Știri
Știri din categoria Rezultate financiare
SanDisk a raportat un salt puternic al profitabilității și al fluxului de numerar în T3 din anul fiscal 2026, pe fondul unei creșteri accelerate a veniturilor, cu segmentul de centre de date drept principal motor, potrivit iThome.
Compania a publicat rezultatele pentru trimestrul al treilea al anului fiscal 2026 (an fiscal 2026: iulie 2025–iunie 2026), încheiat la 3 aprilie. Veniturile totale au fost de 5,95 miliarde dolari (aprox. 27,4 miliarde lei), în creștere cu 251% față de aceeași perioadă a anului anterior, iar profitul net atribuibil acționarilor a urcat la 3,615 miliarde dolari (aprox. 16,6 miliarde lei), plus 287% an/an.
Pe linii de business, dinamica a fost puternic inegală, cu avansul major venind din zona de infrastructură:
Marja brută a ajuns la 78,4%, cu o creștere de 55,9 puncte procentuale față de anul anterior și de 27,5 puncte procentuale față de trimestrul precedent, conform datelor prezentate.
Fluxul de numerar din operațiuni a fost de 3,038 miliarde dolari (aprox. 14,0 miliarde lei), în creștere cu 11.584,62% față de anul anterior (când a fost 26 milioane dolari). Câștigul pe acțiune a fost de 24,43 dolari (EPS de bază), iar EPS diluat de 23,03 dolari, ambele în creștere cu 273% an/an.
Pentru trimestrul al patrulea, SanDisk estimează venituri între 7,75 și 8,25 miliarde dolari (aprox. 35,7–38,0 miliarde lei) și un EPS diluat Non-GAAP între 30 și 33 dolari. (Non-GAAP este un set de indicatori ajustați, care exclud anumite elemente contabile nerecurente.)
Publicația notează, pe baza materialului prezentat, că firma nu ar avea datorii în bilanț, are o capacitate puternică de generare de numerar și a primit autorizare pentru răscumpărare de acțiuni.
Notă: materialul iThome include o secțiune de „interpretare AI” și un avertisment că analiza automată este orientativă; cifrele de mai sus sunt cele raportate în textul sursei.
Recomandate
CEC Bank a încheiat 2025 cu un profit net de 812,8 milioane de lei și active de 107,6 miliarde de lei , consolidându-și poziția de bancă de top 3 după mărimea activelor, pe fondul creșterii veniturilor din dobânzi și comisioane, potrivit Economica . La nivelul băncii, activele nete au urcat cu 8,5%, până la 107,6 miliarde de lei, iar profitul net a crescut cu 21,6%, la 812,8 milioane de lei. În materialul citat, CEC Bank indică drept principal motor al avansului menținerea dobânzilor de piață la un nivel ridicat și majorarea plasamentelor. Ce a împins rezultatul: dobânzi și comisioane Veniturile nete din dobânzi au crescut cu 19,1% (plus 405,4 milioane de lei), în condițiile în care veniturile din dobânzi au avansat cu aproximativ 493 de milioane de lei, iar cheltuielile cu dobânzile au crescut cu circa 87 de milioane de lei. În paralel, veniturile nete din comisioane au urcat cu 18,7% (plus 58 de milioane de lei), până la aproximativ 367 de milioane de lei la nivelul Grupului. Capitalizare și eficiență: indicatori peste nivelurile din 2024 Rata fondurilor proprii totale a ajuns la 31,2% la nivel de Grup (și 31,2% la nivelul băncii), în creștere de la 26,7% în 2024. Rentabilitatea capitalurilor (ROE) a fost de 12,5% la nivel de Grup și bancă; în absența impozitului suplimentar pe cifra de afaceri, ROE la nivelul băncii ar fi fost de 15,1%. Raportul cost-venituri la nivelul Grupului s-a îmbunătățit de la 49,5% în 2024 la 48,6% în 2025. Banca notează că, dacă taxa pe cifra de afaceri ar fi rămas la nivelul din 2024 (2%, față de 4% începând cu iulie 2025), raportul ar fi coborât la 44,7%. Creditare și investiții: volum mare de împrumuturi, accent pe digital În 2025, CEC Bank a acordat peste 84.000 de credite, în valoare totală de aproximativ 11,4 miliarde lei, din care: peste 75.000 de persoane fizice au primit finanțări de 3,9 miliarde de lei, în creștere cu 15% față de 2024; creditele către companii au ajuns la aproximativ 7,5 miliarde de lei (inclusiv scrisori de garanție bancară de 0,6 miliarde de lei); circa 1,3 miliarde de lei au fost acordate către clienți noi. Banca mai arată că a continuat investițiile în infrastructura digitală, în valoare de aproape 235 milioane de lei. Numărul produselor și serviciilor acordate digital a crescut cu peste 41%, iar accesarea creditelor prin fluxuri digitale a crescut cu 64% ca valoare. Finanțare pe piețele de capital și rating La finalul lui 2025, soldul total al obligațiunilor emise (eligibile MREL Senior Nepreferențiale – instrumente de datorie cerute de regulile europene pentru capacitatea de absorbție a pierderilor) era de aproximativ 600 de milioane de euro (aprox. 3,0 miliarde de lei). Obligațiunile sunt admise la tranzacționare pe piețe reglementate ale Bursei de Valori Luxemburg și Bursei de Valori București . CEC Bank precizează că nu a realizat noi emisiuni de datorie în 2025, invocând nivelul „confortabil” al indicatorilor de capital și al pasivelor eligibile MREL. Totodată, acționarul unic a aprobat în ianuarie 2026 extinderea programului multianual de emisiune de obligațiuni până în 2030 și majorarea plafonului total la 2 miliarde de euro (aprox. 10,0 miliarde de lei) sau echivalent în alte valute. Agenția Fitch a confirmat în decembrie 2025 ratingul IDR al băncii, BB, cu perspectivă stabilă, iar o emisiune de referință de 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde de lei), cu scadență în 28 noiembrie 2029, are de asemenea rating BB. [...]
OMV Petrom a raportat în T1 2026 un profit net de 1 miliard de lei, în scădere cu 4% , deși veniturile consolidate din vânzări au urcat cu 7%, potrivit Economedia . Diferența dintre dinamica vânzărilor și cea a profitului este explicată de companie printr-un trimestru „extrem de volatil” și printr-o politică „moderată” de prețuri, care a făcut ca rezultatele să reflecte „doar parțial” creșterea cotațiilor la țiței și carburanți. Grupul a indicat un rezultat din exploatare CCA (indicator operațional ajustat, care exclude elementele speciale) de 1,5 miliarde de lei, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului trecut. În paralel, investițiile raportate au fost de 1,6 miliarde de lei, cu 14% mai mari, pe fondul creșterii alocărilor către proiecte cu emisii reduse și zero de carbon. Ce a împins veniturile în sus și unde se vede greutatea în mix Creșterea veniturilor din vânzări consolidate (+7% față de T1/25) a fost susținută în principal de: volume și prețuri mai mari la vânzările de produse petroliere; volume mai mari la vânzările de energie electrică și gaze naturale, în timp ce prețurile mai mici la gaze naturale și energie electrică au contrabalansat parțial avansul. În structura vânzărilor consolidate, segmentul Rafinare și Marketing a avut o pondere de 63%, Gaze și Energie 37%, iar Explorare și Producție doar 0,1% (vânzările din acest segment fiind în mare parte intragrup, nu către terți). Investiții mai mari și contribuții mai ridicate la buget Compania mai arată că contribuția la bugetul de stat a crescut cu 9%, la 4,1 miliarde de lei. Investițiile mai mari au fost asociate, potrivit companiei, cu accelerarea proiectelor cu emisii reduse și zero, în paralel cu continuarea proiectelor de energie convențională. „Rezultatele noastre financiare reflectă doar parțial creșterea cotațiilor la țiței și carburanți, întrucât am menținut o politică moderată a prețurilor în contextul creșterilor abrupte din martie”, a transmis Cristina Verchere , CEO OMV Petrom. Repere operaționale: gaze din Marea Neagră și proiecte „verzi” În zona gazelor, compania a anunțat: Neptun Deep : a început forajul celor 6 sonde pe zăcământul Domino și avansează lucrările la componentele proiectului; perimetrul Han Asparuh: finalizarea forajului, însă cele două sonde de explorare nu au întâlnit un volum semnificativ de gaze naturale; extinderea portofoliului în Marea Neagră: intrarea într-un proiect de explorare în perimetrul Han Tervel (offshore Bulgaria), alături de Shell și TPAO, cu o participație de 25% pentru OMV Petrom, sub rezerva aprobării autorităților de reglementare. Pe zona de tranziție energetică, OMV Petrom a indicat livrarea primului modul pentru proiectul de hidrogen verde de 20 MW la Petrobrazi, intrarea în execuție a trei proiecte eoliene de aproximativ 300 MW (în parteneriat cu Renovatio Group) și demararea unui proiect fotovoltaic de circa 7 MW la rafinăria Petrobrazi. [...]
BRD a raportat un profit net de 369 milioane lei în T1 2026, în creștere cu 6% , susținut de un cost al riscului mai redus și de avansul creditării și al depozitelor, într-un context de presiuni macroeconomice și incertitudine geopolitică, potrivit Economica . Banca indică drept principal motor al rezultatului scăderea provizioanelor nete față de anul anterior, pe fondul „rezilienței” portofoliilor de credite ipotecare și al celor acordate companiilor. Profitul operațional brut a fost de 506 milioane lei în T1 2026, relativ stabil comparativ cu T1 2025. Creditarea și depozitele au continuat să crească Creditele nete în sold (inclusiv finanțările prin leasing) au urcat cu 8,2% an/an la finalul lunii martie 2026, cu creșteri pe ambele segmente: retail: +8,6% an/an; companii: +8,2% an/an. În paralel, baza totală de depozite a crescut cu 14,3% an/an la finalul lunii martie 2026. Costuri sub control și indicatori de risc la niveluri reduse BRD a raportat o îmbunătățire a eficienței operaționale: raportul cost/venit a coborât la 52,4% în T1 2026 (minus 72 puncte de bază an/an) și la 46% dacă este exclusă taxa pe cifra de afaceri. Pe calitatea activelor, rata creditelor neperformante (NPL) a fost de 2,5%, iar gradul de acoperire a NPL a ajuns la 65,9% la finalul lunii martie 2026. Context: presiuni macro și incertitudine geopolitică CEO-ul BRD, Maria Rousseva , a arătat că rezultatele au fost obținute într-un trimestru marcat de intensificarea presiunilor macroeconomice și de incertitudine geopolitică, amplificate spre final de escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu. „Creditele nete în sold, inclusiv finanțările prin leasing, au crescut cu +8% an/an (…) Totodată, pozițiile de capital și lichiditate ale BRD au fost menținute la niveluri confortabile.” În același timp, BRD a raportat un ROE ajustat de aproximativ 16% în T1 2026, calculat excluzând taxa pe cifra de afaceri. [...]
Apple leagă un nou record trimestrial de vânzările iPhone 17, semnalând un impuls comercial peste piață , potrivit 9to5Mac , care relatează că grupul a numit gama iPhone 17 „cea mai populară” din istoria companiei, în contextul unui trimestru cu rezultate record. Ce a spus Apple și de ce contează pentru rezultate Mesajul-cheie vine de la directorul financiar al Apple, Kevan Parekh , care a declarat pentru Financial Times că: „Gama iPhone 17 este acum cea mai populară din istoria noastră.” Afirmația este relevantă din perspectivă financiară deoarece iPhone-ul este un contributor major la performanța trimestrială, iar compania a legat explicit succesul din trimestru de cererea pentru familia iPhone 17. Ce lipsește: fără cifre și fără definiție pentru „cea mai populară” Apple nu a oferit detalii suplimentare despre ce înseamnă exact „cea mai populară” — de exemplu, dacă se referă la cea mai vândută gamă iPhone din toate timpurile sau la un alt indicator intern. Publicația notează că ar putea exista clarificări ulterioare, inclusiv pe parcursul discuției cu investitorii (earnings call), însă în materialul citat nu sunt prezentate date concrete. Indiciu de piață: Apple spune că a câștigat cotă Tot către Financial Times, Parekh a mai spus că Apple consideră că „a câștigat cotă de piață în timpul trimestrului”, ceea ce sugerează că ritmul vânzărilor iPhone a depășit evoluția competitorilor Android, cel puțin în perioada raportată. Implicații pentru portofoliul iPhone 17 9to5Mac notează că succesul nu pare limitat la modelele iPhone 17, 17 Pro și 17 Pro Max, ci ar implica și o contribuție solidă din partea iPhone Air, chiar dacă acesta ar fi putut să nu atingă unele așteptări. În lipsa unor cifre și a unei definiții oficiale, impactul exact asupra volumelor și marjelor rămâne de confirmat, dar mesajul Apple indică o cerere suficient de puternică încât compania să o folosească drept reper în comunicarea rezultatelor trimestriale. [...]
Apple a ratat o parte din vânzările de iPhone în trimestrul martie din cauza constrângerilor de aprovizionare , deși cererea pentru iPhone 17 a fost „excepțională”, potrivit 9to5Mac . Efectul se vede în veniturile din iPhone, care au ajuns la 56,99 miliarde dolari (aprox. 262 mld. lei), ușor sub media așteptărilor analiștilor, în condițiile în care Tim Cook a spus că Apple „ar fi vândut mai mult dacă ar fi avut oferta”. Blocajul: cipurile avansate și presiunea pe lanțul de aprovizionare Cook a declarat pentru Reuters că cererea pentru iPhone 17 „a fost peste așteptări”, dar compania s-a lovit de limitări la „noduri avansate” de procesoare (tehnologii de fabricație de ultimă generație), ceea ce a redus flexibilitatea lanțului de aprovizionare în a obține rapid mai multe componente. Toate procesoarele de iPhone sunt fabricate de TSMC , iar 9to5Mac notează că producătorul taiwanez se confruntă cu o creștere a cererii de cipuri pe fondul boomului inteligenței artificiale. În acest context, Apple ar avea mai puțină putere de negociere decât în anii în care era cel mai mare client al TSMC. Ce arată cifrele: iPhone sub așteptări, marje peste estimări Pe lângă veniturile din iPhone de 56,99 miliarde dolari (aprox. 262 mld. lei), Apple a raportat venituri totale de 111 miliarde dolari (aprox. 511 mld. lei) și profit net de 29,58 miliarde dolari (aprox. 136 mld. lei), un record pentru trimestrul martie, conform datelor citate de publicație. În același timp, compania a raportat o marjă brută de 49,2%, peste estimări. 9to5Mac precizează însă că marja brută totală include și contribuția serviciilor, care au marje mai ridicate decât hardware-ul. Context: cerere ridicată, dar Apple nu detaliază vânzările pe modele Apple nu mai publică vânzări în unități pentru liniile hardware și nu oferă indicații oficiale despre ce modele se vând cel mai bine. 9to5Mac sugerează că iPhone 17 Pro și Pro Max ar conduce vânzările, iar iPhone 17 de bază ar fi devenit mai atractiv anul acesta prin includerea aceleiași tehnologii de ecran ca modelele Pro (inclusiv ProMotion și funcția „always-on”). Publicația mai notează și lansarea iPhone 17e, o variantă mai ieftină, în trimestrul martie. Pe lângă iPhone, divizia Mac a avut o evoluție bună, probabil susținută de popularitatea MacBook Neo, potrivit aceleiași surse. [...]
Gazprom a raportat un profit net mai mare în 2025, dar pe un fond de slăbire a activității operaționale și de scădere a veniturilor , un contrast care sugerează că rezultatul final a fost susținut în principal de efecte valutare, nu de o revenire a businessului de bază, potrivit HotNews . Grupul rus a anunțat că profitul net a crescut cu 7% în 2025, la 1.300 miliarde de ruble (17,3 miliarde de dolari), pe fondul aprecierii rublei, care a avut un efect pozitiv asupra datoriei în valută. În același timp, profitul de bază (EBITDA – profit înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) a scăzut cu 6%, la aproape 3.000 miliarde de ruble. Venituri în scădere și exporturi mai mici către Europa Gazprom a mai raportat că veniturile din 2025 au scăzut cu 8,8%, la 9.770 miliarde de ruble. Pe piața europeană, calculele Reuters indică un declin de 44% al exporturilor prin conducte în 2025, până la cel mai redus nivel de la mijlocul anilor ’1970. În prezent, TurkStream este singura conductă prin care Gazprom exportă gaze rusești către Europa, după explozia Nord Stream în 2022. Pivotarea spre China și piața internă Compania a reiterat că exporturile de gaze către China au crescut anul trecut cu aproape 25%, în timp ce vânzările interne de gaze au urcat cu 8%, semnalând o reorientare a volumelor în afara Europei. Investiții mai mici planificate în 2026 Pentru 2026, Gazprom intenționează să aloce investiții de 2.540 miliarde de ruble (33,9 miliarde de dolari), sub nivelul de 2.863 miliarde de ruble (38,2 miliarde de dolari) din 2025. Ajustarea bugetului de investiții vine în contextul în care veniturile și indicatorii operaționali au rămas sub presiune, în pofida creșterii profitului net. [...]
