Știri
Știri din categoria Politică
Partidul Tisza își mărește avansul față de Fidesz înaintea alegerilor, potrivit HotNews.ro, care citează două sondaje publicate la final de martie și transmise de Reuters. Alegerile parlamentare din Ungaria sunt programate pentru 12 aprilie, iar o pondere importantă a electoratului rămâne încă indecisă.
Primul sondaj, realizat de 21 Research Centre și publicat de 24.hu, indică pentru Tisza (partid de centru-dreapta condus de Peter Magyar) un sprijin de 56% în rândul alegătorilor hotărâți, în creștere de la 53% la începutul lunii martie. Fidesz, partidul de guvernământ al premierului Viktor Orban, este cotat la 37%, în scădere de la 39% în urmă cu trei săptămâni. În acest sondaj, 26% dintre respondenți au spus că nu știu pe cine să susțină, iar diferența dintre Tisza și Fidesz ajunge la 19 puncte procentuale (față de 14 puncte în măsurătoarea anterioară). La nivelul tuturor alegătorilor, Tisza este cotat la 40%, iar Fidesz la 28%.
Al doilea sondaj, realizat de Zavecz Research și publicat marți, arată un avantaj de 13 puncte procentuale pentru Tisza în rândul alegătorilor hotărâți, față de 12 puncte în februarie. Conform acestei cercetări, 51% dintre alegătorii hotărâți ar vota Tisza (50% în februarie), iar 38% ar vota Fidesz (neschimbat față de luna trecută). În rândul tuturor alegătorilor, Tisza este la 39%, iar Fidesz la 31%; 20% dintre respondenți s-au declarat indeciși.
Datele-cheie din cele două sondaje, așa cum sunt prezentate în articol, sunt următoarele:
| Indicator | 21 Research Centre (23–28 martie, 1.500) | Zavecz Research (24–28 martie, 1.000) |
|---|---|---|
| Tisza (alegători hotărâți) | 56% | 51% |
| Fidesz (alegători hotărâți) | 37% | 38% |
| Indeciși | 26% | 20% |
| Tisza (total alegători) | 40% | 39% |
| Fidesz (total alegători) | 28% | 31% |
| „Patria noastră” (hotărâți) | 5% | 4% |
În plan politic, Peter Magyar a spus că Tisza ar urmări combaterea corupției, deblocarea fondurilor europene înghețate pentru a stimula economia și o ancorare fermă a Ungariei în UE și NATO. În același timp, articolul notează că, deși majoritatea sondajelor arată un avantaj pentru Tisza, Fidesz invocă alte cercetări în care ar apărea favorit, iar adversarii partidului de guvernământ contestă credibilitatea acestora, susținând că ar fi realizate de institute cu legături financiare sau personale cu Fidesz. 21 Research Centre și Zavecz Research sunt prezentate ca institute independente, care au colectat răspunsuri prin apeluri telefonice și chestionare online.
Contextul recent sugerează prudență în interpretarea sondajelor: înaintea alegerilor din 2022, măsurătorile indicau o cursă strânsă, însă Fidesz a obținut în final o victorie amplă și o majoritate confortabilă în parlamentul unicameral de la Budapesta.
Recomandate
Sorin Grindeanu susține că TVA diferențiat la carburanți este posibil , potrivit News.ro , și îl contrazice pe premier, pe fondul discuțiilor din coaliție despre măsuri pentru criza carburanților. Președintele PSD a declarat miercuri, la Parlament, că ordonanța adoptată de Guvern în legătură cu criza carburanților „nu are niciun efect”, ci doar stabilește cadrul. Grindeanu a spus că, de aproximativ o lună, ministrul Bogdan Ivan ar fi prezentat în coaliție mai multe scenarii, însă decizia politică a întârziat, iar „marea decizie” de luni a fost înființarea unui grup de lucru. În acest context, Grindeanu a afirmat că România ar fi „ultima țară din Uniunea Europeană” care nu a acționat și a acuzat „cinism” în întârzierea adoptării unor măsuri, sugerând că statul ar putea obține „venituri suplimentare” sau „venituri excepționale” din această situație. Liderul PSD a contestat afirmația premierului potrivit căreia nu se poate discuta despre TVA diferențiat, spunând că acest lucru este „fals” și că, într-o situație de criză, pot fi aplicate temporar măsuri speciale. El a indicat drept exemple Polonia și Spania, despre care a spus că au recurs la o astfel de soluție. Întrebat despre intenția premierului de a reduce prețul doar la motorină, nu și la benzină, Grindeanu a respins ideea, calificând-o drept „o prostie”. În declarațiile citate, el și-a exprimat speranța ca la următoarea ședință de guvern să existe „măcar o decizie” privind intervenția pe piața carburanților. [...]
Donald Trump afirmă că ia în calcul retragerea SUA din NATO , potrivit Digi24 , într-un context de tensiuni majore între Washington și aliații europeni, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu. Liderul american a criticat dur Alianța, pe care a numit-o „un tigru de hârtie”, sugerând că lipsa de sprijin din partea partenerilor pune sub semnul întrebării utilitatea NATO pentru Statele Unite. Declarațiile vin după ce mai multe state europene au refuzat să sprijine operațiunile americane în conflictul cu Iranul, inclusiv prin limitarea accesului la baze sau spațiu aerian. Trump a susținut că, spre deosebire de SUA, aliații nu au reacționat „automat” atunci când Washingtonul a avut nevoie de sprijin, invocând inclusiv precedentul implicării americane în Ucraina. Critici directe la adresa aliaților Președintele american a lansat remarci dure și la adresa unor lideri europeni: Marea Britanie a fost criticată pentru capacitatea militară, în special marina Premierul Keir Starmer a fost acuzat indirect de lipsă de implicare Politicile energetice europene au fost ironizate, în special investițiile în energie eoliană În paralel, oficiali de rang înalt din administrația americană au amplificat mesajul. Secretarul apărării, Pete Hegseth, a evitat să reafirme angajamentul SUA față de articolul 5 al NATO, subliniind că decizia finală aparține președintelui. La rândul său, secretarul de stat Marco Rubio a declarat că relația cu NATO va trebui „reexaminată” după încheierea conflictului cu Iranul. De ce a escaladat tensiunea Criza actuală are la bază blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran, un punct strategic prin care tranzitează aproximativ 20% din petrolul mondial. Situația a generat creșteri puternice ale prețurilor la energie și riscuri de recesiune globală, iar SUA au cerut sprijin militar și logistic aliaților pentru redeschiderea rutei. Principalele nemulțumiri ale Washingtonului: refuzul unor state precum Franța, Italia sau Spania de a permite survolul limitarea accesului la baze militare americane din Europa lipsa unui răspuns unitar din partea NATO Ce ar însemna o retragere a SUA O eventuală retragere a Statelor Unite din NATO ar reprezenta cea mai gravă criză din istoria alianței, afectând direct securitatea europeană și echilibrul strategic global. SUA sunt principalul contributor militar și financiar al NATO, iar absența lor ar slăbi semnificativ capacitatea de descurajare a alianței. Deocamdată, declarațiile lui Donald Trump indică mai degrabă o presiune politică asupra aliaților, însă semnalele venite din administrația americană sugerează că o reevaluare reală a rolului SUA în NATO este în curs. [...]
Un judecător federal a suspendat, temporar, proiectul de 400 de milioane de dolari pentru construirea unui salon de bal la Casa Albă, potrivit Reuters . Instanța a decis că președintele Donald Trump nu poate ridica noua clădire pe amplasamentul aripii estice demolate fără o autorizare explicită din partea Congresului. Judecătorul Richard Leon, de la Tribunalul Districtual al SUA, a admis cererea de ordonanță președințială (injunction) formulată de National Trust for Historic Preservation, o organizație nonprofit care a dat în judecată administrația, susținând că Trump și agențiile federale au depășit limitele legale atunci când au demolat aripa estică istorică și au început lucrările la noul proiect. Hotărârea menține proiectul de 90.000 de picioare pătrate (aproximativ 8.360 mp) în așteptare pe durata procesului. Judecătorul a suspendat însă efectele ordinului pentru 14 zile, pentru a permite administrației să facă apel. „Unde ne lasă asta? Din păcate pentru pârâți, dacă și până când Congresul nu binecuvântează acest proiect prin autorizare statutară, construcția trebuie să se oprească!” Leon a precizat că ordinul său nu afectează „construcțiile necesare pentru a asigura siguranța și securitatea Casei Albe”. La câteva ore după emiterea deciziei, Departamentul de Justiție a atacat-o la Curtea de Apel a SUA pentru Circuitul Districtului Columbia, cu sediul la Washington. Trump a reacționat pe rețeaua sa socială Truth Social, unde a numit National Trust un grup de „lunatici” de stânga și a susținut că sala de bal este „sub buget”, „înainte de termen”, construită „fără costuri pentru contribuabil” și că va fi „cea mai bună clădire de acest fel din lume”, conform Reuters. De cealaltă parte, Carol Quillen, președinte și director general al National Trust, a salutat decizia, afirmând că este „o victorie pentru poporul american” într-un proiect care afectează „pentru totdeauna” unul dintre cele mai iubite și emblematice locuri din SUA. Procesul a fost deschis în decembrie, după ce administrația a demolat aripa estică, construită inițial în 1902 și extinsă patru decenii mai târziu, în timpul președinției lui Franklin Roosevelt. Organizația reclamantă susține că nici președintele, nici National Park Service (care administrează terenurile Casei Albe) nu aveau autoritatea să demoleze structura istorică sau să ridice o facilitate majoră nouă fără aprobarea explicită a Congresului. Administrația a argumentat că sala de bal ar moderniza infrastructura, ar întări securitatea și ar reduce presiunea asupra reședinței executive, care recurge frecvent la structuri temporare în aer liber pentru evenimente mari. Oficialii au subliniat că proiectul este finanțat integral din donații private. În plan procedural, Reuters notează că, joi, National Capital Planning Commission, unul dintre cele două organisme federale care trebuie să avizeze proiectul, are programată o audiere în care ar urma să voteze aprobarea planurilor de construcție. Separat, o comisie a U.S. Commission of Fine Arts, formată integral din numiți ai lui Trump, a votat în februarie, cu 6-0, pentru aprobarea designului. [...]
AUR introduce taxe de 300 de lei pentru candidați – accesul la funcții, condiționat de cursuri interne potrivit Libertatea , partidul a lansat pe 30 martie 2026 Academia Politică „Titu Maiorescu”, un program de formare destinat membrilor care vor să avanseze în structurile interne sau să candideze pentru funcții publice. Inițiativa este coordonată în cadrul Institutului de Studii Politice Conservatoare „Mihai Eminescu”, condus de deputatul Mihail Neamțu, iar primul curs a fost susținut de prim-vicepreședintele Dan Dungaciu. Programul este structurat în patru module principale: formare politică instituții și administrație publică legislație și activitate parlamentară politică externă și securitate Fiecare modul costă 300 de lei, cu reducere la 150 de lei pentru membrii sub 27 de ani. Participarea nu este doar opțională, ci devine un criteriu pentru promovare , certificatele obținute fiind necesare pentru includerea pe listele electorale sau pentru ocuparea unor funcții interne. Conform explicațiilor lui Dan Dungaciu pentru HotNews , chiar și pentru poziții locale este necesară absolvirea cel puțin a unui modul. Cadrele didactice sunt, potrivit conducerii partidului, profesori universitari sau persoane cu experiență în administrație și legislație, din interiorul sau din afara AUR. Absolvenții primesc certificate care atestă competențele dobândite și contribuie la punctajul intern necesar pentru candidaturi. Context și controverse Inițiativa vine pe fondul unor controverse mai vechi legate de finanțarea candidaturilor în partid. În 2024, au existat acuzații că accesul la locuri eligibile ar fi fost influențat de contribuții financiare semnificative, de până la 190.000 de lei. Conducerea AUR a respins atunci caracterul obligatoriu al acestor contribuții, deși a confirmat existența unor solicitări de sprijin financiar din partea candidaților. În noul sistem, conducerea partidului susține că accentul cade pe formare și profesionalizare, însă condiționarea candidaturilor de parcurgerea unor cursuri contra cost ridică întrebări privind accesul egal în competiția internă. Ce se schimbă pentru membrii AUR Element Detalii Taxă curs 300 de lei/modul Reducere tineri 150 de lei (sub 27 ani) Module 4 domenii principale Obligatoriu Da, pentru candidaturi Beneficiu certificat + punctaj intern În esență, AUR introduce un mecanism formal prin care accesul la funcții politice este legat direct de formare internă și de plata unor taxe , într-un model pe care conducerea îl prezintă drept profesionalizare, dar care poate genera dezbateri privind transparența și echitatea în interiorul partidului. [...]
Traian Băsescu spune că România nu își poate permite să ignore relația strategică cu SUA , dar susține că Bucureștiul are „dreptul să judece altfel” decât alte state europene această relație, potrivit Mediafax . Fostul președinte a făcut declarațiile într-o intervenție la B1 TV , pe fondul discuțiilor despre rolul SUA în securitatea europeană și despre posibile evoluții militare în Orientul Mijlociu. Băsescu argumentează că Statele Unite rămân „garantul securității” în Europa, însă România trebuie să-și păstreze autonomia decizională și să evite implicarea în conflicte care nu corespund intereselor sale strategice. În acest cadru, el invocă diferențe de poziționare militară față de alte state aliate, subliniind că România găzduiește capabilități defensive, precum scutul antirachetă de la Deveselu, spre deosebire de țări care au armament nuclear. „Noi toți suntem de acord că Statele Unite sunt garantul securității noastre în Europa. Deci nu cred că poate fi refuzată America în orice condiții”, a declarat fostul președinte. Fostul șef al statului spune că și comparațiile cu aliați precum Polonia trebuie făcute cu nuanțe, pentru că „contextul strategic diferă”, iar eventualele solicitări de participare la misiuni militare majore trebuie cântărite în funcție de capacitățile reale și de cadrul legal intern. În același timp, Băsescu a criticat dur stilul politic al președintelui american Donald Trump și felul în care acesta ar trata regulile democratice și dreptul internațional. În ceea ce privește un posibil scenariu de escaladare în Iran, Băsescu avertizează că o intervenție terestră ar fi riscantă și pledează pentru încetarea ostilităților și revenirea la negocieri. El a invocat și tema dezinformării din spațiul public, oferind drept exemplu un „filmuleț de intoxicare” care ar pretinde că dezvăluie locul unei debarcări, pe baza „informațiilor” transmise de „o doamnă dintr-un bordel”, pe care îl descrie ca propagandă de război destinată publicului larg. În final, Băsescu a susținut că Trump nu ar înțelege constrângerile instituționale din democrațiile europene, unde trimiterea de trupe în afara teritoriului național necesită aprobarea parlamentelor. În opinia sa, această diferență limitează capacitatea statelor europene de a răspunde rapid unor solicitări externe și intră în contradicție cu abordarea de tip „fac ce vreau” pe care i-o atribuie liderului american. [...]
Ministrul Energiei susține că România e cel mai mare producător de gaze din UE , potrivit Antena 3 CNN , într-un mesaj transmis marți, 31 martie 2026, după o discuție cu reprezentanți ai Statelor Unite, în marja reuniunii „The Economist - Romania Government Roundtable”. Bogdan Ivan spune că a abordat, împreună cu ambasadorul SUA în România, Darryl Nirenberg, și cu ambasadorul SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, „mizele Coridorului Vertical de gaze”, proiect prezentat drept o investiție strategică pentru securitatea energetică regională. Ministrul plasează discuția în contextul războiului de la graniță și al presiunilor crescute asupra securității energetice în Europa. „România este deja cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Trebuie să mizăm pe avantajele noastre, iar consolidarea relației cu Statele Unite este fundamentală.” În mesajul citat de Antena 3 CNN, ministrul afirmă că „gazul românesc trebuie să fie folosit în primul rând pentru români” și argumentează că „dependența de o singură sursă nu mai este o opțiune”. În acest cadru, el prezintă Coridorul Vertical ca o rută alternativă de aprovizionare, dezvoltată împreună cu parteneri din SUA, Bulgaria și Grecia. Ivan menționează și rolul gazului natural lichefiat (LNG, gaz răcit până devine lichid pentru a fi transportat mai ușor) în diversificarea surselor, susținând că proiectul ar putea aduce „mai multe rute de aprovizionare” și „prețuri mai bune la energie”, fără a oferi cifre sau termene. Ministrul mai arată că a discutat cu partenerii americani și cu reprezentanți ai mediului de afaceri implicați în proiecte energetice și că, „într-o perioadă în care conexiunile dintre state contează la fel de mult ca resursele”, România „trebuie să fie prezentă acolo unde se iau deciziile” relevante pentru anii următori. [...]
