Știri
Știri din categoria Rezultate financiare
Veniturile Intel au depășit cu peste 1 miliard de dolari așteptările Wall Street, semn că boom-ul inteligenței artificiale începe să se vadă direct în rezultate și în evaluarea companiei, potrivit The New York Times. În primul trimestru, producătorul de cipuri a raportat o creștere de 7% a veniturilor, până la 13,6 miliarde de dolari (aprox. 62 miliarde lei), iar estimarea pentru trimestrul curent a depășit la rândul ei prognozele anterioare „cu o marjă largă”.
Reacția pieței a fost imediată: acțiunile Intel, deja în creștere cu peste 80% de la începutul anului pe fondul semnelor timpurii de redresare, au urcat cu aproape 20% după anunț, până la peste 79 de dolari (aprox. 360 lei) pe acțiune.
Deși veniturile au accelerat, Intel a rămas pe pierdere: compania a raportat un minus de 3,7 milioane de dolari (aprox. 17 milioane lei), față de o pierdere de 800.000 de dolari (aprox. 3,7 milioane lei) în urmă cu un an. Publicația notează că rezultatul reflectă investițiile masive pentru a-și crește capacitatea de producție.
Un analist citat de publicație, Jacob Bourne (eMarketer), apreciază că rezultatele fac ca redresarea Intel să pară „mai puțin un vârf alimentat de speranță” și mai mult o traiectorie mai stabilă pe termen lung.
Saltul acțiunilor a crescut puternic și valoarea investiției făcute de administrația Trump în Intel în vara trecută. În august 2025, Lip-Bu Tan, numit director general cu un an înainte, a negociat un acord prin care guvernul a cumpărat aproximativ 10% din acțiunile Intel pentru 8,9 miliarde de dolari (aprox. 41 miliarde lei). Acea participație ar valora acum aproape 35 de miliarde de dolari (aprox. 161 miliarde lei).
Pentru investitori, combinația dintre depășirea așteptărilor de venituri și ghidajul mai bun pentru trimestrul în curs mută discuția de la „revenire posibilă” la „revenire care începe să se monetizeze”, chiar dacă profitabilitatea rămâne, deocamdată, sub presiunea cheltuielilor de producție.
Recomandate
Comanda Google de peste 3 milioane de cipuri TPU la Intel pentru 2028 ar putea redesena lanțul de aprovizionare pentru AI și ar întări ambițiile Intel de a deveni o alternativă la TSMC, potrivit HotNews . Informația vine în contextul în care Alphabet raportează rezultate financiare solide: pentru anul fiscal 2025, compania a avut o marjă de profit de 37,92% și un profit net de 132,17 miliarde de dolari (aprox. 608 miliarde lei). În plus, analiștii citați de Yahoo Finance anticipează o creștere de 16,70% a acțiunilor. De ce contează comanda către Intel Pe 8 iunie 2026, Reuters a relatat, citând publicația The Information, că Google (parte a Alphabet) a plasat o comandă către Intel pentru fabricarea a peste 3.000.000 de unități de procesare tensor în 2028. Dacă se materializează, comanda ar consolida activitatea Intel de producție de cipuri „la comandă” (foundry), într-un moment în care compania încearcă să concureze cu TSMC, iar limitările de capacitate ale producătorului taiwanez îi împing pe unii proiectanți de cipuri pentru inteligență artificială să caute alternative. Analistul Gil Luria (D.A. Davidson) a comentat că Google și Nvidia ar fi motivate să susțină Intel, pe fondul eforturilor administrației de la Washington de a promova producția în SUA. Legătura cu creșterea Google Cloud și investițiile în AI Alphabet a raportat la finalul lunii aprilie venituri totale de 109,9 miliarde de dolari (aprox. 505 miliarde lei), în creștere cu 22% față de anul precedent. Segmentul Google Cloud a urcat cu 63%, până la 20 miliarde de dolari (aprox. 92 miliarde lei), iar veniturile operaționale din cloud s-au triplat la 6,6 miliarde de dolari (aprox. 30 miliarde lei). În același timp, portofoliul de comenzi al unității aproape s-a dublat trimestru la trimestru, ajungând la 460 miliarde de dolari (aprox. 2.116 miliarde lei), un indicator al cererii viitoare, potrivit datelor prezentate în material. Ce sunt procesoarele Tensor (TPU) și unde sunt folosite Unitățile de Procesare Tensor (TPU) sunt cipuri specializate pentru accelerarea calculelor din inteligența artificială și învățarea automată, folosite în centrele de date pentru antrenarea modelelor lingvistice mari. HotNews notează că procesoarele Tensor sunt utilizate și în smartphone-urile Google Pixel. Reacția analiștilor După articolul Reuters, pe 9 iunie 2026, analistul John Blackledge (TD Cowen) a ridicat ținta de preț pentru Alphabet de la 450 la 475 de dolari (aprox. 2.070 lei), menținând recomandarea „Cumpără”. TD Cowen și-a majorat estimările pe termen lung pentru Google Cloud, pe baza unei analize privind capacitatea și veniturile din AI în cloud, și se așteaptă ca întreaga capacitate a centrelor de date Google să crească de peste zece ori între 2022 și 2031, cu marje din cloud în creștere constantă. Sursa secundară menționată în material: Yahoo Finance . [...]
Nvidia își proiectează vânzări de 20 mld. dolari din procesoare de centre de date, mizând pe o schimbare majoră de putere în piața x86 – o țintă care, dacă se confirmă, ar pune presiune directă pe Intel și AMD într-un segment unde au dominat istoric, potrivit Tom's Hardware . Compania a publicat în această săptămână rezultatele pentru T1 al anului fiscal 2027, raportând venituri record de 81,65 miliarde de dolari (aprox. 367,4 miliarde lei), pe fondul cererii pentru produse de inteligență artificială și pentru centre de date. În acest context, directoarea financiară a Nvidia, Colette Cress, a declarat că se așteaptă ca vânzările de procesoare Grace și Vera pentru centre de date să ajungă la 20 de miliarde de dolari (aprox. 90 miliarde lei) în acest an fiscal. De ce contează: o țintă care ar schimba ierarhia la procesoare, după venituri Estimarea de 20 de miliarde de dolari ar însemna, conform materialului, că Nvidia ar depăși atât AMD, cât și Intel la venituri din procesoare, devenind cel mai mare furnizor de procesoare din lume după acest criteriu. Analiza este susținută și de Dean McCarron, analist principal și președinte al Mercury Research, care spune că așteptarea este „realistă”, conform publicației. În paralel, articolul indică faptul că Nvidia ar fi „pregătită” să captureze circa două treimi din piața procesoarelor server x86 de la Intel și AMD – o afirmație care, în forma prezentată, ține de proiecții și de interpretarea analistului, nu de date confirmate de piață în acest moment. Context: rezultate record și accent pe centrele de date Veniturile de 81,65 miliarde de dolari sunt atribuite vânzărilor de produse pentru AI și centre de date, în linie cu strategia Nvidia de a-și extinde portofoliul dincolo de acceleratoare (cipuri specializate pentru AI) către procesoare pentru infrastructura de calcul din centrele de date. Materialul face trimitere și la planurile de livrare pentru procesoarele Vera în anul fiscal 2027, însă detaliile operaționale complete despre volum și calendar apar în articolul sursă și rămân, în acest rezumat, la nivelul informațiilor atribuite. Ce urmează Miza imediată este dacă Nvidia va confirma, prin execuție și comenzi, traiectoria către pragul de 20 de miliarde de dolari din procesoare de centre de date în acest an fiscal. Pentru Intel și AMD, implicația este una economică: presiune pe venituri într-o categorie cu marje și volum semnificative, dacă Nvidia reușește să transforme cererea din AI în cotă de piață și în vânzări recurente de procesoare. [...]
Comtim a revenit pe profit record, în pofida pestei porcine și a volatilității prețurilor , după ce a raportat pentru anul trecut afaceri nete de 1,5 miliarde de lei și un câștig net de 260,2 milioane de lei, potrivit unei analize Economica pe baza datelor financiare ale companiei. Comtim România , parte a grupului chinez WH și cel mai mare producător de carne de porc din România, operează cu aproximativ trei milioane de capete în mai multe ferme. Rezultatele raportate sunt cele mai bune din ultimii 20 de ani, conform analizei. Pe partea de venituri, compania a ajuns la afaceri nete de 1,5 miliarde de lei, în creștere cu 6,5% față de anul anterior. Profitul net a urcat la 260,2 milioane de lei, de 2,3 ori mai mare decât cu un an în urmă. Pesta porcină și despăgubirile: impact operațional, dar fără a opri creșterea În același an, Comtim a continuat să fie afectată de pesta porcină africană (PPA) și de prețuri volatile. În piață, prețurile au variat între aproximativ 200 de euro pentru o carcasă de 100 de kilograme la producător și puțin peste 150 de euro, niveluri descrise ca fiind „oarecum în media ultimilor cinci ani”. Compania s-a confruntat cu PPA în două ferme, la Periam și Pădureni, ceea ce a dus la sacrificarea a aproximativ 51.500 de animale. Pentru acestea, Comtim a primit despăgubiri de 34,9 milioane de lei, reprezentând 49% din valoarea totală a despăgubirilor acordate de ANSVSA în 2025, potrivit aceluiași material. Contextul despăgubirilor este detaliat într-un articol anterior din Economica . Context: redresare după pierderile din 2020–2022 Analiza mai arată că, între 2020 și 2022, producătorul a traversat o perioadă dificilă, cu pierderi nete consecutive, care au ajuns până la 72,2 milioane de lei în 2020. Compania s-a redresat în 2024, când a raportat un profit net de 110,3 milioane de lei, înainte de saltul la nivelul record consemnat anul trecut. [...]
Wizz Air își păstrează poziția dominantă în România, dar marja de profit s-a prăbușit , după ce operatorul low-cost a încheiat anul financiar la final de martie 2026 cu venituri record, însă cu un profit net aproape de zero, pe fondul creșterii costurilor și al presiunilor pe prețul combustibilului, potrivit Economica . Compania a raportat venituri de 5,69 miliarde de euro (aprox. 28,5 miliarde lei), în creștere cu 8% față de anul financiar anterior. EBITDA a urcat ușor, la un nivel record de 1,318 miliarde de euro (aprox. 6,6 miliarde lei), însă profitul net a fost de doar 1,3 milioane de euro (aprox. 6,5 milioane lei), de la 213,9 milioane de euro în exercițiul precedent. Costurile au „mâncat” profitul, iar tarifele sunt sub presiune Scăderea profitului net este pusă pe seama creșterii costurilor operaționale și a presiunilor generate de conflictul din Orientul Mijlociu asupra prețurilor la kerosen. Profitul operațional a coborât la 139,7 milioane de euro (aprox. 698 milioane lei), de la 167,5 milioane de euro. Un semnal relevant pentru piața low-cost este evoluția veniturilor per ASK (RASK – venit pe loc-kilometru oferit, un indicator al randamentului comercial): acestea s-au stabilizat la 4,31 eurocenți, ușor sub nivelul din anul financiar anterior (4,33 eurocenți), ceea ce indică presiune pe tarife într-un context de cerere volatilă. În declarația citată de publicație, CEO-ul Wizz Air, József Váradi , leagă deteriorarea din a doua jumătate a anului fiscal de sezonalitate și de reorganizarea capacității, menționând și impactul costurilor cu combustibilul din martie, după izbucnirea conflictului „din regiunea Golfului”. „Am reușit să obținem o performanță pozitivă a profitului net pentru anul respectiv, în ciuda presiunilor anticipate asupra veniturilor și costurilor combustibililor din martie, cauzate de izbucnirea conflictului din regiunea Golfului.” România rămâne cea mai mare piață, cu aproape jumătate din cota totală Pentru piața locală, miza este dependența ridicată de operator: România este „cea mai mare piață” pentru Wizz Air, cu 207 rute operate la 31 martie 2026. Compania are o cotă de piață de 49% în România (față de 50% în anul financiar anterior) și 71% pe segmentul low-cost (față de 75% anterior). La nivel de trafic și utilizare a flotei, Wizz Air a raportat: 69,7 pasageri transportați, în creștere cu 10%; grad de ocupare al aeronavelor de 90,7%; creștere anuală a capacității estimată la 10–12%. Presiuni operaționale: avioane la sol și costuri în urcare Pe partea de costuri, compania indică majorări consistente în mai multe linii: costul cu echipajele: +16%, la 656 milioane de euro (aprox. 3,3 miliarde lei); întreținere, materiale și reparații: +40,1%, la 462,8 milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei); cheltuieli operaționale totale: +8,9%, la 5,55 miliarde de euro (aprox. 27,8 miliarde lei); taxe de aeroport, handling și rute: +13%, la 1,52 miliarde de euro (aprox. 7,6 miliarde lei). Compania a plătit compensații către pasageri de 136,7 milioane de euro (aprox. 684 milioane lei), în scădere cu 17%. În plus, Wizz Air avea „peste 260 de aeronave”, iar aproape 75% din flotă era compusă din avioane „neo”. Totodată, 30 de avioane erau la sol din cauza problemelor la motoarele GTF (Geared Turbofan – tip de motor), același nivel ca la 30 iunie 2025. Până la final de martie 2027, compania estimează că va ajunge la 15–20 de avioane la sol. În acest context, rezultatele arată o combinație incomodă pentru o piață precum România, unde Wizz Air are o pondere foarte mare: compania crește și domină, dar profitabilitatea este vulnerabilă la costuri, combustibil și constrângeri operaționale. [...]
Promateris și-a majorat de peste patru ori profitul net în T1 2026 , pe fondul creșterii vânzărilor și al unei structuri de costuri mai favorabile, într-un moment în care exporturile – în special către vestul Europei – au ajuns să conteze decisiv în modelul de business, potrivit Profit . Compania (simbol bursier PPL) a raportat în primul trimestru venituri din vânzări de 32,93 milioane lei, în creștere cu 28,29% față de 28,29 milioane lei în perioada similară din 2025. În același interval, rezultatul net a urcat la 1,54 milioane lei, de peste patru ori mai mare decât cel de aproape 354.000 lei din T1 2025. Pe întreg anul 2025, profitul net a fost de 1,79 milioane lei. Ce a împins rezultatul: vânzări mai mari, presiune mai mică pe costurile cu personalul Pe partea de cheltuieli, Promateris a consemnat o creștere a costurilor cu materiile prime de 10,02%, la 16,14 milioane lei (de la 14,67 milioane lei), în timp ce cheltuielile cu personalul s-au redus cu 4,50%, la 4,24 milioane lei (de la 4,44 milioane lei). Combinația dintre avansul vânzărilor și dinamica acestor costuri a susținut saltul profitabilității în trimestru. În raportarea trimestrială, compania indică și extinderea portofoliului de clienți, atât în România, cât și în Europa, în contextul poziționării pe piața ambalajelor sustenabile. Exporturile au trecut de 60% din vânzări, după finalizarea investițiilor din 2025 Un element central pentru 2026 este ponderea exporturilor, care „reprezintă în prezent peste 60% din vânzări”, cu accent pe piețele din vestul Europei. Emitentul leagă această evoluție de finalizarea, în T4 2025, a investițiilor aferente etapei curente de dezvoltare și afirmă că acestea „susțin premisele unei evoluții favorabile pe parcursul anului 2026, în linie cu bugetul aprobat de acționari”. Directorul general Tudor Georgescu descrie direcția strategică astfel: „Avem planul de a transforma Promateris din lider regional în lider european.” Bilanț: active ușor în scădere, datorii în coborâre La 31 martie, activele totale erau de 199,90 milioane lei, în scădere cu 0,21% față de 200,32 milioane lei la finalul anului trecut. Datoriile totale au coborât cu 1,08%, la 99,60 milioane lei, de la 100,69 milioane lei. Context de acționariat și tranzacționare la BVB Promateris (fosta Prodplast) este controlată de persoane și vehicule financiare ale familiei Florin Pogonaru, însă cu o „diluare semnificativă” după intrarea în acționariat a Pavăl Holding – vehiculul de investiții al fondatorilor Dedeman, Dragoș și Adrian Pavăl – care a cumpărat în 2022 un pachet de 24,03% din capital. Pachetul a permis noului acționar să o aducă în board pe Karina Pavăl, fiica lui Dragoș Pavăl. La Bursa de Valori București , acțiunile companiei se tranzacționează pe volume foarte mici, iar la ultimul preț de închidere menționat, de 7,5000 lei/acțiune, capitalizarea bursieră este de 215,23 milioane lei (40,98 milioane euro). [...]
UiPath România a revenit pe pierdere în 2025, deși veniturile au continuat să crească ușor, potrivit Ziarul Financiar . Entitatea locală a raportat o pierdere netă de 139 mil. lei (27,6 mil. euro), după un profit de 30,6 mil. lei în 2024, în timp ce cifra de afaceri a urcat cu 3,9%, la 3,4 mld. lei (676,1 mil. euro), conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice . Schimbarea de semn a rezultatului este cu atât mai relevantă cu cât ritmul de creștere al afacerilor s-a temperat constant după 2022. Dacă până atunci compania a avut avansuri de ordinul zecilor și chiar sutelor de procente, în 2023 creșterea a fost de 26%, în 2024 de 15%, iar în 2025 de 3,9%, arată datele citate. Datorii în scădere, personal în creștere Pe partea de bilanț, datoriile entității locale s-au înjumătățit, coborând cu 50,4% la 915,9 mil. lei (181,7 mil. euro), de la 1,85 mld. lei. În același timp, numărul mediu de angajați a crescut la 1.200 în 2025, de la 1.155 în 2024. De ce nu se suprapun cifrele locale cu cele ale grupului Publicația notează că entitatea din România funcționează ca unul dintre centrele de dezvoltare ale grupului, iar rezultatele contabile locale pot diferi de evoluția UiPath la nivel global. La nivel de grup, UiPath (listată la New York sub simbolul PATH) a raportat în primul trimestru al anului fiscal 2027, încheiat la 30 aprilie 2026, primul profit operațional într-un astfel de trimestru din istoria sa, cu venituri în creștere cu 17%, la 418 mil. dolari (aprox. 1,9 mld. lei), și o valoare anualizată a contractelor de abonament (ARR) de 1,9 mld. dolari (aprox. 8,7 mld. lei). Context: de la expansiune accelerată la creștere moderată În România, afacerile UiPath au crescut puternic pe termen lung, de la 264 mil. lei în 2018 la 3,4 mld. lei în 2025, însă cu o decelerare vizibilă în ultimii ani. Compania a avut pierderi mari în perioada de expansiune dinaintea listării (inclusiv 780 mil. lei în 2019 și 360 mil. lei în 2021), a trecut pe profit în 2023 și 2024, iar în 2025 a revenit pe minus. UiPath a fost fondată în 2005 la București (inițial sub numele DeskOver) de Daniel Dines și Marius Tîrcă, a fost redenumită UiPath în 2015 și s-a listat în 2021 la bursa din New York. Ziarul Financiar mai arată că, deși este considerată cea mai valoroasă companie de tehnologie pornită din România, acțiunile sunt cotate cu circa 75% sub prețul de la listarea din 2021, când compania era evaluată la 36 mld. dolari, capitalizarea actuală fiind de circa 6 mld. dolari. [...]
