Știri
Știri din categoria Politică
AEP vrea să rescrie regulile-cheie ale alegerilor și finanțării politice, cu un pachet de modificări legislative pe care intenționează să îl ducă în Parlament în iunie, după consultări cu toate partidele și grupurile parlamentare, potrivit Agerpres.
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, spune că instituția a stabilit, printr-un ordin emis „în urmă cu trei săptămâni”, direcțiile strategice pentru 2026, iar una dintre ele este modificarea legislației aferente proceselor electorale. Țuțuianu a precizat că în luna iunie ar urma să fie depuse „mai multe proiecte de lege”, „în ce formulă” urmând să fie stabilit.
Șeful AEP indică patru arii principale vizate de reglementări:
Țuțuianu a avansat și un calendar pentru o reformă mai amplă în toamnă:
„În toamnă, mi-am propus să venim cu un cod electoral sau, dacă vom ajunge după discuții la concluzia că nu e nevoie de un cod electoral, cu patru legi care să reglementeze cele patru tipuri de alegeri care au loc în Europa.”
Pe finanțarea campaniilor electorale, AEP vrea să definească mai exact atribuțiile Departamentului de control al finanțării partidelor politice, invocând situații în care unele partide „nu depun situații financiare” sau „refuză să le declare”, ceea ce ar necesita „un cadru de sancționare mai bun”.
În același timp, AEP vrea să clarifice ce înseamnă publicitatea electorală, „în special pe platformele acestea mari”, inclusiv modul de intervenție, verificarea și sursele de finanțare. Țuțuianu a menționat și o dezbatere privind donațiile, inclusiv dacă donațiile de la persoane fizice sau juridice ar trebui să facă obiectul rambursării de la bugetul de stat. Totodată, el a spus că, în cazul candidaților independenți, „practic noi nu prea avem reglementare”.
Proiectele vor fi discutate cu toate partidele și grupurile parlamentare, care sunt invitate să propună amendamente. Prima întâlnire pe această temă a avut loc luni, cu grupul parlamentar PACE – Întâi România.
Separat, Țuțuianu a atras atenția că „nu este foarte bine reglementată” problema denumirii partidelor politice, pe fondul controverselor publice legate de nume „asemănătoare, identice”, care pot produce confuzii. Printre ideile puse în discuție se află și posibilitatea ca partidele să fie înregistrate la AEP, iar instanța să aibă doar un rol de control judiciar, la sesizare, după modelul altor state din UE.
Recomandate
USR pune ca „linie roșie” excluderea PSD din viitoarea majoritate, ceea ce complică formarea rapidă a unui guvern cu puteri depline. Într-un context de negocieri pentru deblocarea crizei politice, ministra de Externe Oana Țoiu spune, potrivit Antena 3 , că USR nu va mai guverna alături de PSD în acest mandat, invocând lipsa de încredere și acuzând social-democrații că „frânează” reformele. Țoiu afirmă că ruptura vine după moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan , moțiune depusă de PSD. În acest cadru, ea susține că nu mai există baza politică pentru o coaliție comună și că partidele trebuie să aleagă între două ieșiri: alegeri anticipate sau o soluție negociată pentru următorul pas. „Noi nu vom mai fi în aceeași coaliție de guvernare, în același guvern, în același timp cu PSD-ul, pe durata acestui mandat.” Ce propune USR în negocieri Ministra spune că pe masa discuțiilor există „câteva soluții”, iar una dintre variantele susținute de USR este revenirea la calendarul anterior agreat privind rotativa guvernamentală (schimbarea premierului la un termen stabilit). „Propunerea pe care am avut-o noi și care este din partea USR, a PNL și a UDMR în negocieri, este să ne întoarcem la calendarul anterior agreat privind rotativa guvernamentală.” În același timp, Țoiu leagă explicit refuzul unei noi coaliții cu PSD de agenda de reforme, afirmând că USR a candidat pe o platformă de „reforme structurale” și că PSD ar urmări oprirea sau încetinirea acestora, inclusiv prin moțiunea de cenzură negociată și votată împreună cu AUR, conform declarațiilor sale. Presiune pentru o majoritate funcțională: 233 de voturi În paralel, președintele Nicușor Dan le-a cerut partidelor să se întâlnească „săptămânal” până la o înțelegere pentru instalarea unui nou guvern. Șeful statului a spus că își dorește un executiv cu puteri depline, dar că responsabilitatea revine partidelor, după două nominalizări de premier. Nicușor Dan a mai precizat că nu impune condiții și nu forțează un acord, însă partidele trebuie să strângă 233 de voturi în Parlament pentru a forma o majoritate. [...]
PSD lasă deschisă refacerea coaliției cu PNL, dar condiționează colaborarea de schimbarea modului de guvernare , potrivit HotNews . Prim-vicepreședintele PSD Ionuț Pucheanu (primarul Galațiului) a comparat fosta coaliție cu o „căsătorie” și a spus că social-democrații ar accepta reluarea ei, însă „cu o altă mireasă”, trimitere la Ilie Bolojan , pe care îl acuză că aplică diferit înțelegerile din acordul coaliției. Pucheanu a susținut, la Digi24, că miza nu este doar existența unei majorități, ci „modul în care țara este guvernată”, argumentând că „statutul marital contează doar dacă ești fericit în căsătorie sau nu”. În acest registru, el a afirmat că PSD „nu are nicio problemă cu PNL”, ci cu felul în care Bolojan ar pune în practică ce s-a convenit, pe care l-a descris printr-o analogie medicală: un „tratament” administrat prea dur, „dintr-odată”. Disputa pe „tratament”: tăieri la nivel local vs. reguli la centru Un punct concret invocat de Pucheanu este ordinea măsurilor de reducere a aparatului administrativ. El i-a reproșat fostului premier că ar fi început cu restrângerea aparatului de lucru al administrației locale, în loc să limiteze numărul angajaților din administrația centrală. În argumentația sa, Pucheanu a indicat și o problemă de organizare instituțională, dând exemplul suprapunerilor: „Agenția de Mediu” și „Garda de Mediu”, unde „unul dă avizul și celălalt te amendează”. Numirea lui Adrian Veștea: „moral”, „puțin forțate” Întrebat despre oportunitatea desemnării lui Adrian Veștea ca premier fără consultarea conducerii PNL, Pucheanu a spus că „din perspectivă morală” lucrurile „poate că au fost puțin forțate”, deși a subliniat că nu există o regulă care să oblige președintele să numească doar liderul partidului sau să aibă acordul acestuia. În opinia sa, situația ar fi putut fi evitată prin readucerea „actorilor principali” la masă, pentru a nu rămâne „senzația” unei decizii impuse. Contextul numirii lui Veștea a fost tratat anterior de HotNews, într-un material separat despre scenariul „Adrian Veștea ca premier” (link în sursă). Deschiderea către un „test” AUR la guvernare Separat de relația PSD–PNL, Pucheanu a spus că AUR ar fi trebuit „lăsat să guverneze” pentru a fi „expus” și pentru a-și arăta limitele, sugerând un interval de „6 luni maxim, un an” și preferând varianta unui guvern minoritar. Totuși, el a precizat că, „deocamdată”, AUR nu poate fi partener de guvernare pentru PSD, fără a exclude ca această poziție să se schimbe în timp. Condiția invocată ține de orientarea externă: până când nu este „clarificată” politica AUR privind „apropierea de est”, în condițiile în care „toată lumea își dorește către vest”, PSD nu ar putea merge cu acest partid, a concluzionat Pucheanu. [...]
Donald Trump a folosit aniversarea de 250 de ani a SUA ca platformă de campanie , reluând atacurile la adresa opoziției democrate și avertizând asupra unei „amenințări comuniste”, pe fondul apropierii alegerilor de la mijlocul mandatului din noiembrie, potrivit Agerpres . Ceremoniile de la Washington au fost perturbate de condițiile meteo, iar furtuna a dus la evacuarea temporară a esplanadei National Mall și la amânarea discursului cu o oră și jumătate. Intervenția președintelui s-a încheiat chiar înainte de miezul nopții. În discurs, Trump a lăudat Statele Unite, pe care le-a numit „capodoperă a istoriei umanității”, și a descris drapelul american drept simbolul „celei mai extraordinare” națiuni, prezentând SUA ca „țara libertății”. A adus, totodată, un omagiu veteranilor, categorie cu o puternică încărcătură simbolică în societatea americană. Mesaj electoral și țintirea opoziției În paralel cu registrul patriotic, președintele republican și-a reiterat retorica împotriva „amenințării comuniste”, pe care o asociază opoziției democrate. Contextul invocat este legat de o serie de victorii în alegerile primare ale candidaților din aripa stângă a Partidului Democrat și de apropierea scrutinului de la mijlocul mandatului, programat pentru începutul lunii noiembrie. „Soldații noștri nu au luptat pe câmpurile de luptă din întreaga lume pentru ca această amenințare teribilă să reapară aici, în America.” Context: aniversarea, transformată în eveniment personal Cu o zi înainte, de pe Muntele Rushmore, Trump a susținut că identitatea americană este sub „o nouă ofensivă” din partea „radicalilor și extremiștilor” și a vorbit despre o „renaștere a amenințării comuniste”. Potrivit aceleiași relatări, președintele a încercat să transforme aniversarea într-o celebrare a propriei persoane și a transmis pe platforma Truth Social că își va susține discursul „indiferent ce se va întâmpla”. [...]
Donald Trump a folosit ceremonia de 4 iulie pentru a relansa agenda de înăsprire a regulilor de vot , cerând Congresului să deblocheze proiecte legislative care ar limita votul prin corespondență și ar impune dovada cetățeniei la înregistrarea alegătorilor, potrivit news.ro , care citează Reuters. Mesajul, livrat la evenimentele dedicate celei de-a 250-a aniversări a Statelor Unite, a amestecat apelurile la patriotism cu teme tipice de campanie. După o întârziere de aproape două ore cauzată de furtuni, Trump a vorbit pe scena de pe National Mall , la Washington. În discurs, a prezentat realizări ale mandatului și a avertizat asupra unor amenințări ideologice pe care le vede atât în interiorul, cât și în afara SUA. Ce schimbări legislative a cerut pe tema votului În centrul intervenției au fost două direcții, descrise ca proiecte blocate în Congres: limitarea votului prin corespondență; introducerea obligației de a prezenta dovada cetățeniei pentru înregistrarea alegătorilor. Reuters notează că, în mod tradițional, președinții americani au evitat aparițiile publice la festivitățile de 4 iulie, însă Trump a estompat granița dintre comemorarea oficială și mesajul politic. Cu excepția unui discurs susținut tot de el în 2019, niciun președinte american nu a mai vorbit de Ziua Independenței pe National Mall din 1951. Mesaj ideologic și referiri la politica externă Trump a avertizat asupra unei presupuse ascensiuni a comunismului în SUA și a folosit o formulare dură, comparând fenomenul cu o boală. „Ne place să oprim o astfel de amenințare imediat, înainte să înceapă. Este ca un cancer - trebuie extirpat şi trebuie extirpat rapid.” În același discurs, el a afirmat că administrația sa a „eliminat” armata Iranului, potrivit relatării Reuters preluate de news.ro. Publicația mai arată că Trump i-a numit în repetate rânduri în trecut „comuniști” pe unii candidați democrați de stânga care au câștigat alegeri preliminare, însă de această dată nu a făcut referire explicită la aceștia. Context operațional: caniculă, securitate sporită și prezențe controversate Evenimentul s-a desfășurat pe fondul unui val de căldură record, cu temperaturi de 39°C, iar din cauza caniculei au fost anulate mai multe parade și manifestări din zonă. Participanții au așteptat ore întregi pentru a intra, în condițiile unor măsuri sporite de securitate. Autoritățile au dispus evacuarea temporară a participanților după apropierea unei linii de furtuni, spectatorii fiind adăpostiți în muzee și clădiri guvernamentale înainte de a li se permite să revină. Printre cei prezenți s-au aflat și membri ai organizației naționaliste albe Patriot Front , iar poliția a precizat că nu au fost raportate incidente violente. Trump declarase în cursul săptămânii că va susține „un discurs foarte lung”, „doar pentru a demonstra că poate face orice”, însă alocuțiunea a durat, în final, mai puțin de 40 de minute, considerabil mai puțin decât multe dintre discursurile sale anterioare. [...]
Tribunalul București a suspendat o decizie-cheie din PNL care a schimbat regulile de alegere a conducerii , punând sub semnul întrebării baza procedurală pe care Ilie Bolojan și echipa sa au ajuns la vârful partidului la Congresul Extraordinar din 21 iunie, potrivit G4Media . Decizia, pronunțată pe 1 iulie de Tribunalul București, suspendă efectele unei hotărâri din 19 iunie a Consiliului Național Extraordinar (CNE) care permitea înlocuirea alegerii „pe funcții” (vot separat pentru fiecare poziție) cu alegerea „în bloc” a unei echipe, în jurul unui lider, prin moțiune. Instanța a reținut, în esență, că procedura ar fi fost construită prin raportare la un nou Statut care, la acel moment, nu era încă aprobat și, deci, nu era în vigoare. Hotărârea este descrisă ca al doilea succes al taberei interne contestatare („puciștii”), după o sentință din 18 iunie a Tribunalului Ilfov. Ambele au fost date în regim de urgență, prin ordonanță președințială, și pot fi atacate cu apel. Miza: validitatea regulilor interne folosite la Congresul din 21 iunie În dosarul de la Tribunalul București, 18 membri ai taberei contestatare au cerut suspendarea provizorie a efectelor a două decizii adoptate de CNE pe 19 iunie, decizii care au pregătit Congresul Național Extraordinar din 21 iunie (cu 2.500 de participanți, conform sursei). Reclamanții au susținut că au fost reglementate „elemente esențiale” ale procedurii de candidatură (inclusiv termenul pentru depunerea moțiunilor) prin trimitere la mecanisme prevăzute exclusiv în proiectul de modificare a Statutului, nu în Statutul aflat în vigoare la data adoptării hotărârii. „Consiliul Național Extraordinar a reglementat elemente esențiale ale procedurii de candidatură (…) prin raportare la un mecanism procedural reglementat exclusiv de proiectul de modificare a Statutului, iar nu de Statutul aflat în vigoare la data adoptării hotărârii”, au arătat reclamanții, potrivit motivării citate de publicație. În concret, disputa vizează trecerea de la sistemul decis în 2025 (alegerea conducerii prin vot, pentru fiecare funcție) la reintroducerea candidaturii pe bază de moțiune în iunie 2026, fără parcurgerea pașilor procedurali invocați de contestatari, inclusiv aprobarea de către Tribunalul București. Ce a susținut PNL în instanță În proces, PNL a cerut respingerea acțiunii, argumentând, între altele, că între timp Consiliul Național Extraordinar și Congresul Extraordinar au fost deja convocate și s-au desfășurat, iar deciziile și hotărârile adoptate ar fi „fapte pe deplin consumate”. Potrivit întâmpinării citate, hotărârile adoptate de CNE și de Congres ar fi intrat deja „în circuitul juridic intern al partidului”, iar suspendarea unor decizii de convocare devenite caduce nu ar mai produce efecte asupra hotărârilor care nu fac obiectul cererii. Contextul conflictului intern Conflictul din PNL s-a amplificat pe fondul negocierilor pentru formarea unui nou Guvern după demiterea Executivului prin moțiune de cenzură în aprilie, în condițiile apariției unei facțiuni favorabile colaborării cu PSD, notează sursa. Publicația mai arată că tensiunile au fost alimentate și de desemnarea ca premier de către președintele Nicușor Dan , fără știrea conducerii PNL, a unui liberal (Adrian Veștea), iar conducerea partidului a decis ulterior „resetarea” modului de funcționare prin decizii luate la Congresul Național Extraordinar din 21 iunie, convocat după un CNE din 19 iunie. Ce urmează Decizia Tribunalului București este una provizorie, dată în procedură de urgență, și poate fi atacată cu apel. În paralel, contestările vizează și alte decizii interne ale PNL (Biroul Politic Național – 15 iunie, CNE – 19 iunie, Congres – 21 iunie), în dosare distincte, inclusiv pe fond, potrivit informațiilor din articol. [...]
Criza politică riscă să blocheze PNRR și să pună în pericol 20 mld. euro , într-un context în care istoricul britanic Dennis Deletant susține că serviciile secrete nu sunt controlate democratic, potrivit G4Media . Într-un interviu acordat Europa Liberă Moldova, Deletant leagă vulnerabilizarea României de lipsa unui guvern „cu puteri depline”, ceea ce ar putea afecta îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Miza economică: termen-limită și risc de pierdere a finanțării Deletant afirmă că România „riscă să piardă 20 de miliarde de euro (aprox. 101 miliarde lei)” deoarece nu ar avea cum să îndeplinească jaloanele până la 30 august, în absența unei conduceri executive funcționale. În lectura sa, criza politică amplifică incertitudinea privind eficiența guvernamentală și, implicit, capacitatea administrativă de a livra reformele și măsurile asumate în PNRR. Istoricul susține și că principalul beneficiar geopolitic al instabilității este Vladimir Putin, pe motiv că Rusia ar urmări destabilizarea Europei, iar România devine mai vulnerabilă într-un moment de blocaj intern. Acuzații privind controlul civil asupra serviciilor și rolul SRI În interviul citat, Deletant spune că „toată criza asta din România e opera SRI” și leagă situația de absența unei „adevărate lustrații” după 1989. El afirmă că România nu ar avea „control politic” asupra serviciilor de informații comparabil cu cel din „statele adevărat democratice”, invocând ca exemplu comisiile Congresului american care verifică activitatea serviciilor. „Impresia mea este că noul guvern (...) este condus de SRI din România, toată criza asta din România e opera SRI (...)” Deletant mai afirmă că, în România, rapoartele despre activitatea SRI ar exista „din când în când”, dar nu ar fi discutate efectiv, iar parlamentarii nu ar avea acces nici măcar la un rezumat, conform declarațiilor sale. Critici la adresa președintelui Nicușor Dan și tema alegerilor din 2024 Potrivit relatării, Deletant îl critică pe președintele Nicușor Dan, susținând că „a favorizat prea mult PSD” și că s-a amestecat „prea avid” în „sistemul electoral și de guvernare”. Istoricul reclamă și faptul că nu a fost publicat raportul promis despre anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024. În aceeași intervenție, el afirmă că nu ar fi fost implicați doar rușii, ci și „mulți români” în deturnarea alegerilor, fără a oferi în materialul citat detalii suplimentare sau probe. Context: avertismente mai vechi despre „incontrolabilitatea” serviciilor G4Media amintește că Deletant a mai susținut, într-un interviu din iulie 2024 pentru G4Media și Info Sud-Est, că serviciile secrete ar fi devenit „incontrolabile” și că nu ar mai exista o putere civilă sau parlamentară reală asupra lor. În ansamblu, declarațiile sale plasează riscul economic (întârzierea reformelor și a jaloanelor PNRR) în același tablou cu o problemă de guvernanță: capacitatea instituțiilor civile de a exercita control și de a menține funcționarea executivului într-o perioadă de criză. [...]
