători reușiseră anterior să marcheze opt sau mai multe goluri la o singură Cupă Mondială, iar Messi s-a alăturat acestei liste în 2026, în timp ce ceilalți trei sunt aproape de aceeași bornă. Cum se poate decide trofeul: goluri, pase decisive, minute Regulile de departajare pot schimba calculele echipelor și ale jucătorilor: premiul merge la jucătorul cu cele mai multe goluri; dacă există egalitate, contează numărul de pase decisive; dacă egalitatea persistă, câștigă jucătorul cu cele mai puține minute jucate. În acest moment, Mbappé are două pase decisive, Messi și Kane au câte una, iar Haaland este prezentat drept lider la eficiență, dar fără avantajul paselor decisive într-un posibil scenariu de egalitate. Profilurile celor patru: eficiență vs. volum vs. minute Antena 3 trece în revistă indicatori care pot conta în final: Kylian Mbappé (Franța): 7 goluri, 2 pase decisive, 441 de minute jucate; 26 de șuturi, 17 pe poartă, rată de transformare 26,9%. Erling Haaland (Norvegia): 7 goluri, 360 de minute jucate; rată de transformare 38,9% (cea mai mare dintre cei patru), 18 șuturi, 12 pe poartă; xG 4,3 (xG = „goluri așteptate”, un indicator statistic al calității ocaziilor). Lionel Messi (Argentina): 8 goluri, 410 minute jucate; 29 de șuturi, 17 pe poartă, rată de transformare 27,6%; xG 5,02. Harry Kane (Anglia): 6 goluri, 1 pasă decisivă, 443 de minute jucate; 19 șuturi, 10 pe poartă, rată de transformare 31,6%; două penalty-uri transformate; xG 3,4. În spatele lor există urmăritori cu câte patru goluri (Ousmane Dembélé, Mikel Oyarzabal și Jude Bellingham), însă materialul apreciază că este puțin probabil să recupereze diferența față de lideri. În termeni practici, cursa rămâne deschisă nu doar prin numărul de goluri, ci și prin criteriile secundare: pasele decisive și minutele jucate pot deveni decisive dacă diferențele se strâng în meciurile următoare. [...]
Paraguay a decretat o zi liberă națională , după calificarea în sferturile Cupei Mondiale 2026, o decizie cu efect direct asupra funcționării economiei și instituțiilor, potrivit Mediafax . Măsura a fost anunțată de președintele Santiago Peña , care a declarat ziua de marți sărbătoare națională, pentru ca suporterii să poată celebra eliminarea Germaniei în optimile de finală. Paraguay s-a calificat după 4-3 la loviturile de departajare, în urma unui 1-1 consemnat la finalul prelungirilor, notează Reuters, citată de publicație. Anunțul a fost făcut pe platforma X, unde președintele a publicat și imaginea decretului. Mesajul său a fost: „Astăzi sărbătorește o întreagă țară”. Ce prevede decretul și de ce contează operațional În textul decretului publicat de administrația prezidențială se arată că victoria în fața „cvadruplei campioane mondiale” are o semnificație care depășește competiția sportivă, iar guvernul consideră necesar să ofere tuturor paraguayenilor posibilitatea de a participa la manifestările dedicate momentului. Dincolo de simbolism, o zi liberă națională înseamnă, în practică, întreruperea sau reducerea activității în sectorul public și în multe companii private, cu impact imediat asupra programelor de lucru, livrărilor și serviciilor. Context: sărbătoare în stradă și un precedent regional Imediat după fluierul final, mii de suporteri au ieșit pe străzile capitalei Asunción pentru a sărbători calificarea, potrivit informațiilor din articol. Paraguay este a doua țară sud-americană care declară zi liberă după o victorie cu Germania la actuala ediție a Cupei Mondiale: săptămâna trecută, președintele Daniel Noboa a luat o decizie similară în Ecuador, după un 2-1 în faza grupelor, rezultat care a asigurat calificarea ecuadorienilor în fazele eliminatorii. Turneul este găzduit de Statele Unite, Canada și Mexic. [...]
Un articol din presa britanică pune Harghita pe harta turismului „value for money”, cu potențial de a aduce mai mulți străini într-o zonă unde 85% dintre vizitatori sunt români , potrivit G4Media , care citează un material The Guardian preluat de Mediafax. Jurnalistul britanic Graeme Green descrie un circuit de 12 zile prin județul Harghita, făcut împreună cu familia, și recomandă regiunea ca alternativă mai puțin aglomerată la destinații consacrate din Europa, invocând peisajele din Carpații Orientali, fauna sălbatică și satele tradiționale. În text apare și observația unui localnic din Munții Gurghiului: „Sunt locuri aici pe care nimeni nu le cunoaște”. Prețurile, argumentul central pentru turiștii străini Unul dintre motivele care ar putea conta în atragerea vizitatorilor din afara României este costul, The Guardian susținând că o vacanță în Harghita ar fi „mult mai ieftină” decât în Dolomiți sau în Alpii francezi și elvețieni. În exemplificările din articol, jurnalistul indică: cazare între 43 și 87 de lire sterline pe noapte (aprox. 251–509 lei); observarea urșilor în zone speciale de la 25–35 de lire sterline/persoană (aprox. 146–205 lei); o oră de caiac pe lacul Zetea la circa 6,50 lire sterline (aprox. 38 lei). Ce include traseul: natură, faună și atracții cunoscute Relatarea pune accent pe întâlnirile cu fauna sălbatică, inclusiv observarea urșilor, și menționează că Harghita ar avea una dintre cele mai mari densități de urși din Europa, potrivit unei surse citate de The Guardian. Circuitul descris include repere precum Lacul Sfânta Ana (prezentat ca singurul lac vulcanic din România), turbăria Mohoș, zona Lacul Roșu – Cheile Bicazului, un popas la Castelul Lázár și urcarea pe Harghita Mădăraș (1.801 metri), unde vremea nefavorabilă a limitat vizibilitatea. De ce contează: o destinație „sub radar” cu spațiu de creștere Potrivit articolului citat, 85% dintre vizitatorii regiunii sunt români, ceea ce sugerează o prezență internațională încă redusă. În acest context, expunerea într-o publicație precum The Guardian poate funcționa ca un impuls de vizibilitate pentru turismul local, mai ales pe segmentul de călătorii orientate spre costuri mai mici și destinații mai puțin aglomerate. Materialul încearcă și o repoziționare de imagine: de la „Transilvania” asociată frecvent cu vampiri și castele, către o zonă de natură, trasee și comunități rurale cu ritm mai lent. [...]
Academia Română cere politici economice pe termen lung, cu accent pe educație și cercetare , avertizând că măsurile „izolate” și schimbările dictate de ciclurile electorale nu pot susține redresarea țării, potrivit Agrointel . Mesajul a fost transmis de academicianul Nicolae Zamfir , vicepreședinte al Academiei Române, în prima zi a Forumului de la Neptun (11–12 august), organizat la inițiativa Camerei de Comerț și Industrie a României. În intervenția sa, Zamfir a descris România ca aflându-se într-un „moment de răscruce”: după trei decenii de dezvoltare economică și integrare euroatlantică, persistă probleme structurale care frânează evoluția, de la polarizare socială și declin demografic până la investiții reduse în educație și cercetare și neîncredere în instituțiile publice. „Redresarea României nu poate fi rezultatul unor măsuri izolate sau al unor cicluri electorale. Presupune un proiect național construit pe continuitate, competență și consens.” Diagnosticul: dezvoltare accelerată, dar cu blocaje structurale Vicepreședintele Academiei Române a susținut că bilanțul ultimelor decenii este „contradictoriu”: economia s-a întărit, România s-a integrat în UE și NATO, iar infrastructura de cercetare și mediul universitar s-au consolidat, însă o serie de vulnerabilități rămân dominante. Printre problemele enumerate se află polarizarea socială, emigrația (inclusiv în rândul intelectualității), disparitățile regionale, infrastructura de bază insuficientă, performanțele inegale ale sistemului educațional, investițiile reduse în cercetare și educație și nivelul scăzut de încredere în instituțiile publice. Priorități cu impact economic: educație, cercetare și administrație mai eficientă Zamfir a indicat investiția în educație și cercetare drept prima direcție, argumentând că progresul depinde de oameni bine pregătiți, profesori respectați, cercetare competitivă și inovare. În același timp, a cerut finanțare „adecvată și predictibilă” pentru cercetare și alocarea resurselor pe baza evaluării performanței, plus o integrare mai puternică în rețele europene și internaționale. O a doua direcție este modernizarea administrației publice, prin simplificarea procedurilor, digitalizarea serviciilor, reducerea birocrației și profesionalizarea managementului public, măsuri care, în opinia sa, ar putea produce efecte într-un interval relativ scurt și ar îmbunătăți relația stat–cetățean. Agricultura performantă și transferul din cercetare în economie În lista domeniilor cu potențial, Zamfir a inclus explicit „agricultura performantă”, alături de tehnologia informației, inginerie, energie și medicină. O problemă majoră, în viziunea sa, este că rezultatele cercetării sunt transformate insuficient în rezultate economice concrete. „Transformarea rezultatelor cercetării în tehnologie și în servicii cu valoare adăugată trebuie să devină o prioritate.” Capitalul uman și coeziunea socială, condiții pentru competitivitate Vicepreședintele Academiei Române a vorbit și despre nevoia de a păstra oamenii valoroși în țară, prin perspective profesionale și sociale atractive, dar și despre dezvoltarea unor programe de colaborare cu specialiștii români din diaspora. În paralel, a indicat continuarea investițiilor în infrastructură, sănătate, securitate energetică și protecția mediului ca elemente necesare pentru calitatea vieții și competitivitate pe termen lung. Pe fondul polarizării, Zamfir a pledat pentru refacerea dialogului și a încrederii, susținând că o societate divizată își consumă energia în „conflicte sterile”, în timp ce una unită își poate concentra resursele pe proiecte de viitor. În acest cadru, a spus că Academia Română poate contribui prin expertiză interdisciplinară, evaluări independente și promovarea culturii meritului și adevărului. În final, Zamfir a afirmat că România are resursele pentru a deveni una dintre societățile performante ale Europei, dar condiția este transformarea avantajelor în politici publice coerente și stabile, orientate pe termen lung. [...]
O anchetă a Congresului SUA pune FIFA sub presiune să explice relația cu Donald Trump , într-un moment în care organizația are interese majore legate de viitoare competiții găzduite de Statele Unite, potrivit Mediafax . Jamie Raskin, principalul democrat din comisia judiciară a Camerei Reprezentanților, i-a trimis o scrisoare președintelui FIFA, Gianni Infantino , cerând documente și comunicări care ar detalia legături între FIFA și Trump, inclusiv privind „cadouri, plăți sau beneficii” acordate lui Trump și asociaților săi. În solicitare intră și jurnalele de vizitatori pentru spațiul de birouri al FIFA din Turnul Trump , achiziționat anul trecut, potrivit The Guardian, citat de Mediafax. Comisia a cerut și participarea lui Infantino la un interviu, cu termen-limită 9 august pentru furnizarea documentelor și programarea discuției. Totuși, Raskin nu îl poate obliga pe Infantino să se prezinte, în condițiile în care democrații nu dețin majoritatea în Cameră, decât dacă obține sprijinul republicanilor. Contextul: Cupa Mondială și episoadele care au amplificat suspiciunile Relația dintre Infantino și Trump a fost intens analizată înaintea Cupei Mondiale din această vară. Mediafax notează câteva episoade invocate în acest context: la tragerea la sorți a Cupei Mondiale, organizată în decembrie la Washington, Trump a primit un „premiu FIFA pentru pace” nou creat; FIFA și-a deschis un birou în Turnul Trump din Manhattan în iulie anul trecut; în timpul Cupei Mondiale, Trump l-ar fi sunat pe Infantino pentru a face presiuni în vederea revizuirii suspendării atacantului american Folarin Balogun; FIFA a anulat suspendarea, iar episodul a generat reacții negative din partea altor echipe și asociații. Trump i s-a alăturat lui Infantino și la ceremonia de premiere a trofeului, după finala în care Spania a învins Argentina, cei doi fiind huiduiți de public când au intrat pe teren, potrivit relatării preluate de Mediafax. De ce contează: relația FIFA–SUA rămâne strategică Interacțiunile FIFA cu autoritățile americane nu s-ar opri aici. Mediafax arată că SUA sunt așteptate să fie gazda principală a Cupei Mondiale feminine din 2031, iar succesul turneului din acest an a alimentat speculații că SUA ar putea găzdui și Cupa Mondială masculină din 2038. Pe acest fundal, Infantino a reacționat public la critici printr-un mesaj pe Instagram, în care i-a acuzat pe contestatari că „răspândesc ură” și promovează o „narațiune falsă”, lăudând Cupa Mondială ca fiind un succes, potrivit Mediafax. [...]
