Știri
Știri din categoria Politică
Donald Trump a folosit ceremonia de 4 iulie pentru a relansa agenda de înăsprire a regulilor de vot, cerând Congresului să deblocheze proiecte legislative care ar limita votul prin corespondență și ar impune dovada cetățeniei la înregistrarea alegătorilor, potrivit news.ro, care citează Reuters. Mesajul, livrat la evenimentele dedicate celei de-a 250-a aniversări a Statelor Unite, a amestecat apelurile la patriotism cu teme tipice de campanie.
După o întârziere de aproape două ore cauzată de furtuni, Trump a vorbit pe scena de pe National Mall, la Washington. În discurs, a prezentat realizări ale mandatului și a avertizat asupra unor amenințări ideologice pe care le vede atât în interiorul, cât și în afara SUA.
În centrul intervenției au fost două direcții, descrise ca proiecte blocate în Congres:
Reuters notează că, în mod tradițional, președinții americani au evitat aparițiile publice la festivitățile de 4 iulie, însă Trump a estompat granița dintre comemorarea oficială și mesajul politic. Cu excepția unui discurs susținut tot de el în 2019, niciun președinte american nu a mai vorbit de Ziua Independenței pe National Mall din 1951.
Trump a avertizat asupra unei presupuse ascensiuni a comunismului în SUA și a folosit o formulare dură, comparând fenomenul cu o boală.
„Ne place să oprim o astfel de amenințare imediat, înainte să înceapă. Este ca un cancer - trebuie extirpat şi trebuie extirpat rapid.”
În același discurs, el a afirmat că administrația sa a „eliminat” armata Iranului, potrivit relatării Reuters preluate de news.ro. Publicația mai arată că Trump i-a numit în repetate rânduri în trecut „comuniști” pe unii candidați democrați de stânga care au câștigat alegeri preliminare, însă de această dată nu a făcut referire explicită la aceștia.
Evenimentul s-a desfășurat pe fondul unui val de căldură record, cu temperaturi de 39°C, iar din cauza caniculei au fost anulate mai multe parade și manifestări din zonă. Participanții au așteptat ore întregi pentru a intra, în condițiile unor măsuri sporite de securitate.
Autoritățile au dispus evacuarea temporară a participanților după apropierea unei linii de furtuni, spectatorii fiind adăpostiți în muzee și clădiri guvernamentale înainte de a li se permite să revină. Printre cei prezenți s-au aflat și membri ai organizației naționaliste albe Patriot Front, iar poliția a precizat că nu au fost raportate incidente violente.
Trump declarase în cursul săptămânii că va susține „un discurs foarte lung”, „doar pentru a demonstra că poate face orice”, însă alocuțiunea a durat, în final, mai puțin de 40 de minute, considerabil mai puțin decât multe dintre discursurile sale anterioare.
Recomandate
Donald Trump a folosit aniversarea de 250 de ani a SUA ca platformă de campanie , reluând atacurile la adresa opoziției democrate și avertizând asupra unei „amenințări comuniste”, pe fondul apropierii alegerilor de la mijlocul mandatului din noiembrie, potrivit Agerpres . Ceremoniile de la Washington au fost perturbate de condițiile meteo, iar furtuna a dus la evacuarea temporară a esplanadei National Mall și la amânarea discursului cu o oră și jumătate. Intervenția președintelui s-a încheiat chiar înainte de miezul nopții. În discurs, Trump a lăudat Statele Unite, pe care le-a numit „capodoperă a istoriei umanității”, și a descris drapelul american drept simbolul „celei mai extraordinare” națiuni, prezentând SUA ca „țara libertății”. A adus, totodată, un omagiu veteranilor, categorie cu o puternică încărcătură simbolică în societatea americană. Mesaj electoral și țintirea opoziției În paralel cu registrul patriotic, președintele republican și-a reiterat retorica împotriva „amenințării comuniste”, pe care o asociază opoziției democrate. Contextul invocat este legat de o serie de victorii în alegerile primare ale candidaților din aripa stângă a Partidului Democrat și de apropierea scrutinului de la mijlocul mandatului, programat pentru începutul lunii noiembrie. „Soldații noștri nu au luptat pe câmpurile de luptă din întreaga lume pentru ca această amenințare teribilă să reapară aici, în America.” Context: aniversarea, transformată în eveniment personal Cu o zi înainte, de pe Muntele Rushmore, Trump a susținut că identitatea americană este sub „o nouă ofensivă” din partea „radicalilor și extremiștilor” și a vorbit despre o „renaștere a amenințării comuniste”. Potrivit aceleiași relatări, președintele a încercat să transforme aniversarea într-o celebrare a propriei persoane și a transmis pe platforma Truth Social că își va susține discursul „indiferent ce se va întâmpla”. [...]
Postarea lui Donald Trump despre imigrație și Europa ridică din nou miza politică a retoricii anti-imigrație , într-un moment în care administrația sa este deja criticată pentru linia dură în acest domeniu, potrivit Adevărul . Președintele SUA a susținut, pe rețeaua sa Truth Social , că „Europa învață” că „atunci când primești infractori din Lumea a Treia, devii o țară din lumea a treia”. În mesajul public, Trump a adăugat că transformarea s-ar produce „rapid, într-o clipită” și a legat ideea de legitimitatea propriului mandat: „Am fost ales exact la timp!!!”. Critici externe pe fondul politicii dure față de imigranți Publicația notează că politica dură a administrației Trump față de imigranți a atras „numeroase critici”, iar cea mai recentă menționată în material vine din partea Papei Leon. Într-un discurs important adresat țării sale natale, acesta a lăudat tradiția Statelor Unite de a primi imigranți și a îndemnat americanii să se ridice la idealurile din Declarația de Independență, relatează News.ro, citat de Adevărul. În aceeași linie, The Guardian este citat cu o „mustrare implicită” la adresa lui Trump: Papa ar fi spus că termenul „America” a devenit un „sinonim al libertății” în lume datorită modului în care țara a primit imigranții. Context intern: discursul de Ziua Americii, afectat de vreme și măsuri de securitate Separat de postarea despre Europa, Adevărul relatează și despre discursul lui Trump de Ziua Americii, susținut la National Mall , unde întârzierea cauzată de vreme a influențat desfășurarea evenimentului. Trump a spus că nu va fi „descurajat” de fulgere și a afirmat că ar fi rămas să vorbească „chiar dacă ar trebui să vorbim în fața unei singure persoane la ora 4 dimineața”. Din cauza vremii severe, participanții evacuați au fost supuși din nou controlului de securitate de către Serviciul Secret, ceea ce a îngreunat revenirea în zona evenimentului; unii au așteptat la cozi, alții au plecat. Trump a recunoscut că întârzierea a fost „incomodă”, dar a prezentat-o drept un element care ar face seara „mai importantă” și „mai frumoasă”, în pofida disconfortului creat. [...]
Donald Trump a folosit discursul de 4 iulie pentru a-și întări mesajul anti-comunist, prezentându-l ca o miză de securitate internă , într-o intervenție cu accente de campanie la National Mall din Washington D.C., potrivit HotNews . Evenimentul a marcat 250 de ani de la independența SUA, iar Trump a susținut că America are „realizări fără egal” și „potențial nelimitat”, afirmând că țara „e abia la început” și promițând că o va duce „la noi niveluri”. În același timp, președintele a reluat acuzații privind fraudarea alegerilor de către adversarii săi politici. Festivitățile au fost afectate de vreme extremă: un val de căldură periculos în zilele anterioare și o furtună torențială care a întârziat discursul. Trump a apărut la ora locală 23:15 (06:15, ora României). Anti-comunismul, transformat în temă de „apărare” internă În centrul intervenției, Trump a atacat comunismul în termeni duri, descriindu-l ca pe o amenințare care trebuie oprită înainte să se manifeste. „Comunismul este un învins şi va rămâne întotdeauna un învins.” „Ne place să oprim imediat o astfel de amenințare, înainte ca ea să ia naștere. Este ca un cancer, trebuie să-l extirpi, trebuie să-l extirpi repede.” Trump a susținut că sistemul comunist este „opusul sistemului american” și „nu a funcţionat niciodată”, adăugând că SUA „nu vor permite niciodată nimănui să ne ia libertatea”. A mai spus că „nu vrem comuniști în țara noastră”. „Epoca de aur” și inventarul libertăților constituționale În aceeași intervenție, Trump a vorbit despre o nouă „epocă de aur a Americii” și a trecut în revistă libertăți garantate de Constituție, precum libertatea de exprimare și libertatea religioasă, precum și „egalitatea în fața legii”. În discurs, Trump a prezentat și veterani militari, precum și echipajul misiunii Artemis II de survol lunar, în timp ce a punctat momente din istoria SUA și a descris țara drept „speranța, promisiunea, lumina și gloria” lumii. Contextul relatării Detaliile despre discurs și despre perturbările cauzate de vreme au fost relatate de The Guardian și NBC News, citate de HotNews: The Guardian și NBC News . [...]
Donald Trump a reluat retorica anticomunistă în pragul zilei de 4 iulie , într-un discurs cu accente naționaliste care vizează direct climatul politic intern din SUA, potrivit Al Jazeera . În intervenția sa, președintele american a spus că „comunismul este o amenințare mortală la adresa libertății americane”, mesaj transmis înaintea celebrărilor de Ziua Independenței. Discursul a fost susținut în Dakota de Sud , la un eveniment organizat în apropierea monumentului Mt. Rushmore, în fața unei mulțimi de susținători care l-au aplaudat, notează publicația. Al Jazeera mai relatează că Trump a descris într-o notă sumbră disidența politică din SUA, conturând o imagine tensionată a dezbaterii interne, într-un moment simbolic – evenimentul dedicat împlinirii a 250 de ani de la fondarea Statelor Unite. [...]
Tribunalul București a suspendat o decizie-cheie din PNL care a schimbat regulile de alegere a conducerii , punând sub semnul întrebării baza procedurală pe care Ilie Bolojan și echipa sa au ajuns la vârful partidului la Congresul Extraordinar din 21 iunie, potrivit G4Media . Decizia, pronunțată pe 1 iulie de Tribunalul București, suspendă efectele unei hotărâri din 19 iunie a Consiliului Național Extraordinar (CNE) care permitea înlocuirea alegerii „pe funcții” (vot separat pentru fiecare poziție) cu alegerea „în bloc” a unei echipe, în jurul unui lider, prin moțiune. Instanța a reținut, în esență, că procedura ar fi fost construită prin raportare la un nou Statut care, la acel moment, nu era încă aprobat și, deci, nu era în vigoare. Hotărârea este descrisă ca al doilea succes al taberei interne contestatare („puciștii”), după o sentință din 18 iunie a Tribunalului Ilfov. Ambele au fost date în regim de urgență, prin ordonanță președințială, și pot fi atacate cu apel. Miza: validitatea regulilor interne folosite la Congresul din 21 iunie În dosarul de la Tribunalul București, 18 membri ai taberei contestatare au cerut suspendarea provizorie a efectelor a două decizii adoptate de CNE pe 19 iunie, decizii care au pregătit Congresul Național Extraordinar din 21 iunie (cu 2.500 de participanți, conform sursei). Reclamanții au susținut că au fost reglementate „elemente esențiale” ale procedurii de candidatură (inclusiv termenul pentru depunerea moțiunilor) prin trimitere la mecanisme prevăzute exclusiv în proiectul de modificare a Statutului, nu în Statutul aflat în vigoare la data adoptării hotărârii. „Consiliul Național Extraordinar a reglementat elemente esențiale ale procedurii de candidatură (…) prin raportare la un mecanism procedural reglementat exclusiv de proiectul de modificare a Statutului, iar nu de Statutul aflat în vigoare la data adoptării hotărârii”, au arătat reclamanții, potrivit motivării citate de publicație. În concret, disputa vizează trecerea de la sistemul decis în 2025 (alegerea conducerii prin vot, pentru fiecare funcție) la reintroducerea candidaturii pe bază de moțiune în iunie 2026, fără parcurgerea pașilor procedurali invocați de contestatari, inclusiv aprobarea de către Tribunalul București. Ce a susținut PNL în instanță În proces, PNL a cerut respingerea acțiunii, argumentând, între altele, că între timp Consiliul Național Extraordinar și Congresul Extraordinar au fost deja convocate și s-au desfășurat, iar deciziile și hotărârile adoptate ar fi „fapte pe deplin consumate”. Potrivit întâmpinării citate, hotărârile adoptate de CNE și de Congres ar fi intrat deja „în circuitul juridic intern al partidului”, iar suspendarea unor decizii de convocare devenite caduce nu ar mai produce efecte asupra hotărârilor care nu fac obiectul cererii. Contextul conflictului intern Conflictul din PNL s-a amplificat pe fondul negocierilor pentru formarea unui nou Guvern după demiterea Executivului prin moțiune de cenzură în aprilie, în condițiile apariției unei facțiuni favorabile colaborării cu PSD, notează sursa. Publicația mai arată că tensiunile au fost alimentate și de desemnarea ca premier de către președintele Nicușor Dan , fără știrea conducerii PNL, a unui liberal (Adrian Veștea), iar conducerea partidului a decis ulterior „resetarea” modului de funcționare prin decizii luate la Congresul Național Extraordinar din 21 iunie, convocat după un CNE din 19 iunie. Ce urmează Decizia Tribunalului București este una provizorie, dată în procedură de urgență, și poate fi atacată cu apel. În paralel, contestările vizează și alte decizii interne ale PNL (Biroul Politic Național – 15 iunie, CNE – 19 iunie, Congres – 21 iunie), în dosare distincte, inclusiv pe fond, potrivit informațiilor din articol. [...]
Criza politică riscă să blocheze PNRR și să pună în pericol 20 mld. euro , într-un context în care istoricul britanic Dennis Deletant susține că serviciile secrete nu sunt controlate democratic, potrivit G4Media . Într-un interviu acordat Europa Liberă Moldova, Deletant leagă vulnerabilizarea României de lipsa unui guvern „cu puteri depline”, ceea ce ar putea afecta îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Miza economică: termen-limită și risc de pierdere a finanțării Deletant afirmă că România „riscă să piardă 20 de miliarde de euro (aprox. 101 miliarde lei)” deoarece nu ar avea cum să îndeplinească jaloanele până la 30 august, în absența unei conduceri executive funcționale. În lectura sa, criza politică amplifică incertitudinea privind eficiența guvernamentală și, implicit, capacitatea administrativă de a livra reformele și măsurile asumate în PNRR. Istoricul susține și că principalul beneficiar geopolitic al instabilității este Vladimir Putin, pe motiv că Rusia ar urmări destabilizarea Europei, iar România devine mai vulnerabilă într-un moment de blocaj intern. Acuzații privind controlul civil asupra serviciilor și rolul SRI În interviul citat, Deletant spune că „toată criza asta din România e opera SRI” și leagă situația de absența unei „adevărate lustrații” după 1989. El afirmă că România nu ar avea „control politic” asupra serviciilor de informații comparabil cu cel din „statele adevărat democratice”, invocând ca exemplu comisiile Congresului american care verifică activitatea serviciilor. „Impresia mea este că noul guvern (...) este condus de SRI din România, toată criza asta din România e opera SRI (...)” Deletant mai afirmă că, în România, rapoartele despre activitatea SRI ar exista „din când în când”, dar nu ar fi discutate efectiv, iar parlamentarii nu ar avea acces nici măcar la un rezumat, conform declarațiilor sale. Critici la adresa președintelui Nicușor Dan și tema alegerilor din 2024 Potrivit relatării, Deletant îl critică pe președintele Nicușor Dan, susținând că „a favorizat prea mult PSD” și că s-a amestecat „prea avid” în „sistemul electoral și de guvernare”. Istoricul reclamă și faptul că nu a fost publicat raportul promis despre anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. În aceeași intervenție, el afirmă că nu ar fi fost implicați doar rușii, ci și „mulți români” în deturnarea alegerilor, fără a oferi în materialul citat detalii suplimentare sau probe. Context: avertismente mai vechi despre „incontrolabilitatea” serviciilor G4Media amintește că Deletant a mai susținut, într-un interviu din iulie 2024 pentru G4Media și Info Sud-Est, că serviciile secrete ar fi devenit „incontrolabile” și că nu ar mai exista o putere civilă sau parlamentară reală asupra lor. În ansamblu, declarațiile sale plasează riscul economic (întârzierea reformelor și a jaloanelor PNRR) în același tablou cu o problemă de guvernanță: capacitatea instituțiilor civile de a exercita control și de a menține funcționarea executivului într-o perioadă de criză. [...]
