Știri
Știri din categoria România
Tipizatele medicale vor deveni istorie în România odată cu lansarea noii platforme digitale a Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, informează TVR Info. Până la începutul verii 2026, rețetele pe hârtie, biletele de trimitere, scrisorile medicale și concediile ar putea fi complet înlocuite de documente electronice, accesibile prin aplicația eSănătatea mea, disponibilă și pe telefon. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a anunțat că pacienții nu vor mai primi nicio hârtie de la medic, ci vor merge direct la farmacie, unde farmacistul va accesa rețeta pe baza CNP-ului, cardului de sănătate sau a buletinului.
Actuala platformă CNAS, care gestionează peste 18 milioane de dosare medicale și susține zilnic circa 700.000 de raportări, funcționează cu dificultăți frecvente, iar blocajele afectează și pacienții, și personalul medical. Noua infrastructură informatică, aflată în prezent la 65% stadiu de realizare, ar trebui să aducă stabilitate, acces rapid la date și o experiență fluidă pentru toți utilizatorii – inclusiv medicii de familie, farmaciștii și pacienții.
Avantajele preconizate ale platformei includ:
Totuși, implementarea integrală depinde de funcționarea fiabilă a sistemului. Farmaciștii avertizează că, în lipsa unei funcții de printare a rețetelor sau a unui acces offline, pot apărea blocaje și confuzii. „Dacă sistemul nu merge, frustrarea este de ambele părți”, a precizat farmacista Beatrice Speteanu. Medicii și pacienții privesc cu speranță proiectul, dar își exprimă prudența, amintind că promisiuni similare s-au făcut în ultimii zece ani. „Ar însemna o ușurare majoră a muncii și mai puține drumuri pentru pacient”, a comentat dr. Daciana Toma, medic de familie.
Cezar Irimia, președintele Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, consideră că noua platformă ar simplifica considerabil viața bolnavilor cronici, eliminând nevoia de a transporta dosare voluminoase și documente medicale între medici, spitale și farmacii.
Rămâne de văzut dacă această tranziție digitală se va realiza integral și fără sincope majore. Până atunci, autoritățile promit finalizarea platformei în următoarele luni, cu lansarea aplicației „eSănătatea mea” în primăvară.
Recomandate
Pentru prima dată în istorie, media temperaturilor globale dintr-un interval de trei ani consecutivi a depășit pragul de +1,5°C față de perioada preindustrială , atrăgând un semnal de alarmă major privind accelerarea schimbărilor climatice. Conform unei analize publicate de Știrile Pro TV , climatologii de la serviciul european Copernicus confirmă că anii 2023, 2024 și 2025 au adus o creștere fără precedent a temperaturii globale, cu valori record înregistrate chiar în lunile de iarnă. Specialiștii avertizează că vara 2026 va începe devreme, din iunie, cu coduri roșii de caniculă așteptate în România , iar temperaturile extreme vor continua până în septembrie. Datele arată că în 2025, 50% din suprafața terestră a înregistrat un număr peste medie de zile cu stres termic sever – temperaturi resimțite de cel puțin 32°C. Date cheie prezentate de experți: Anul Creștere față de perioada preindustrială 2023 +1,48°C 2024 +1,6°C (record absolut) 2025 +1,47°C „Suntem deja la limita pe care Acordul de la Paris o prevedea pentru sfârșitul secolului. Este îngrijorător, pentru că dincolo de media globală, vorbim despre un volum uriaș de energie în sistemul climatic, care generează fenomene meteo extreme”, explică climatologul Roxana Bojariu. Printre efectele resimțite în ultimul an se numără: Valuri de căldură extreme : Spania și Portugalia au înregistrat peste 46°C în iunie 2025 Ploi violente și inundații : În Africa de Sud, peste 100 de persoane au murit în urma viiturilor Incendii masive : În Turcia au fost evacuate peste 50.000 de persoane, iar 1 milion de hectare au fost distruse Topirea accelerată a calotelor glaciare : În februarie 2025, ghețarii din Arctica și Antarctica au atins cel mai mic nivel din istorie Probleme de sănătate și agricultură : Aerul fierbinte reține mai multă umezeală, provocând episoade intense de poluare, iar seceta reduce recoltele, generând creșteri de prețuri Climatologii spun că diferența de 1,5 grade nu este una abstractă , ci una cu impact concret asupra sănătății, infrastructurii, alimentației și ecosistemelor. „Nu este vorba doar despre căldură, ci despre un efect de domino climatic ce destabilizează întregul echilibru natural” , avertizează cercetătorii. Pentru România , asta înseamnă un sezon estival mai lung, mai periculos și mai costisitor. În plus, se așteaptă o frecvență mai mare a fenomenelor meteo extreme: ploi torențiale, grindină, furtuni violente și episoade de secetă prelungită. [...]
Pașaportul românesc se clasează în 2026 pe locul 11 la nivel global , oferind acces fără viză sau cu viză la sosire în 178 de destinații, potrivit Profit.ro , care citează datele actualizate din Henley Passport Index . Acest clasament evaluează anual puterea pașapoartelor în funcție de mobilitatea internațională, folosind date oficiale furnizate de International Air Transport Association (IATA) . România, în topul celor mai valoroase pașapoarte din lume Clasarea pe locul 11 reprezintă un progres notabil pentru România, situând-o la doar un pas de top 10 și alături de țări ca Bulgaria și Monaco , care oferă același nivel de acces fără viză (178 de destinații). Această performanță reflectă atât stabilitatea diplomatică a țării, cât și încrederea altor state în sistemul românesc de documente de călătorie și control la frontieră. Top 15 cele mai puternice pașapoarte în 2026 (în funcție de numărul de destinații accesibile fără viză) Loc Țară/Țări Destinații fără viză 1 Singapore 192 2 Japonia, Coreea de Sud 188 3 Danemarca, Luxemburg, Spania, Suedia, Elveția 186 4 Austria, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Țările de Jos, Norvegia 185 5 Ungaria, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Emiratele Arabe Unite 184 6 Croația, Cehia, Estonia, Malta, Noua Zeelandă, Polonia 183 7 Australia, Letonia, Liechtenstein, Regatul Unit 182 8 Canada, Islanda, Lituania 181 9 Malaysia 180 10 Statele Unite ale Americii 179 11 România, Bulgaria 178 12 Monaco 177 13 Chile 175 14 Cipru 174 15 Andorra, Hong Kong (Regiune Administrativă Specială) 171 După locul 15 urmează alte țări cu valori apropiate, precum Argentina, Brazilia, Israel, Barbados, etc. Ce înseamnă acest clasament pentru români? Pentru cetățenii români, acest loc înseamnă: Acces fără viză în toate țările UE și Spațiul Schengen Călătorii fără viză în Japonia, Coreea de Sud, Singapore și majoritatea statelor asiatice dezvoltate Intrare facilitată în America Latină, multe state africane și insule din Oceania Totuși, pentru unele destinații populare, cum sunt SUA , Canada sau Australia , este necesară obținerea unor autorizații electronice de călătorie, chiar dacă nu sunt considerate vize tradiționale. De ce contează Henley Passport Index? Henley Passport Index este considerat cea mai de încredere sursă globală pentru evaluarea libertății de circulație, fiind folosit de guverne, companii de migrație și cetățeni în deciziile privind relocarea sau investițiile. Indexul monitorizează 199 de pașapoarte și 227 de destinații și oferă o imagine clară a dinamicii globale a mobilității. Comparația cu alte pașapoarte din regiune evidențiază avantajele deținătorilor pașaportului românesc. Serbia se află pe locul 34 (136 de destinații), Ucraina pe 30 (143), iar Moldova abia pe 44 (120). În același timp, țări ca China (locul 59, cu 81 de destinații) sau India (locul 80, cu doar 55 de destinații) confirmă discrepanțele între zonele geopolitice în materie de libertate de circulație. [...]
Un proiect de lege depus la finalul anului 2025 propune introducerea unui concediu plătit pentru refacere profesională, fără necesitatea unui diagnostic medical. Potrivit Puterea , inițiativa urmărește să ofere un cadru legal clar pentru prevenirea burnout-ului, un fenomen tot mai des întâlnit în rândul angajaților. Proiectul este inițiat de Irineu Darău , senator USR și ministru al Economiei, și susținut de Cynthia Păun, vicepreședintă a Comisiei pentru muncă și solidaritate socială. Acesta definește burnout-ul ca un fenomen profesional, nu ca o afecțiune medicală, preluând definiția Organizației Mondiale a Sănătății, care îl descrie ca rezultat al stresului profesional cronic. Inițiatorii recunosc un gol legislativ în România privind burnout-ul, subliniind că actuala legislație nu tratează distinct acest fenomen. Deși există obligații generale privind sănătatea și securitatea la locul de muncă, riscurile psihosociale nu sunt clar definite, iar epuizarea profesională nu este monitorizată sistematic. Proiectul introduce noi obligații pentru angajatori, care vor trebui să informeze anual salariații despre riscurile de epuizare profesională și să includă aceste riscuri în evaluarea generală a riscurilor la locul de muncă. Companiile cu peste 50 de angajați vor fi obligate să efectueze evaluări specifice ale riscurilor psihosociale și să elaboreze planuri de prevenire. Concediul de refacere profesională ar putea fi acordat la cererea angajatului, fără justificări medicale, fiind opțional pentru angajatori. Aceștia pot stabili un număr anual de zile lucrătoare de concediu plătit, prin regulament intern sau contract colectiv de muncă. Proiectul mai prevede drepturi suplimentare pentru salariați, cum ar fi posibilitatea de a semnala riscurile de epuizare fără consecințe negative și de a solicita discuții formale cu angajatorul. De asemenea, angajații pot beneficia de sprijin psiho-emoțional, cu costuri suportate de angajator. Dacă va fi adoptat, Ministerul Muncii va avea 180 de zile pentru a elabora un ghid național de prevenire a epuizării profesionale, iar angajatorii vor avea un an pentru a se conforma noilor prevederi. Legea ar urma să intre în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. [...]
Departamentul de Stat al SUA plasează România în categoria celor mai sigure țări din lume , potrivit unei evaluări oficiale publicate pe site-ul instituției . Raportul confirmă statutul României ca stat stabil și cu risc scăzut pentru cetățenii americani care călătoresc în Europa, poziționând-o alături de țări precum Canada, Australia, Elveția și Japonia. Evaluarea este parte a sistemului global de avertizări de călătorie emis de guvernul SUA, care clasifică statele în funcție de nivelul de risc. România a fost încadrată în „Level 1 – Exercise Normal Precautions” , adică nivelul cel mai favorabil, acordat doar țărilor cu un climat de siguranță generală ridicată. Acest nivel implică riscuri minime în privința criminalității, stabilitate socială și absența amenințărilor majore pentru turiști, investitori și studenți. Ce înseamnă Nivelul 1, conform SUA: Precauții normale – fără recomandări speciale de securitate; Riscuri scăzute de criminalitate violentă ; Situație politică stabilă și predictibilă ; Infrastructură sigură pentru turism și afaceri . Guvernul SUA folosește o scară de patru trepte pentru a clasifica nivelul de siguranță: Level 1 – Precauții normale Level 2 – Atenție sporită Level 3 – Reconsiderați călătoria Level 4 – Nu călătoriți România se află, așadar, în aceeași categorie cu unele dintre cele mai dezvoltate și sigure state din lume: Canada, Australia, Irlanda, Portugalia, Elveția, Japonia și Noua Zeelandă . Această poziționare favorabilă, venită din partea unei instituții internaționale de prestigiu, poate contribui la consolidarea încrederii investitorilor străini și a turiștilor care aleg România ca destinație. De asemenea, reflectă un context intern de stabilitate politică și socială, contrar percepțiilor mai pesimiste vehiculate adesea în spațiul public autohton. Evaluarea completă poate fi consultată aici : Travel Advisory – România [...]
Cetățenii care finalizează pregătirea militară de bază vor primi o indemnizație echivalentă cu trei salarii medii brute , conform unei legi promulgate vineri, 9 ianuarie 2026, de președintele Nicușor Dan, informează Știrile PRO TV , citând Agerpres. Măsura este parte din modificările aduse Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populației pentru apărare și are scopul de a stimula participarea voluntară la acest program. Cei care urmează pregătirea devin parte din rezerva operațională și sunt luați în evidența centrelor militare. În cazul unei stări de urgență, asediu, mobilizare sau război, rezerviștii pot fi concentrați sau mobilizați conform necesităților din domeniul apărării. Legea mai prevede că și cetățenii care au servit în armatele statelor membre NATO sau UE sunt recunoscuți cu gradul militar obținut și luați în evidență. De asemenea, pe timp de pace, orice cetățean român, bărbat sau femeie, cu vârsta între 18 și 35 de ani, poate solicita, pe bază de voluntariat, participarea la programul de instruire militară, cu durata de până la patru luni, în calitate de soldat/gradat voluntar. În cazuri excepționale, cei aflați temporar în afara țării sunt obligați să se prezinte în termen de cel mult 15 zile de la notificare, la centrele militare sau structurile relevante, în funcție de situația legală individuală. [...]
