Știri
Știri din categoria Rezultate financiare
Profitul net al OMV Petrom a coborât în T1/2026, deși vânzările au urcat, pe fondul unor factori fiscali și financiari care au erodat câștigul final, în timp ce performanța operațională a rămas solidă, potrivit Ziarul Financiar.
Compania a raportat vânzări de 9,574 miliarde lei în ianuarie–martie 2026, în creștere cu 7% față de T1/2025, însă profitul net a scăzut cu 4%, la 1,028 miliarde lei (de la 1,070 miliarde lei). În schimb, rezultatul din exploatare ajustat – indicator care exclude efectele contabile ale variației stocurilor și elementele nerecurente – a urcat cu 16%, la 1,465 miliarde lei.
Scăderea profitului net a fost pusă în principal pe seama veniturilor din dobânzi mai mici (124 milioane lei, față de 195 milioane lei în T1/2025) și a unei rate de impozitare mai ridicate, care au contracarat îmbunătățirea operațională.
La nivel de venituri, avansul a fost susținut de prețuri mai mari la produsele petroliere și de volume mai mari de gaze și energie electrică vândute, parțial compensate de prețuri mai mici la gazele naturale.
CEO-ul OMV Petrom, Christina Verchere, a descris trimestrul ca unul volatil, cu active care au funcționat bine, dar cu o transmitere doar parțială a scumpirilor din piață în rezultatele financiare, din cauza politicii comerciale a companiei.
„Într-un prim trimestru extrem de volatil, activele noastre au înregistrat o performanţă solidă, rafinăria şi centrala electrică funcţionând la capacitate maximă.”
Rezultatele „reflectă doar parţial creşterea cotaţiilor la ţiţei şi carburanţi”, întrucât compania „a menţinut o politică moderată a preţurilor în contextul creşterilor abrupte din martie”.
Evoluțiile au fost diferite între liniile de business:
Investițiile au fost de 1,594 miliarde lei, cu 14% peste T1/2025, direcționate în principal către Neptun Deep și proiecte cu emisii reduse (hidrogen verde la Petrobrazi și parcuri eoliene împreună cu Renovatio Group). Compania a contribuit la bugetul de stat cu 4,1 miliarde lei în trimestru, în creștere cu 9%.
În același timp, contextul de piață a fost influențat de măsuri guvernamentale: România a declarat stare de criză pe piețele de petrol și carburanți pentru o perioadă inițială de trei luni și a plafonat marjele la benzină și motorină la nivelurile din 2025, limitând capacitatea companiei de a beneficia de marjele internaționale ridicate. A fost introdusă și o contribuție de solidaritate în explorare și producție, în funcție de cotațiile Brent.
Recomandate
Profiturile mari din 2025 s-au concentrat în energie, iar statul domină vârful clasamentului , cu trei companii controlate de Ministerul Energiei în Top 4, potrivit datelor ONRC obținute de Economedia . Ierarhia este făcută după profitul net declarat de persoanele juridice în situațiile financiare pe 2025, fără bănci, și include atât companii operaționale, cât și holdinguri (entități care pot raporta câștiguri mai ales din dividende și alte venituri financiare). Energia dă tonul în Top 10, cu Hidroelectrica pe primul loc Liderul clasamentului este Hidroelectrica, cu un profit net de 3,337 miliarde de lei în 2025, în scădere față de 4,071 miliarde de lei în anul precedent. Statul român, prin Ministerul Energiei, controlează 80% din companie. Publicația notează că Hidroelectrica este una dintre cele trei companii care generează aproximativ 57% din profitul companiilor publice din România, alături de Romgaz și Nuclearelectrica, conform unei analize recente. În 2026, Hidroelectrica a raportat un profit net mai mare cu 62% după primul semestru, până la 2,57 miliarde de lei, pe fondul creșterii producției de energie cu 17%, potrivit rezultatelor transmise Bursei de Valori București . Pe locul al doilea se află Romgaz, cu un profit de 3,138 miliarde de lei în 2025, ușor peste nivelul din 2024 (3,090 miliarde de lei). Statul român este acționar majoritar, cu 70% din acțiuni. Pentru 2026, compania a raportat o producție totală de hidrocarburi de 15,67 milioane barili echivalent petrol (bep) în primul semestru, în scădere cu 3,2% față de perioada similară, conform unui raport preliminar remis BVB. Locul al treilea este ocupat de OMV Petrom, cu un profit de 3,067 miliarde de lei în 2025, în scădere de la 4,143 miliarde de lei în 2024. Compania a fost și cea mai mare din România după cifra de afaceri în 2025 (30,828 miliarde de lei). În primul semestru din 2026, OMV Petrom a avut un profit net de 1,8 miliarde de lei, în scădere cu 14% față de aceeași perioadă a anului trecut, pe fondul unui rezultat financiar mai slab și al plății taxei de solidaritate; în același timp, rezultatul operațional a crescut, iar investițiile au fost majorate. OMV deține 51,2% din acțiuni, iar statul român (prin Ministerul Energiei) 20,7%. Pe locul patru este Nuclearelectrica, cu un profit net de 2,398 miliarde de lei în 2025, peste nivelul din 2024 (1,708 miliarde de lei). Statul, prin Ministerul Energiei, controlează 82% din companie. În primele șase luni din 2026, Nuclearelectrica a obținut un profit net de 1,184 miliarde de lei, în creștere cu 36,6% an la an, potrivit raportului financiar publicat la BVB. Totuși, producția a fost afectată de opriri: Unitatea 2 de la Cernavodă a fost oprită controlat în 13 august, din cauza nivelului scăzut al Dunării, după ce Unitatea 1 fusese oprită la finalul lunii iulie. Holdingurile urcă în top, iar frații Pavăl au două poziții în Top 10 Între companiile din energie apare Pavăl Holding, pe locul cinci, cu un profit de 2,351 miliarde de lei în 2025, în creștere de la 1,650 miliarde de lei. Economedia precizează că holdingul figurează fără cifră de afaceri, dar cu venituri de 2,665 miliarde de lei în 2025 (conform Termene.ro). Pavăl Holding este vehiculul de investiții al fraților Adrian și Dragoș Pavăl, cu participații în mai multe domenii, inclusiv retail de bricolaj, imobiliare și energie. Publicația menționează și achiziția operațiunilor Carrefour din România pentru 977 milioane dolari (aprox. 4,4 miliarde de lei), tranzacție finalizată la 30 iunie 2026. Pe locul șase se află BSOG Holding Activity, cu un profit net de 1,74 miliarde de lei în 2025, față de 6,46 milioane de lei în anul precedent. Compania nu a raportat cifră de afaceri, iar veniturile au fost de 1,746 miliarde de lei. Este holdingul grupului Black Sea Oil & Gas și deține 89,99% din Black Sea Oil & Gas SA, dezvoltatorul Proiectului Dezvoltare Gaze Naturale Midia; controlul este exercitat printr-o structură care include CIEP Romania (Luxemburg), parte a fondului Carlyle International Energy Partners. A doua prezență a fraților Pavăl în Top 10 este Dedeman (locul șapte), cu un profit de 1,635 miliarde de lei în 2025, aproape la același nivel ca în 2024 (1,636 miliarde de lei). Este prima companie de retail din clasament. Retail, tutun și un caz aparte: Unifarm Pe locul opt se află JT Internațional România, cu un profit de 1,356 miliarde de lei în 2025, în creștere de la 1,087 miliarde de lei. Locul nouă revine Lidl Discount, cu un profit de 1,342 miliarde de lei, peste 1,220 miliarde de lei în 2024. Compania a anunțat că va reinvesti integral profitul din 2025 și are în plan pentru 2026 deschiderea a peste 40 de magazine, cu aproximativ 1.000 de angajați. Pe locul zece apare Unifarm, companie de stat din subordinea Ministerului Sănătății, cu un profit net de 1 miliard de lei în 2025, la o cifră de afaceri de 274,4 milioane de lei, după restructurarea obligațiilor bugetare. În 2024, Unifarm raportase o pierdere de 354.232.258 lei. Economedia arată că în aprilie 2025 Guvernul a aprobat conversia în acțiuni a unor obligații bugetare principale de 488,69 milioane de lei, măsură care a contribuit la redresarea poziției financiare. Context: cum arată clasamentul dacă sunt incluse și băncile Într-un clasament general Top 20 care include și băncile, apar șase instituții de credit: Banca Transilvania, BCR, Raiffeisen Bank, BRD, Unicredit și CEC Bank, potrivit datelor ONRC prezentate de Economedia. [...]
Barclays taie 5.000 de posturi în 2026, deși profitul trimestrial a trecut de 3 mld. dolari , într-o mișcare care arată cum băncile folosesc restructurarea și automatizarea (inclusiv inteligența artificială) pentru a împinge productivitatea și costurile în jos, potrivit Ziarul Financiar . Banca britanică spune că reducerile de personal din 2026 echivalează cu aproximativ 5% din angajați și fac parte dintr-un program de reducere a costurilor și de extindere a utilizării inteligenței artificiale. Dezvoltatorii software sunt printre cei mai afectați, iar circa 60% dintre disponibilizări vor viza funcțiile de suport, potrivit Financial Times , citat de ZF. Costuri de restructurare: sute de milioane de lire, deja cheltuite Barclays a eliminat deja 1.000 de posturi în prima jumătate a anului. În primele nouă luni, banca a cheltuit 307 milioane de lire sterline pentru restructurare și estimează costuri suplimentare de 300 de milioane de lire până la finalul anului. În articol este menționată și echivalarea acestor sume în dolari: aproximativ 411 milioane de dolari cheltuite în primele nouă luni și costuri suplimentare estimate la circa 402 milioane de dolari până la sfârșitul anului. Rezultatele din T3: profit în creștere, dar sub așteptări Anunțul privind restructurarea a venit odată cu publicarea rezultatelor pentru trimestrul al treilea. Barclays a raportat un profit înainte de impozitare de 3,08 miliarde de dolari (aprox. 14,7 mld. lei), în creștere cu 12% față de aceeași perioadă a anului trecut, dar sub estimările analiștilor, de aproximativ 3,24 miliarde de dolari (aprox. 15,4 mld. lei). Veniturile au urcat cu 3%, la 9,92 miliarde de dolari (aprox. 47,3 mld. lei). Performanța a fost trasă în jos de scăderea cu 19% a veniturilor din tranzacțiile cu instrumente cu venit fix, în timp ce divizia de acțiuni a avut cel mai bun trimestru din ultimii peste zece ani, cu venituri de aproximativ 1,34 miliarde de dolari (aprox. 6,4 mld. lei). De ce contează: automatizarea începe să se vadă în organigrame Mesajul conducerii este că inteligența artificială va fi folosită „la scară largă”, dar nu ca substitut complet pentru activitatea de bază: „Vom utiliza inteligenţa artificială la scară largă, dar AI este glazura de pe tort, nu tortul în sine”, a declarat directorul general CS Venkatakrishnan. ZF notează că mișcarea Barclays se înscrie într-un trend mai larg: băncile accelerează automatizarea pentru a-și îmbunătăți productivitatea, iar HSBC pregătește, la rândul său, reduceri de personal în divizia britanică de administrare a averilor, într-un plan care implică utilizarea AI. [...]
Pachetul salarial al lui Satya Nadella scade la 90,6 milioane dolari în 2026, pe fondul slăbiciunii din gaming , deși cloudul Azure și o mare parte din afacerile de inteligență artificială au livrat la nivelul așteptărilor consiliului, potrivit IT之家 . Informația apare într-un document de tip „proxy filing” (material pentru acționari privind guvernanța și remunerațiile) pe care Microsoft îl va depune în octombrie 2026. Pentru anul fiscal 2026 (1 iulie 2025 – 30 iunie 2026), consiliul de administrație a solicitat un pachet total de 90,6 milioane dolari (aprox. 416,8 milioane lei), în scădere cu 6,11% față de anul fiscal 2025, când remunerația totală a fost de 96,5 milioane dolari (aprox. 443,9 milioane lei). De ce a scăzut remunerația, deși Azure și AI au performat Publicația notează că, în pofida faptului că veniturile anuale din cloudul Azure au depășit 100 miliarde dolari (aprox. 460 miliarde lei) și că majoritatea activităților din zona AI au atins sau depășit țintele consiliului, indicatorii folosiți pentru bonusul de performanță au fost afectați de scăderea veniturilor din business-ul de jocuri Xbox . Consecința directă: componenta de bonus legată de performanță a fost trasă în jos, ceea ce a redus pachetul total. Structura pachetului: salariu fix mic, restul dependent de performanță Salariul de bază al lui Nadella rămâne neschimbat la 2,5 milioane dolari pe an (aprox. 11,5 milioane lei). Peste 95% din remunerație este formată din instrumente legate de performanța pe termen lung a companiei, respectiv opțiuni pe acțiuni și bonusuri de performanță, ceea ce face ca evoluțiile pe linii de business (precum gamingul) să aibă impact direct asupra compensației totale. [...]
Tesla a revenit pe marje, dar profitul continuă să scadă , pe fondul creșterii accelerate a cheltuielilor cu AI și proiectul Optimus, potrivit Electrek , care trece în revistă rezultatele companiei pentru trimestrul 3 din 2026 . Tesla a raportat venituri de 28,05 miliarde dolari (aprox. 126,2 miliarde lei), practic neschimbate față de anul trecut și în linie cu așteptările Wall Street (28,06 miliarde dolari). Câștigul pe acțiune (non-GAAP, adică ajustat de companie pentru anumite elemente contabile) a fost de 0,48 dolari (aprox. 2,2 lei), peste consensul de 0,45 dolari, dar în scădere cu 4% față de 0,50 dolari din urmă cu un an. Marje în revenire, dar profitul operațional se comprimă Deși marjele s-au îmbunătățit, profitabilitatea a rămas sub presiune. Marja brută totală a urcat la 19,6% (de la 16,8% în trimestrul 2), iar marja operațională a ajuns la 2,6% (de la 1,4% în trimestrul anterior), însă venitul operațional a scăzut cu 56% față de anul trecut, la 718 milioane dolari (aprox. 3,2 miliarde lei). Cheltuielile operaționale au crescut cu 39% an la an, la 4,78 miliarde dolari (aprox. 21,5 miliarde lei). Cercetarea și dezvoltarea a urcat cu 69%, la 2,76 miliarde dolari (aprox. 12,4 miliarde lei), pe fondul investițiilor în ceea ce Tesla numește acum „Super Intelligence” (SI), în Optimus și în Cybercab. Compensațiile în acțiuni au ajuns la 1,17 miliarde dolari (aprox. 5,3 miliarde lei), în creștere de la 663 milioane dolari, incluzând pachetul de remunerare al CEO din 2025. Pe standardele GAAP (contabilitate standard), profitul net a scăzut cu 43% la 787 milioane dolari (aprox. 3,5 miliarde lei), respectiv 0,22 dolari pe acțiune (aprox. 1 leu). Rezultatul GAAP a inclus și un câștig nerealizat de 288 milioane dolari (aprox. 1,3 miliarde lei) din deținerile de bitcoin, parțial compensat de o pierdere nerealizată de 142 milioane dolari (aprox. 0,6 miliarde lei) din investiția în acțiuni SpaceX. Investiții mari, dar sub ținta anuală; fluxul de numerar liber revine pe plus Cheltuielile de capital (capex) au fost de 4,73 miliarde dolari (aprox. 21,3 miliarde lei), peste dublul nivelului de acum un an, iar fluxul de numerar liber (free cash flow) a fost pozitiv, la 1,53 miliarde dolari (aprox. 6,9 miliarde lei), după un trimestru 2 negativ. Electrek notează însă o discrepanță față de ghidajul managementului: după primele nouă luni din 2026, capex cumulat este de 13,01 miliarde dolari (aprox. 58,5 miliarde lei), adică aproximativ jumătate din ținta de „peste 25 miliarde dolari” pentru întregul an. Publicația subliniază că, pentru a atinge această țintă, Tesla ar trebui să cheltuiască în trimestrul 4 circa 12 miliarde dolari (aprox. 54 miliarde lei), peste dublul celui mai mare trimestru de până acum; scrisoarea către acționari pentru T3 nu actualizează ghidajul, iar capex a scăzut secvențial față de T2 (5,79 miliarde dolari). La final de trimestru, Tesla avea 45,4 miliarde dolari (aprox. 204 miliarde lei) în numerar și investiții. Marja auto fără credite urcă peste 18%, într-o piață cu credite în declin Un indicator urmărit îndeaproape este marja brută auto fără credite de reglementare. Aceasta a fost de 18,1% în T3, față de 16,3% în T2 și 15,4% cu un an în urmă. Tesla atribuie îmbunătățirea unui mix regional și de produse mai bun și veniturilor mai mari din abonamente FSD, parțial compensate de scăderea prețului mediu de vânzare. În același timp, veniturile din credite de reglementare au coborât la 113 milioane dolari (aprox. 0,5 miliarde lei), cu 73% sub nivelul de acum un an. Energie: venituri mai mici, marjă mai mare; „Services and other” accelerează Divizia de energie a fost punctul slab la venituri: energia (generare și stocare) a scăzut cu 16% la 2,88 miliarde dolari (aprox. 13 miliarde lei), pe care Tesla o pune parțial pe seama rambursărilor către clienți legate de tarife, deși livrările de stocare au crescut la 13,7 GWh (de la 12,5 GWh). Marja segmentului a urcat la 33% (de la 20% în T2), dar profitul brut din energie a scăzut la 954 milioane dolari (aprox. 4,3 miliarde lei), de la 1,07 miliarde dolari. În schimb, segmentul „Services and other” a crescut cu 33% la 4,61 miliarde dolari (aprox. 20,7 miliarde lei), iar Tesla spune că profitul brut a atins un record de 734 milioane dolari (aprox. 3,3 miliarde lei), susținut de încărcare, asigurări și vânzări de piese. Context operațional: livrări peste așteptări, dar compania invocă limitări la baterii Tesla livrase deja 486.532 de vehicule în T3 (în scădere cu 2,1% an la an), peste consensul de 461.974, și a produs 464.391. Compania afirmă că „disponibilitatea bateriilor a continuat să fie factorul limitativ” pentru creșterea volumelor și că a încheiat trimestrul cu „cel mai mare backlog” (comenzi în așteptare) pentru autoturisme din ultimii patru ani. Electrek mai notează că Tesla a livrat cu 22.141 de mașini mai mult decât a produs, reducând stocurile la 11 zile de aprovizionare, de la 15 zile în T2, însă prețurile medii de vânzare au continuat să scadă. Pe zona de autonomie, Tesla spune că abonamentele FSD active au ajuns la 1,74 milioane (în creștere cu 67%), iar serviciul Robotaxi a atins aproape 2 milioane de mile (aprox. 3,2 milioane km) cumulate de rulare nesupravegheată până la finalul trimestrului. Conferința cu investitorii era programată la 5:30 p.m. ET (00:30, ora României), iar compania a publicat materialele pentru acționari pe site-ul său de relații cu investitorii: https://ir.tesla.com/ . [...]
Digi va plăti dividende de 170 milioane lei, cu termen până la finalul lui 2026 , ceea ce ridică miza pentru randamentul oferit acționarilor și semnalează continuitatea politicii de distribuire a numerarului, potrivit Profit . Suma aprobată pentru dividende este în creștere față de distribuțiile anterioare ale operatorului telecom: 125 milioane lei pentru anul financiar 2022 și 150 milioane lei pentru anul financiar 2024. Plata dividendului ar urma să fie realizată până la finalul anului 2026. Diferența dintre profitul total și valoarea dividendului aprobat se constituie în rezultat financiar reportat, aflat la dispoziția adunării generale a acționarilor, conform datelor analizate de publicație. Structura acționariatului și contextul financiar DIGI România este controlată de DIGI Communications NV (Olanda), cu 93,58%, restul de 6,42% fiind deținut de mai multe persoane fizice, potrivit termene.ro . Acționarul indirect al DIGI Communications NV este omul de afaceri Zoltan Teszari . În plan operațional, anul trecut afacerile operatorului telecom au avansat cu 8,2%, până la 5,96 miliarde lei, conform informațiilor citate de Profit. [...]
Sphera Franchise Group își taie țintele pe 2026, iar profitul net ar putea ajunge cu până la 31% sub buget , pe fondul inflației peste așteptări și al majorării cotei standard de TVA la 21%, potrivit Ziarul Financiar . Ajustarea vine după un consum sub așteptări în prima parte a anului și o deteriorare a mediului macroeconomic, conform unui raport transmis la Bursa de Valori București . Compania (operatorul KFC, Pizza Hut și Taco Bell) a redus estimarea de venituri totale pentru 2026 la 1,58–1,6 miliarde lei, cu 5,7%–6,9% sub ținta inițială de circa 1,7 miliarde lei. EBITDA normalizată (profitul operațional înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare, ajustat pentru elemente nerecurente) este reestimată la 130–145 milioane lei, cu până la 18,7% sub nivelul din primăvară. Cea mai mare corecție este la profitul net normalizat, coborât la 50–65 milioane lei, ceea ce înseamnă o scădere de 10,6%–31,2% față de bugetul inițial de 72,7 milioane lei. De ce s-a schimbat bugetul: TVA 21% și inflație peste 10% Sphera arată că bugetul aprobat în aprilie pornea de la o inflație medie de aproximativ 6% și de la o redresare treptată a cererii în semestrul al doilea, însă „noile taxe” au modificat semnificativ ipotezele. „Inflaţia s-a menţinut peste 10% pe parcursul primei jumătăţi a anului, cu mult peste nivelul avut în vedere în bugetul iniţial, întrucât măsurile fiscale adoptate de Guvernul României, în special majorarea cotei standard de TVA la 21%, au continuat să se reflecte în preţurile de consum şi să erodeze venitul disponibil.” În paralel, compania indică prudența consumatorilor, cu efect direct în trafic mai redus în restaurante și o creștere mai lentă a vânzărilor generate de unitățile deschise în ultimele 12 luni, pe fondul presiunilor pe costuri (personal, utilități, materii prime). „În acest context, sentimentul consumatorilor a rămas prudent, iar cheltuielile au fost selective, ceea ce s-a reflectat într-un trafic mai redus în restaurante şi într-o creştere mai lentă a vânzărilor generate de unităţile deschise în ultimele 12 luni. Separat, din perspectiva costurilor, Grupul continuă să se confrunte cu presiuni inflaţioniste în principalele categorii de costuri.” Ce urmează: dividende suplimentare și credite noi pe agenda acționarilor În pofida revizuirii, conducerea spune că menținerea cotei de piață rămâne obiectivul principal și că vânzările totale din 2026 ar urma să fie totuși ușor peste nivelul din 2025, chiar și la limita inferioară a intervalului revizuit. Pe zona de decizii corporative, compania a convocat acționarii pe 28 octombrie pentru a vota distribuirea unor dividende suplimentare de 36 milioane lei; pe ordinea de zi figurează și contractarea unor credite noi de peste 50 milioane euro (aprox. 264 milioane lei). Indicatori recenți și reacția pieței În S1/2026, Sphera a raportat vânzări de 754,5 milioane lei, în creștere cu 1,2% față de perioada similară, și un profit net normalizat de 13,6 milioane lei, în scădere cu 22,6%. La bursă, miercuri după-amiaza acțiunile SFG scădeau cu 1,6%, iar dinamica de la începutul anului ajungea la minus 18%, cu o capitalizare de 1,2 miliarde lei. [...]
