Știri
Știri din categoria Politică
AEP vrea să rescrie regulile-cheie ale alegerilor și finanțării politice, cu un pachet de modificări legislative pe care intenționează să îl ducă în Parlament în iunie, după consultări cu toate partidele și grupurile parlamentare, potrivit Agerpres.
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, spune că instituția a stabilit, printr-un ordin emis „în urmă cu trei săptămâni”, direcțiile strategice pentru 2026, iar una dintre ele este modificarea legislației aferente proceselor electorale. Țuțuianu a precizat că în luna iunie ar urma să fie depuse „mai multe proiecte de lege”, „în ce formulă” urmând să fie stabilit.
Șeful AEP indică patru arii principale vizate de reglementări:
Țuțuianu a avansat și un calendar pentru o reformă mai amplă în toamnă:
„În toamnă, mi-am propus să venim cu un cod electoral sau, dacă vom ajunge după discuții la concluzia că nu e nevoie de un cod electoral, cu patru legi care să reglementeze cele patru tipuri de alegeri care au loc în Europa.”
Pe finanțarea campaniilor electorale, AEP vrea să definească mai exact atribuțiile Departamentului de control al finanțării partidelor politice, invocând situații în care unele partide „nu depun situații financiare” sau „refuză să le declare”, ceea ce ar necesita „un cadru de sancționare mai bun”.
În același timp, AEP vrea să clarifice ce înseamnă publicitatea electorală, „în special pe platformele acestea mari”, inclusiv modul de intervenție, verificarea și sursele de finanțare. Țuțuianu a menționat și o dezbatere privind donațiile, inclusiv dacă donațiile de la persoane fizice sau juridice ar trebui să facă obiectul rambursării de la bugetul de stat. Totodată, el a spus că, în cazul candidaților independenți, „practic noi nu prea avem reglementare”.
Proiectele vor fi discutate cu toate partidele și grupurile parlamentare, care sunt invitate să propună amendamente. Prima întâlnire pe această temă a avut loc luni, cu grupul parlamentar PACE – Întâi România.
Separat, Țuțuianu a atras atenția că „nu este foarte bine reglementată” problema denumirii partidelor politice, pe fondul controverselor publice legate de nume „asemănătoare, identice”, care pot produce confuzii. Printre ideile puse în discuție se află și posibilitatea ca partidele să fie înregistrate la AEP, iar instanța să aibă doar un rol de control judiciar, la sesizare, după modelul altor state din UE.
Recomandate
Menținerea a mii de numiri PSD în instituții-cheie pune sub semnul întrebării „opoziția” partidului și întârzie schimbările administrative arătate de Euronews , la aproape patru luni după ce social-democrații au ieșit de la guvernare. Deși au fost schimbați miniștri și o parte dintre demnitarii numiți politic, multe poziții de conducere din instituțiile statului au rămas ocupate de persoane asociate PSD, atât la centru, cât și în teritoriu. Plecarea PSD din Executiv a produs, potrivit materialului, modificări punctuale – la nivel de miniștri, unii secretari de stat, prefecți și subprefecți – însă nu a dus la o rotație similară în instituțiile cu rol de reglementare, control sau coordonare, unde mandatele și procedurile de numire fac schimbarea mai dificilă și mai lentă. Exemple de funcții rămase în mâini asociate PSD În lista prezentată de Euronews apar mai multe instituții cu impact direct asupra piețelor, reglementării și administrației: Alexandru Petrescu rămâne președinte al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF); Valeriu Zgonea este președinte al ANCOM ; Florin Iordache ocupă funcția de președinte al Consiliului Legislativ; Adrian Țuțuianu exercită atribuțiile de președinte al Autorității Electorale Permanente (AEP), instituție relevantă în perspectiva alegerilor din 2028; Florian Daniel Geantă este președinte al Autorității pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS); Constantin Bogdan Matei conduce Agenția Națională pentru Sport; Bekesi Csaba Lajos, președinte PSD Bihor, este președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC); Marian Octavian Șerbănescu este director general la OSIM; Felix Cozma este președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici; Corina Raluca Încrosnatu este președinte al Institutului Cultural Român; Dan Alexandru Catană este director general la Autoritatea Navală Română. Materialul mai menționează că Gabriel Vlase ar avea „mandatul depășit” la conducerea Serviciului de Informații Externe, iar Bogdan Sticloșu ar fi ajuns președinte al Agenției Naționale de Integritate. Totodată, Bogdan Ionuț Dințoi este indicat ca șef al Departamentului de Luptă Antifraudă. De ce contează: blocaj administrativ și calcule pentru viitoarea guvernare Miza nu este doar una politică, ci și una operațională: menținerea acelorași conduceri în instituții-cheie reduce viteza cu care se pot schimba priorități, proceduri și controale, mai ales în zone sensibile precum supravegherea financiară, telecomunicațiile, integritatea sau antifrauda. Euronews notează că premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat „curățenie în sistem” după intrarea PSD în opoziție, însă, potrivit „sursele” publicației, această curățenie nu s-a produs pe scară largă deoarece liberalii ar fi interesati să păstreze o „ușă deschisă” pentru discuții cu social-democrații, în perspectiva formării unui nou guvern. În același context, este invocată și logica unei viitoare formule de guvernare care să limiteze accesul AUR la putere după alegerile din 2028. În lipsa unor schimbări mai ample, tabloul descris de Euronews sugerează că ieșirea PSD de la guvernare a modificat vârful Executivului, dar nu și arhitectura de conducere dintr-o parte importantă a instituțiilor statului. [...]
România are la dispoziție doar 10 zile ca să închidă noua lege a salarizării în parametrii PNRR , iar miza imediată este să nu împingă cheltuielile peste ceea ce Comisia Europeană consideră sustenabil , potrivit Newsweek . Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , merge la Cotroceni cu o variantă modificată după discuții cu sindicatele și cu Bruxelles-ul, în condițiile în care termenul pentru jalonul din PNRR este 31 august. Proiectul trebuie să obțină rapid un acord politic și să găsească un echilibru între revendicările din sectorul bugetar și limitele bugetare ale statului. Pîslaru a explicat că varianta inițială, publicată de Ministerul Muncii la 17 iulie, a generat nemulțumiri mai ales în Sănătate și Educație, motiv pentru care au fost cerute discuții suplimentare cu sindicatele. Ce a cerut Comisia Europeană: sustenabilitate, nu „salturi” de cheltuieli Ministrul spune că nu a existat o respingere formală a proiectului de către Comisia Europeană, dar că executivul european a atras atenția asupra riscului ca ipotezele de creștere să fie „debalansate” sau să treacă peste anumite praguri, cu efecte posibile asupra ratingului de țară și asupra validării jalonului din PNRR. „Comisia Europeană nu a respins vreun proiect pentru că n-avea ce să respingă, însă ne-a atras atenția că asumpțiile de creștere (...) ne pot afecta ratingul de țară și (...) să nu fie considerat jalonul din PNRR.” Întrebat ce impact bugetar a fost prezentat Comisiei, Pîslaru a refuzat să avanseze o cifră înainte de prezentarea noii variante către liderii politici, spunând că „vehicularea de alternative” nu ajută în acest moment. Plafonul invocat: „12 miliarde este o limită maximă” Pîslaru a indicat un plafon financiar pentru reformă, descris ca limită maximă a angajamentelor României: 12 miliarde. El a adăugat că problema practică rămâne identificarea surselor de finanțare și că încercările de a suplimenta anvelopa pentru Sănătate și Educație „s-au demonstrat” în discuțiile cu Comisia Europeană ca fiind imposibile. „12 miliarde este o limită maximă pe angajamentele României. (...) avem de spus de unde aducem acești bani.” Mesajul către bugetari: fără scăderi, creșteri pentru majoritate Ministrul insistă că noua lege nu va reduce veniturile actuale din sectorul public și că „peste două treimi” dintre salariile din zona publică ar urma să aibă ajustări pozitive, însă „nu extraordinare”. „Niciun salariu nu va scădea. (...) peste două treimi din salariile din zona publică vor avea ajustări pozitive, deci creșteri (...) și nimeni nu va avea pierdere de venit salarial.” În același timp, Pîslaru susține că depășirea variantei propuse ar intra în coliziune cu obiectivele de sustenabilitate fiscal-bugetară, iar o variantă mai restrictivă ar risca „acceptabilitatea socială minimală”. Ajustări punctuale: salarizarea conducerii din Justiție Pîslaru a mai spus că au fost deja modificate prevederi privind salarizarea conducerii sistemului judiciar (CSM, Parchet, Înalta Curte), în urma consultărilor cu Ministerul Justiției, pentru a respecta „principiul egalității puterilor în stat”. Potrivit ministrului, această problemă este rezolvată în proiectul aflat acum în discuție. În esență, varianta prezentată la Cotroceni trebuie să împace simultan trei condiții: solicitările angajaților din sectorul public, limitele bugetare și cerințele europene, astfel încât reforma să fie considerată îndeplinită în PNRR până la 31 august. [...]
Miza întâlnirii de la Cotroceni este evitarea pierderii a 770 milioane de euro din PNRR , în condițiile în care legea salarizării bugetarilor trebuie adoptată până la 31 august 2026 într-o formă acceptată de Comisia Europeană, potrivit Economedia . Președintele Nicușor Dan are, de la ora 14.00, o întâlnire la Palatul Cotroceni cu Ilie Bolojan (PNL), Sorin Grindeanu (PSD) și Kelemen Hunor (UDMR), iar liderul USR, Dominic Fritz, participă online, conform G4Media.ro. La discuție participă și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, respectiv ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, tema fiind „stadiul implementării proiectelor PNRR în condițiile termenului de 31 august 2026”, potrivit Administrației prezidențiale. Legea salarizării, jalon PNRR cu termen-limită și risc de pierdere a banilor Legea salarizării bugetarilor este prezentată ca unul dintre jaloanele importante din PNRR. Dacă nu este adoptată până la 31 august, într-o variantă acceptată de Comisia Europeană, România pierde 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Dragoș Pîslaru, descris în text ca ministru interimar al Muncii, a spus joi dimineață la Digi24 că a finalizat o nouă propunere pentru reforma salarizării, după ce varianta inițială din iulie a generat nemulțumiri în rândul sindicatelor. El a susținut că noul proiect ar fi un „echilibru obiectiv” între revendicările sindicatelor și constrângerile bugetare, inclusiv cele legate de Comisia Europeană, și a dat asigurări că niciun salariu din sistemul bugetar nu va scădea. În același context, Pîslaru a afirmat că efortul financiar suplimentar cerut de Educație și Sănătate ar fi depășit plafonul maxim sustenabil pentru România și ar fi pus în pericol ratingul de țară. Constrângerea bugetară: „anvelopa” cheltuielilor de personal Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a avertizat miercuri că nu pot fi făcute creșteri suplimentare ale cheltuielilor de personal, care trebuie să se încadreze în Legea responsabilității fiscal-bugetare. Potrivit acestuia, orice măsuri din noua lege a salarizării sau alte proiecte trebuie construite în actualul cadru fiscal-bugetar. Un alt jalon: legea integrității și decizia CCR Textul mai arată că legea integrității este un alt jalon din PNRR, de care depind tot circa 770 milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei). Curtea Constituțională a admis „amendamentul Fritz” introdus de PSD, care ar retroactiva legea, contrar principiilor constituționale, iar după motivarea CCR, legea se întoarce în Parlament. În același pachet de informații, Economedia notează că CCR a respins amendamentul care o viza direct pe Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui Dan. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că disputa pe „ amendamentul Fritz ” riscă să afecteze credibilitatea României în PNRR , în condițiile în care o eventuală condamnare la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) ar pune din nou țara „într-o lumină proastă” la nivel european, potrivit Mediafax . Bolojan a spus, într-o intervenție la B1TV, că amendamentul din Legea Integrității care îl vizează pe Dominic Fritz, primarul Timișoarei, a fost folosit de PSD ca o „ghioagă politică” și a criticat ideea de a face legi „pentru persoane”, pe care o consideră incompatibilă cu principiile de integritate și cu obiectivul de a construi încredere în instituții. Decizia CCR și riscul escaladării la CEDO Legea a fost contestată la Curtea Constituțională de PNL și USR, dar și de președintele Nicușor Dan, însă amendamentul a fost declarat constituțional. În acest context, Dominic Fritz a anunțat că va contesta la CEDO inclusiv decizia CCR. Bolojan a legat direct acest demers de riscul reputațional pentru România și de modul în care este evaluată îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), susținând că votarea unui jalon nu ar trebui transformată într-un instrument de luptă politică. „Gândiți-vă dacă mai luăm o condamnare la CEDO. Asta nu va fi bine nici pentru imaginea României, iar a vota un jalon pe PNRR nu înseamnă în legea ANI să vii și să-l folosești ca o ghioagă politică.” Efectul imediat: pierderea mandatului de primar Conform legii care urmează să fie promulgată de președinte, Dominic Fritz își va pierde mandatul de primar al Timișoarei în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a Legii Integrității. Pe plan local, Bolojan a afirmat că PNL nu exclude o colaborare cu USR pentru viitoarea administrare a orașului, în funcție de analizele politice și de obiectivul de a continua modernizarea și dezvoltarea Timișoarei. [...]
USR mizează pe o reîntoarcere a legii ANI în Parlament, după motivarea CCR, pentru a bloca efecte politice asupra lui Dominic Fritz . Într-o conferință de presă, purtătorul de cuvânt al partidului, Cristian Seidler, a spus, potrivit Agerpres , că Fritz își va duce la bun sfârșit atât mandatul de primar al Timișoarei, cât și pe cel de președinte al USR, după ce Comitetul Politic al formațiunii i-a reafirmat în unanimitate sprijinul politic. Seidler a susținut că Fritz „va folosi toate mijloacele legale disponibile” pentru a-și apăra drepturile și pentru aplicarea principiilor statului de drept. El a indicat că următorul pas depinde de publicarea motivărilor Curții Constituționale și Înaltei Curți și a precizat că nu va discuta public strategia de apărare. Ce urmează procedural: motivările și traseul legii ANI În declarațiile sale, Seidler a afirmat că „legea ANI se întoarce în Parlament după publicarea motivării deciziei Curții Constituționale”. Din această perspectivă, miza politică imediată pentru USR este redeschiderea dezbaterii legislative, pe fondul criticilor privind aplicarea unor prevederi noi la situații vechi (principiul neretroactivității). Presiune către Președinție și critică la adresa deciziei CCR USR spune că se așteaptă ca președintele Nicușor Dan să folosească „toate instrumentele democratice” pentru a împiedica utilizarea legii ANI ca instrument de „represiune” politică, argumentând că șeful statului a contestat la rândul lui actul normativ la Curtea Constituțională. Seidler a mai afirmat că decizia CCR ar încălca reguli de bază ale statului de drept, invocând explicit principiul neretroactivității și avertizând că, dacă prevederea rămâne în legea ANI – descrisă drept „jalon PNRR ” – ar exista „riscul” ca problema să fie observată la nivel european. Context politic local: replică la PNL Timișoara În același cadru, Seidler a comentat criticile președintelui PNL Timișoara, Ionuț Gaiță, pe care l-a descris ca fiind loial fostului primar Nicolae Robu, susținând că acesta ar încerca să profite de „un moment politic”. Purtătorul de cuvânt al USR a reluat ideea că aplicarea unei legi noi la o situație veche ar reprezenta un abuz și a legat această interpretare de convingerea partidului că Fritz își va continua mandatele până la final. [...]
Poziționarea UDMR poate decide formula viitorului Guvern , în condițiile în care partidul are pe masă oferte atât din zona PNL–USR, cât și dinspre PSD, iar negocierile ar putea continua inclusiv la întâlnirea de joi de la Cotroceni pe tema PNRR, potrivit Mediafax . Ilie Bolojan , premier interimar, a spus că UDMR „va decide” în ce tabără se poziționează pentru formarea unui nou executiv și a invocat colaborarea din actuala coaliție, unde UDMR a fost partener de guvernare. Bolojan a arătat că PNL a rămas pe linia unei propuneri de premier și a descris relația cu UDMR drept una „corectă”. „În această perioadă am avut o colaborare corectă cu UDMR. (…) sigur e decizia lor viz-a-viz de ceea ce vor face în perioada următoare.” De ce contează: UDMR, între două variante de majoritate În contextul în care nu s-a ajuns la o desemnare de premier la Cotroceni la încercările anterioare, Bolojan a indicat că UDMR ar putea alege inclusiv „tabăra social-democrată”. În material este menționat că UDMR a primit deja o ofertă de colaborare pentru un viitor executiv de la președintele PSD. Mediafax reamintește că, la ultima încercare, PNL, USR și UDMR s-au aliat pentru a-l susține pe Siegfried Mureșan ca propunere de premier a dreptei, în timp ce PSD a anunțat că îl va propune pe Sorin Grindeanu, însă niciuna dintre variante nu s-a concretizat într-o desemnare. Ce urmează: discuții la Cotroceni, pe fondul presiunii PNRR Joi este programată o ședință la Palatul Cotroceni cu liderii din vechea coaliție pe tema PNRR, iar, potrivit aceleiași surse, întâlnirea ar putea include și discuții despre formarea viitorului Guvern cu puteri depline, așa cum s-a întâmplat și la reuniunea de săptămâna trecută. [...]
