Știri
Știri din categoria Rezultate financiare
Cererea alimentată de conflicte împinge în sus comenzile, dar scoate la iveală blocaje de producție, iar rezultatele pe T1 arată o industrie de apărare care câștigă din reînarmare, însă nu poate livra fără fricțiuni în lanțurile de aprovizionare, potrivit Al Jazeera. Pe fondul războiului SUA–Israel cu Iran și al conflictului Rusia–Ucraina, Pentagonul încearcă să refacă stocurile de arme și aeronave, ceea ce susține cererea pentru marii contractori americani.
Rezultatele publicate săptămâna aceasta de Lockheed Martin, Northrop Grumman, RTX Corporation și Boeing indică, în ansamblu, creșteri limitate, pe fondul întârzierilor de producție și al problemelor din lanțul de aprovizionare. Cu alte cuvinte, cererea este puternică, dar execuția rămâne o constrângere.
Lockheed Martin a raportat un profit net de 1,5 miliarde dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) în T1 2026, în scădere de la 1,7 miliarde dolari (aprox. 7,8 miliarde lei) în T1 2025, sub așteptările analiștilor. Segmentul de aeronautică a fost afectat de întârzieri în dezvoltarea avionului de luptă F-16, iar compania a legat problemele de testare în zbor de tensiunile din lanțul de aprovizionare, care apasă și asupra aeronavei de transport C-130.
„Costul cumulat al refacerilor și al extinderii calendarului a trecut prin estimarea noastră de program”, a spus un executiv în conferința cu analiștii.
Vânzările au fost trase în jos de încetinirea volumelor pe programe clasificate, cu 325 milioane dolari (aprox. 1,5 miliarde lei) față de trimestrul anterior, însă pierderile au fost parțial compensate de creșterea vânzărilor de avioane F-35. Administrația președintelui Donald Trump a propus achiziția a 85 de noi avioane F-35 în 2027, iar un analist JP Morgan a spus că nu este surprins de această direcție.
Pe bursă, titlurile Lockheed au scăzut cu 5,1% la mijlocul ședinței de joi și sunt în minus cu peste 12% în ultimele cinci zile, potrivit datelor de tranzacționare citate.
Boeing a raportat o pierdere de 7 milioane dolari (aprox. 32 milioane lei) în T1, mai mică decât pierderea de 31 milioane dolari (aprox. 143 milioane lei) din urmă cu un an. Compania încearcă să se redreseze după „mai mulți ani de turbulențe”, notează publicația.
Divizia de apărare și spațiu a crescut profitul cu 50%, la 233 milioane dolari (aprox. 1,1 miliarde lei). La final de martie, Boeing a primit 2,3 miliarde dolari (aprox. 10,6 miliarde lei) de la Departamentul Apărării al SUA, ca supliment la un contract existent de 4,9 miliarde dolari (aprox. 22,5 miliarde lei) din decembrie.
În aviația comercială, compania a avut cele mai mari livrări de T1 din 2019, iar veniturile unității au urcat cu 13%, la 9,2 miliarde dolari (aprox. 42,3 miliarde lei). Totuși, aceste progrese au fost contrabalansate de un consum de numerar de 1,5 miliarde dolari (aprox. 6,9 miliarde lei), pe fondul creșterii capacității de producție și al accelerării proceselor de certificare pentru variantele 737 MAX și aeronava 777X.
Acțiunile Boeing erau în creștere cu 0,4% la mijlocul ședinței și cu 4,1% pe ultimele cinci zile.
Northrop Grumman a raportat venituri mai mari în T1, în creștere cu 4,4% la 9,88 miliarde dolari (aprox. 45,4 miliarde lei), pe fondul cererii pentru bombardierul invizibil cu rază lungă B-21. Un proiect de lege privind cheltuielile SUA a inclus în ianuarie 1,9 miliarde dolari (aprox. 8,7 miliarde lei) pentru finanțarea B-21, iar în februarie compania a obținut un acord cu Forțele Aeriene ale SUA pentru a extinde capacitatea de producție cu 25%.
În segmentul „defence systems”, Northrop a raportat o creștere de 10% a vânzărilor organice, la 1,9 miliarde dolari (aprox. 8,7 miliarde lei), susținută de accelerarea programului Sentinel (rachetă balistică intercontinentală). Acțiunile companiei erau aproape neschimbate (+0,1%) la mijlocul ședinței de joi, după un declin de aproape 12% în ultimele cinci zile.
RTX Corporation (compania-mamă a Raytheon) și-a majorat estimările pentru profitul și veniturile pe întreg anul, după un T1 în care cererea pentru sisteme de rachete a împins rezultatele în sus. Veniturile au crescut cu 9%, la 22,08 miliarde dolari (aprox. 101,6 miliarde lei), iar vânzările din unitatea Raytheon au urcat cu 10%, pe fondul cererii pentru sisteme de apărare aeriană și antirachetă.
În aprilie, RTX a obținut un contract de 3,7 miliarde dolari (aprox. 17,0 miliarde lei) pentru a furniza Ucrainei rachete interceptoare Patriot GEM-T. La mijlocul ședinței, acțiunile RTX erau în scădere cu 0,7% și în minus cu 8,1% pe ultimele cinci zile.
Imaginea de ansamblu din T1 este a unei piețe în care conflictele și refacerea stocurilor militare susțin comenzile și, în unele cazuri, permit companiilor să-și ridice prognozele. În același timp, întârzierile de producție, problemele de certificare și tensiunile din lanțurile de aprovizionare limitează ritmul în care această cerere se transformă în rezultate financiare și livrări, cu efect direct în volatilitatea acțiunilor.
Recomandate
Nokia a raportat în T1 2026 un profit operațional ajustat peste așteptări, un semnal că pivotarea către infrastructura pentru centre de date cu AI începe să susțină rezultatele , potrivit IT之家 . Compania, cu sediul în Espoo (Finlanda), a anunțat un profit operațional ajustat de 281 milioane euro (aprox. 1,4 miliarde lei), peste consensul analiștilor de 244 milioane euro, conform datelor agregate de Bloomberg citate de publicație. Vânzările nete au fost de 4,5 miliarde euro (aprox. 22,4 miliarde lei), sub așteptările analiștilor, de 4,6 miliarde euro. Directorul general Justin Hotard a spus că Nokia a avut „un început solid de an” și că performanța este peste mijlocul intervalului de ghidaj pentru întregul an, de 2–2,5 miliarde euro (aprox. 9,9–12,4 miliarde lei). De ce contează: restructurarea și pariul pe AI încep să se vadă în profit Rezultatele din trimestru sunt primele publicate după implementarea unei noi arhitecturi organizaționale, care împarte operațiunile în două divizii: infrastructură de rețea (inclusiv interconectarea centrelor de date pentru AI) și infrastructură mobilă (echipamentele tradiționale pentru rețele mobile). Restul activităților considerate neesențiale au fost grupate într-o zonă de „afaceri de portofoliu”, iar segmentul de apărare a devenit o unitate separată de incubare, mai notează IT之家. Miza este repoziționarea de la dependența de investițiile operatorilor telecom — care, potrivit materialului, au stagnat pe fondul întârzierii ciclurilor de modernizare — către cheltuielile în creștere pentru centre de date și capacități de calcul necesare aplicațiilor de inteligență artificială. Context: investiția Nvidia și reacția pieței IT之家 amintește că Nvidia a investit anul trecut 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) în Nokia și urmează să furnizeze companiei echipamente de calcul pentru AI destinate rețelelor sale wireless. Pe fondul optimismului investitorilor legat de transformarea către AI, acțiunile Nokia aproape s-au dublat în ultimul an, potrivit aceleiași surse. În același timp, publicația indică un risc de cost: Ericsson, principalul rival european, a raportat recent rezultate sub așteptări și a avertizat că cererea în creștere poate împinge în sus costurile cu cipurile. [...]
LG Display își accelerează pivotarea spre OLED printr-o investiție de 1,106 trilioane won (1,1 trilioane) în infrastructură pentru tehnologii noi, pe fondul unei îmbunătățiri puternice a profitului operațional în T1 2026, potrivit IT之家 . Miza este consolidarea competitivității și a bazei de creștere într-o perioadă în care veniturile scad, iar pierderea netă se adâncește. Compania a anunțat că investiția va fi realizată în următorii doi ani și vizează modernizarea tehnologiei OLED. Sursa notează și o conversie orientativă la cursul curent, de circa 5,106 miliarde yuani. Rezultate T1 2026: profit operațional în salt, dar pierderea netă crește În primul trimestru din 2026, LG Display a raportat: venituri totale de 5.534 miliarde won , în scădere cu 9% față de aceeași perioadă a anului trecut; profit operațional de 146,7 miliarde won , în creștere cu 338% an/an; pierdere netă de 576,0 miliarde won , mai mare decât în T4 2025 și T1 2025 (fără a fi precizate în articol valorile comparative). Ce spune structura veniturilor despre direcția companiei Mixul de venituri din T1 2026 indică o dependență ridicată de OLED și o distribuție diversificată pe segmente: panouri TV: 16% din venituri; panouri IT: 37% ; mobil și altele: 37% ; produse auto: 10% . În total, 60% din venituri au provenit din OLED , iar compania a raportat o creștere de 55% a prețului mediu de vânzare (ASP – prețul mediu pe unitate), un indicator care sugerează o orientare către produse cu valoare mai mare. De ce contează Anunțul combină două semnale relevante pentru piață: pe de o parte, compania își asumă un program de investiții pe doi ani pentru a-și întări poziția în OLED; pe de altă parte, deși profitul operațional crește abrupt, scăderea veniturilor și adâncirea pierderii nete arată că redresarea financiară rămâne incompletă, iar execuția investițiilor va fi esențială pentru a susține creșterea pe termen mediu. [...]
SK Hynix a raportat în T1 2026 o marjă operațională record de 72% , pe fondul cererii accelerate pentru memorii „premium” folosite în infrastructura de inteligență artificială, potrivit Notebook . Compania spune că veniturile, profitul operațional și marja de profit operațional au atins cele mai ridicate niveluri din istoria sa, semnalând o fază de profitabilitate excepțională într-un sector cunoscut pentru cicluri volatile. În primul trimestru, SK Hynix a înregistrat venituri consolidate preliminare de 52,5763 trilioane woni și un profit operațional de 37,6103 trilioane woni. Veniturile au crescut cu 198,1% față de aceeași perioadă a anului trecut (17,6391 trilioane woni) și cu 60,2% față de trimestrul anterior (32,8267 trilioane woni). Profitul operațional a urcat cu 96,2% față de trimestrul anterior (19,1696 trilioane woni) și cu 405,5% față de anul trecut (7,4405 trilioane woni), iar marja operațională a ajuns la 72%. Rezultatul a depășit ușor așteptările pieței: este peste consensul de profit operațional agregat de FnGuide (36,3955 trilioane woni), însă sub nivelul de 40 trilioane woni prognozat de unele case de brokeraj, conform aceleiași surse. Ce a împins profitabilitatea la un maxim istoric Compania atribuie îmbunătățirea performanței extinderii investițiilor în infrastructura AI, care a susținut vânzările de produse cu valoare adăugată ridicată. Deși trimestrul a fost unul de „sezon slab” (sezonalitate nefavorabilă), SK Hynix indică o optimizare a mixului de produse, cu accent pe: HBM (memorie cu lățime mare de bandă, folosită frecvent în acceleratoare AI), DRAM pentru servere, eSSD (unități SSD pentru mediul enterprise). Bilanț mai puternic și plan de investiții mai mare Structura financiară s-a îmbunătățit, potrivit datelor prezentate: la final de trimestru, activele lichide au ajuns la 54,3 trilioane woni, cu peste 19 trilioane woni mai mult decât în trimestrul anterior. Împrumuturile au scăzut la 19,3 trilioane woni, ceea ce ar fi dus la o poziție netă de numerar de aproximativ 35 trilioane woni. Pentru restul anului, SK Hynix spune că intenționează să crească semnificativ investițiile, cu priorități precum pornirea liniei de producție M15X, construcția clusterului de semiconductori din Yongin și achiziția de echipamente EUV (litografie cu ultraviolete extreme, tehnologie-cheie pentru noduri avansate). Compania afirmă că va calibra investițiile în funcție de vizibilitatea cererii, urmărind simultan stabilitatea livrărilor și menținerea solidității financiare. [...]
Creșterea costurilor a erodat profitul ING Bank România în 2025, în ciuda avansului creditării , arată datele prezentate de Banking News . Banca a raportat venituri totale de peste 4 miliarde lei, în creștere cu 5%, dar profitul brut a coborât la 1,6 miliarde lei, cu 10,2% sub nivelul din 2024, pe fondul cheltuielilor mai mari și al provizioanelor de risc. Profit în scădere, pe fondul costurilor și provizioanelor Profitabilitatea a fost influențată de creșterea costurilor: cheltuielile operaționale au urcat cu 13,1%, pe fondul majorării impozitului special pe cifra de afaceri și al investițiilor în digitalizare și reziliență. În plus, „normalizarea” cheltuielilor cu provizioanele de risc a contribuit la scăderea profitului brut, potrivit informațiilor din articol. „Într-un an cu multe provocări, faptul că am obținut rezultate foarte bune și continuăm să creștem, ne bucură și ne confirmă că direcția noastră, orientată spre inovație și servicii responsabile, este relevantă. Aproape 2 milioane de clienți ne-au ales ca partener bancar, un număr în continuă creștere.” — Mihaela Bîtu , CEO ING Bank România Creditarea a accelerat, iar banca și-a consolidat cotele de piață Pe partea comercială, ING Bank România a consemnat o accelerare a creditării: portofoliul de credite a crescut cu 12% în 2025, susținând evoluția veniturilor. În același timp, depozitele atrase au ajuns la 72,4 miliarde lei, în creștere cu 4% față de anul precedent. În acest context, banca a ajuns la cote de piață de 11% pe credite și 10,7% pe depozite, conform datelor citate. Bază de clienți în creștere și investiții în digitalizare ING a atras peste 260.000 de clienți noi în 2025 (persoane fizice și juridice), ajungând la aproximativ 1,94 milioane de clienți. Pe zona de digitalizare și produse, banca menționează: posibilitatea pentru antreprenori de a deschide conturi 100% online, inclusiv pentru companii cu mai mulți acționari; 71% dintre creditele de nevoi personale contractate integral online; lansarea unor pachete noi de cont curent (ING Go, ING More și ING Extra). La plăți, ING a introdus transferuri instant gratuite în euro, disponibile 24/7 în zona SEPA, și a extins utilizarea RoPay. Potrivit băncii, aproximativ 80% dintre cei 1,94 milioane de clienți sunt înrolați în RoPay Alias (transferuri între persoane folosind numărul de telefon). De ce contează Rezultatele indică o tensiune relevantă pentru piața bancară: creșterea volumelor (creditare, clienți, depozite) nu s-a tradus automat într-un profit mai mare, din cauza presiunii venite din costuri (inclusiv taxe) și din provizioane. Pentru 2026, articolul nu oferă o prognoză, dar dinamica sugerează că eficiența operațională și evoluția costului riscului vor rămâne variabile-cheie pentru profitabilitate. [...]
Producătorii chinezi de echipamente pentru fabricarea cipurilor au raportat venituri record în 2025, dar cu marje în scădere , semn că „localizarea” accelerată a lanțului de aprovizionare începe să se facă prin competiție de preț și presiune pe profitabilitate, potrivit Tom's Hardware . În paralel, analiza citată de publicație (Nikkei Asia, pe baza raportărilor companiilor și a datelor vamale) indică faptul că livrările directe de echipamente din SUA către China au scăzut cu 34% în 2025, până la aproximativ 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei), cel mai redus nivel din 2017. Diferența ar fi fost acoperită prin rute și capacități de producție din Singapore și Malaezia, unde marii furnizori americani au investit în ultimii ani. Venituri în creștere, marje în contracție la furnizorii chinezi Toți marii furnizori chinezi de echipamente pentru fabrici de semiconductori (wafer-fab equipment) menționați în material au înregistrat venituri record în 2025, însă marjele brute s-au redus „pe linie”, pe fondul concurenței interne pentru a câștiga cotă în fabricile care erau anterior deservite de furnizori străini. Câteva exemple din datele prezentate: Naura Technology Group : venituri de 27,14 miliarde yuani în primele nouă luni din 2025; marja brută a scăzut cu 2,8 puncte procentuale, la 41,4%, iar marja netă s-a redus cu aproape patru puncte. AMEC : venituri pe întreg anul 2025 de 12,4 miliarde yuani (+36,6% față de 2024); marja brută a coborât cu 1,9 puncte, la 39,2% (în T3, minus 5,8 puncte). Piotech : venituri aproape dublate la 4,2 miliarde yuani în primele nouă luni; profitul net din primul semestru a scăzut cu 27%, compania indicând costuri ridicate legate de produse noi aflate încă în validare la clienți. ACM Research (listată în SUA, cu operațiuni preponderent prin subsidiara din Shanghai): venituri de 901 milioane dolari (aprox. 4,1 miliarde lei), +15%; marja brută a scăzut cu 5,7 puncte, la 44,4%, iar marja operațională s-a redus de la 19,3% la 12,1%. Marja brută din T4 (41%) a fost sub intervalul-țintă pe termen lung al companiei (42%–48%). Un analist citat de Nikkei Asia, Charles Shi (Needham & Co.), pune deteriorarea marjelor pe seama faptului că furnizorii locali „se subminează” între ei la preț pentru a câștiga contracte la fabricile chineze. Relațiile comerciale nu s-au rupt, dar se reconfigurează Deși controalele la export impuse de SUA au redus livrările directe, veniturile obținute din China de marii producători americani de echipamente rămân semnificative, arată datele citate: Applied Materials : 8,53 miliarde dolari (aprox. 39,2 miliarde lei) venituri din China în anul fiscal 2025, adică 30% din vânzări (de la 37% în anul anterior). CFO-ul Brice Hill a spus că impactul cumulativ al restricțiilor la export a echivalat cu circa 10% din piața Chinei în anul fiscal 2024 și „mai mult decât dublu” în 2025. Lam Research : 6,21 miliarde dolari (aprox. 28,6 miliarde lei), 34% din venituri (de la 42%). KLA : 4,01 miliarde dolari (aprox. 18,4 miliarde lei), 33% (de la 43%). Materialul leagă aceste rezultate de extinderea infrastructurii de producție din Asia de Sud-Est: investiții și capacități în Penang (Malaezia) și Singapore, inclusiv o fabrică de 450 milioane dolari (aprox. 2,1 miliarde lei) deschisă de Applied Materials în 2024 și extinderi ale KLA în Singapore. Pe partea de comerț, analiza Nikkei menționează că autoritățile vamale chineze au înregistrat în 2025 importuri de echipamente de fabricare a cipurilor de 5,7 miliarde dolari (aprox. 26,2 miliarde lei) din Singapore (peste +17%) și 3,4 miliarde dolari (aprox. 15,6 miliarde lei) din Malaezia (mai mult decât dublu față de 2024). „Localizarea” trece de ținta oficială, dar rămân zone cu dependență critică În 2025, echipamentele domestice ar fi reprezentat aproximativ 35% din baza de echipamente folosită în fabricile chineze, față de 25% în 2024, depășind ținta guvernamentală de 30% pentru 2025, potrivit DigiTimes (citat în material). În același timp, publicația notează că ar exista o cerință „neoficială” ca noile capacități să includă cel puțin 50% echipamente domestice, iar a treia fabrică YMTC din Wuhan ar fi depășit deja acest prag. Câștigurile se concentrează în special în segmentele de procese mature (curățare, gravare, depunere, procesare termică), în timp ce litografia rămâne punctul slab: materialul indică o cotă internă de circa 18% la litografie, iar la echipamentele EUV (litografie în ultraviolet extrem) expunerea este zero. Ce urmează: risc de înăsprire a restricțiilor și impact pe service În SUA, un proiect legislativ bipartizan – Multilateral Alignment of Technology Controls on Hardware Act – vizează atât echipamente DUV (litografie în ultraviolet profund), cât și „rutarea” prin Asia de Sud-Est menționată în analiza Nikkei. Propunerea ar introduce restricții direct în lege pentru companii precum SMIC, CXMT, YMTC, Hua Hong și Huawei și ar impune interdicții la nivel de țară pentru vânzarea și întreținerea unor echipamente critice în China, indiferent de utilizatorul final. Bernstein (citat în material) avertizează că proiectul ar putea face întreținerea echipamentelor în fabricile chineze „aproape imposibilă”. Inițiativa este încă în comisie și are un traseu legislativ incert, iar Olanda și Japonia nu s-au angajat public să adopte măsuri similare, mai notează sursa. [...]
Impozitul special pe cifra de afaceri a împins în sus costurile ING Bank și a tras în jos profitul brut , care a scăzut în 2025 cu 10,2%, la 1,6 miliarde lei, deși veniturile totale au crescut, potrivit Economica . Veniturile totale ale băncii au urcat cu 5% față de 2024 și au depășit 4 miliarde lei, evoluție susținută de creșterea cu 12% a portofoliului de credite. În același timp, banca a atras peste 260.000 de clienți noi, persoane fizice și juridice, care au deschis conturi la ING. Costuri mai mari, pe fondul taxei și al investițiilor Cheltuielile operaționale au crescut cu 13,1% față de anul precedent, pe fondul majorării impozitului special pe cifra de afaceri și al investițiilor în proiecte de digitalizare și reziliență, conform informațiilor din comunicatul citat de publicație. În acest context, și pe fondul „normalizării” cheltuielilor cu provizioanele de risc, banca a raportat profitul brut de 1,6 miliarde lei, în scădere cu 10,2%. „Cheltuielile operaționale au crescut cu 13,1% față de anul precedent, pe fondul majorării impozitului special pe cifra de afaceri, precum și al investițiilor susținute în proiecte de digitalizare și reziliență.” Dinamica creditelor și depozitelor ING indică o creștere a creditării și a depozitelor, cu efect în cotele de piață: portofoliul de credite brute: +12%, cu o cotă de piață de 11%; depozite atrase: 72,4 miliarde lei, +4%, cu o cotă de piață de 10,7%. Ce mai anunță banca pe zona de produse și plăți Banca spune că a lansat pachete de cont curent cu beneficii suplimentare (ING Go, ING More și ING Extra), menționând între beneficii curs valutar preferențial, asigurare pentru afecțiuni grave de până la 100.000 de lei și dobândă preferențială de 10% pentru banii economisiți prin Round Up. Totodată, ING precizează că clienții pot primi transferuri instant în euro, fără comision, din țările europene care au adoptat moneda euro, 24/7/365, și pot încasa instant și din țări din zona SEPA care nu folosesc euro, de la băncile care au aderat la schema de plăți instant în euro, inclusiv din România. [...]
