Știri
Știri din categoria Politică
PUCL cere premierului Ilie Bolojan explicații despre conduita secretarului general al Guvernului, după ce partidul susține că un demnitar ar fi folosit autoritatea funcției într-un conflict politic, potrivit Antena 3.
Reacția vine după un videoclip filmat de Dan Reșitnec în fața sediului Partidului Umanist Conservator Liberal (PUCL). Conform comunicatului citat, Reșitnec s-a filmat în fața clădirii promovând transformarea acesteia în Muzeul Romilor, iar PUCL spune că gestul ar reprezenta o încercare de intimidare politică.
Lavinia Șandru, președinta Biroului Central de Strategie și Comunicare al PUCL, contestă folosirea unei funcții guvernamentale în confruntarea dintre partide și îi cere premierului Ilie Bolojan explicații privind conduita secretarului general al Guvernului.
„Domnule Reșitnec, funcția pe care o ocupați nu vă dă dreptul să transformați autoritatea Guvernului în instrument de luptă al USR”, a transmis aceasta.
Mesajul central al comunicatului, așa cum este redat, este că „funcția publică nu este o armă pentru răfuieli politice”.
Recomandate
PNL ia în calcul să voteze învestirea Guvernului Luca Niculescu pentru a debloca rectificarea bugetară și a limita creșterea costurilor de finanțare ale statului , însă fără să reintre la guvernare și fără susținere necondiționată, potrivit Economedia . Ilie Bolojan spune că votul ar fi condiționat de un acord limitat la obiective bugetare și principii de bună guvernare, iar PNL ar rămâne în opoziție după învestitură. Decizia finală ar urma să fie luată la sfârșitul acestei săptămâni. Bolojan afirmă că, deocamdată, grupurile parlamentare liberale au recomandat acordarea votului de învestitură în baza unui acord pe care acesta l-ar putea semna cu premierul desemnat. Miza: rectificarea bugetară și presiunea pe finanțarea statului Bolojan leagă explicit necesitatea unui guvern cu puteri depline de riscuri bugetare și operaționale în servicii publice. El avertizează că, după cinci luni de criză politică și un guvern fără puteri depline, situația „se complică zi de zi”, iar lipsa unei rectificări bugetare rapide poate afecta funcționarea unor domenii esențiale, în special sănătatea. Potrivit liderului PNL, unele unități de primiri urgențe au ajuns în vară fără bani de funcționare din cauza sumelor nealocate, iar relocările interne din bugetul Ministerului Sănătății au ajuns „la limită”. În același timp, Bolojan avertizează asupra deteriorării condițiilor de finanțare ale statului dacă blocajul politic continuă: „Ne vom împrumuta tot mai greu, cu dobânzi tot mai mari.” El mai susține că, fără un guvern funcțional, riscul de țară ar rămâne ridicat și ar putea fi anulate rezultatele eforturilor din ultimele luni. Acord „punctual”, pe termen limitat, cu opțiunea moțiunii de cenzură Bolojan spune că un eventual acord ar delimita strict sprijinul PNL: obiective bugetare, transparență, bună guvernare și democrație parlamentară. Acordul ar fi valabil până în primăvara anului 2027. În plus, liderul liberalilor afirmă că PNL își rezervă posibilitatea de a vota o moțiune de cenzură dacă prevederile acordului sunt încălcate, subliniind că nu ar fi vorba despre „o susținere necondiționată”. PNL rămâne în opoziție și își asumă un risc politic Bolojan insistă că votul pentru învestitură nu ar însemna refacerea coaliției și nici asumarea politică a cabinetului propus de Luca Niculescu. Responsabilitatea pentru echipă și pentru formarea unei majorități de învestire ar reveni, în viziunea sa, premierului desemnat. În același timp, el recunoaște costurile politice ale unei astfel de decizii pentru PNL, inclusiv riscul ca partidul să fie asociat cu eventuale greșeli ale guvernului, deși ar rămâne în opoziție. „Nu votăm pentru a-i salva politic pe cei care au provocat criza. Am putea vota pentru ca România să poată ieși din ea”, a transmis Ilie Bolojan. [...]
PNL riscă să plătească politic prelungirea crizei guvernamentale , după ce partidul ar urma să susțină învestirea unui premier tehnocrat cu un guvern PSD, deși anterior a existat o variantă cu premier liberal, potrivit G4Media . Mesajul vine de la Alina Gorghiu, care îl critică pe liderul PNL Ilie Bolojan pentru modul în care a gestionat blocajul politic. Într-o postare, Gorghiu susține că România a traversat „aproape jumătate de an” de „criză politică” și „interimat”, pe fondul unor „orgolii, blocaje și jigniri”, iar deznodământul ar fi tot un executiv susținut de PSD. „Mai ieri eram unii pe punctul de a fi dați afară pentru că am votat un guvern cu premier liberal, Adrian Veștea, miniștri liberali, cu PSD în guvern. Astăzi PNL decide să voteze un guvern cu premier tehnocrat, Luca Niculescu și guvern PSD.” Ce se schimbă, în logica PNL, și de ce contează Din perspectiva exprimată de Gorghiu, miza nu este doar numele premierului, ci costul politic al unei strategii care a prelungit interimatul și a dus, în final, la o soluție pe care partidul ar fi putut-o accepta mai devreme în condiții mai favorabile pentru PNL (cu premier liberal). Ea ridică explicit întrebarea dacă ar fi fost „mai bine” pentru PNL să fi fost votat guvernul cu Adrian Veștea sau dacă e „mai bine” ca PNL „alege opoziția”, sugerând că partidul trebuie să-și asume consecințele deciziei. Ce urmează Gorghiu anticipează că „la final va fi guvern”, dar avertizează că „parte din costurile crizei vor fi plătite în continuare”. Materialul nu oferă detalii suplimentare despre calendarul învestirii sau despre o decizie formală a conducerii PNL, dincolo de afirmațiile citate. [...]
PNL condiționează votul de învestire de continuitatea angajamentelor bugetare , iar această poziție poate reduce riscul de prelungire a crizei politice și de blocaj pe decizii fiscale, potrivit news.ro . Senatorul liberal Vasile Blaga spune că PNL va vota Guvernul condus de Luca Niculescu dacă acesta respectă „exact” parcursul Guvernului Ilie Bolojan și continuă angajamentele asumate, inclusiv cele legate de buget și de „măsurile care trebuie luate”. Blaga a făcut declarațiile înaintea ședinței PNL, argumentând că „nu putem continua cu această instabilitate” și că, în aceste condiții, partidul nu ar avea „nimic împotrivă” să susțină instalarea noului guvern, dacă sunt păstrate angajamentele față de parteneri. „Vedem situaţia din ţară. Nu putem continua cu această instabilitate. Dacă Guvernul Niculescu respectă exact parcursul Guvernului Bolojan, dacă rămânem în toate angajamentele pe care le avem cu partenerii, cele legate de buget, cele legate de măsurile care trebuie luate, nu avem nimic împotrivă să îl susţinem.” Acord politic, semnat cu premierul desemnat Senatorul PNL a mai spus că acordul „despre care s-a vorbit” va fi semnat cu premierul. În plus, Blaga a afirmat că îl cunoaște „de mulți ani” pe Luca Niculescu și că știe că acesta „asta va face”, referindu-se la respectarea direcției stabilite anterior. Întrebat de ce liberalii nu au votat guvernul propus de Adrian Veștea, Blaga a răspuns că PNL nu a fost consultat atunci, în timp ce, în cazul lui Luca Niculescu, acesta „a venit la partid” și și-a prezentat punctul de vedere. Ce decide PNL și ce urmează Purtătorul de cuvânt al PNL, deputatul Ionel Bogdan, a anunțat că grupurile parlamentare ale partidului au votat pentru acordarea unui vot de instalare Guvernului Niculescu, invocând nevoia de a încheia criza politică. În același timp, PNL „nu va intra într-un guvern cu PSD”, iar partidul urmărește încheierea unui acord cu premierul desemnat, „cu obiective clare”. Potrivit lui Ionel Bogdan, decizia finală urmează să fie luată în Biroul Politic Național al PNL. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat ambasadorilor UE măsurile de echilibrare bugetară, mizând pe creșterea încrederii mediului de afaceri , potrivit Agerpres . Discuția a avut loc la București, cu ambasadorii statelor membre ale Uniunii Europene și cu reprezentantul Comisiei Europene acreditat în România. Bolojan le-a mulțumit partenerilor europeni pentru colaborarea și sprijinul acordat Guvernului și a felicitat Președinția irlandeză a Consiliului UE pentru mandatul exercitat până acum, în contextul „provocărilor” cu care se confruntă Uniunea și statele membre. În intervenția sa, premierul a reafirmat importanța apartenenței României la UE: „Apartenența României la Uniunea Europeană este una dintre cele mai importante realizări din ultimii 35 de ani. Faptul că suntem în familia europeană este un câștig major pentru România și sunt încrezător că această direcție va fi menținută.” Mesajul economic: buget, reforme structurale și energie Potrivit comunicatului Executivului citat de Agerpres, Bolojan a prezentat „succint” măsurile adoptate de Guvern pentru echilibrarea situației bugetare și corectarea deficiențelor structurale, cu obiectivul declarat de a consolida economia și de a crește încrederea mediului de afaceri. El a subliniat și importanța continuării acestor măsuri în context internațional complicat, precum și necesitatea asigurării securității energetice și a menținerii unor prețuri accesibile pentru populație. Securitatea la Marea Neagră și riscurile hibride Un alt subiect discutat a vizat deteriorarea situației de securitate la Marea Neagră. Conform comunicatului, premierul a indicat deschiderea României pentru cooperare strânsă cu Bulgaria și Turcia pentru securitatea navigației, inclusiv pe fondul „ ultimelor atacuri asupra navelor comerciale ” în zonele economice exclusive ale Bulgariei și României. Pe agenda discuțiilor au fost incluse și acțiunile hibride și campaniile de dezinformare. La final, Bolojan a mulțumit aliaților pentru prezența militară în România, pe care a legat-o de consolidarea securității flancului estic al NATO și a regiunii Mării Negre. [...]
Deschiderea PSD Timiș de a susține un candidat comun PNL–USR la Primăria Timișoara, cu condiția să fie liberal, poate redesena rapid ecuația politică locală dacă se ajunge la alegeri parțiale , potrivit Antena 3 . Declarația vine în contextul în care funcția de primar a rămas vacantă după ce Dominic Fritz și-a pierdut mandatul. Alfred Simonis , liderul PSD Timiș, spune că ar fi dispus să susțină un „candidat comun” propus de PNL și USR, dar numai dacă acesta provine din PNL, în eventualitatea organizării alegerilor parțiale la Timișoara. Condiția pusă de Simonis și miza pentru PNL Timiș Simonis a indicat că oferta sa vizează, în esență, sprijin pentru un candidat al PNL Timiș, „indiferent de conducerea de la București” a liberalilor. În același timp, el a susținut că asupra PNL Timiș ar exista presiuni pentru a accepta propunerile USR, pe care le-a descris ca fiind dezechilibrate în raport cu avantajele politice pentru liberalii timișeni. În declarațiile sale, Simonis a invocat și rolul liderului PNL Arad, Gheorghe Falcă, despre care afirmă că ar face presiuni asupra PNL Timiș în această negociere. „Sunt dispus să susţin şi eu candidatul USR şi PNL la alegerile parţiale la Primăria Timişoarei, dar să fie din PNL.” Ce urmează și ce opțiuni lasă PSD pe masă Pe lângă varianta susținerii unui candidat comun, Simonis a mai spus că PSD poate veni și cu un candidat propriu, dar a exclus „categoric” posibilitatea ca el să candideze. În acest moment, din informațiile prezentate, scenariul depinde de organizarea alegerilor parțiale și de felul în care PNL și USR își negociază o eventuală candidatură comună la Timișoara. [...]
Documente scurse arată că marile companii tech au finanțat cu zeci de milioane proiectul „balului” lui Trump, pe fondul suspiciunilor de influență politică , potrivit Gizmodo , care citează o investigație The Washington Post despre donații direcționate către o entitate asociată președintelui SUA. Conform documentelor prezentate de The Washington Post, patru donatori au contribuit cu câte 25 de milioane de dolari (aprox. 115 milioane lei) fiecare: Apple, Nvidia, Adelson Family Foundation și Charlie Ergen (fondator Dish Network și EchoStar). Lista include și alte contribuții semnificative din tehnologie, criptomonede și apărare, unele dintre ele cerute să rămână anonime. Cine a dat bani și cât The Washington Post indică, între altele, următoarele sume: Microsoft: 10 milioane dolari (aprox. 46 milioane lei) Meta: 5 milioane dolari (aprox. 23 milioane lei) Amazon: 5 milioane dolari (aprox. 23 milioane lei) Cisco: 5 milioane dolari (aprox. 23 milioane lei) Palantir: 10 milioane dolari (aprox. 46 milioane lei) Lockheed Martin: 10 milioane dolari (aprox. 46 milioane lei) Comcast: 7,5 milioane dolari (aprox. 35 milioane lei) T-Mobile: 5 milioane dolari (aprox. 23 milioane lei) Tyler și Cameron Winklevoss: peste 5 milioane dolari în bitcoin (echivalent în dolari, potrivit publicației) Investigația mai menționează donatori care nu erau cunoscuți anterior: 5 milioane dolari (aprox. 23 milioane lei) de la ServiceNow, plus angajamente („commitments”) de 2 milioane dolari (aprox. 9 milioane lei) de la Salesforce și 1 milion dolari (aprox. 4,6 milioane lei) de la CEO-ul Salesforce, Marc Benioff. Prin ce mecanism au fost făcute donațiile și de ce contează politic Donațiile ar fi fost direcționate oficial către un ONG numit Trust for the National Mall . Senatoarea democrată Elizabeth Warren acuză organizația că ar funcționa ca „un vehicul pentru strângere de fonduri politizată, trafic de influență și acces al donatorilor la președintele Trump”, în contextul obiectivului de a construi un ballroom la Casa Albă estimat la 300 de milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei). Un caz aparte este Google: ar fi „donat” 22 de milioane de dolari (aprox. 101 milioane lei), bani despre care se afirmă că provin dintr-o înțelegere juridică după ce YouTube l-a blocat pe Trump în urma evenimentelor din 6 ianuarie 2021. Potrivit materialului, compania ar fi acceptat la final de 2025 să plătească 24,5 milioane de dolari (aprox. 113 milioane lei), din care 22 de milioane către Trust for the National Mall. AT&T apare în documente ca având „promis” 5 milioane de dolari, însă compania a declarat pentru The Washington Post că nu știe despre ce listă este vorba și că nu intenționează să contribuie. Donații secrete, contracte publice și costuri mai mari decât s-a spus inițial The Washington Post notează că unele companii au cerut ca donațiile să rămână anonime, inclusiv Nvidia. Un purtător de cuvânt al Nvidia a transmis către Gizmodo că donația a fost făcută către „un trust nepartizan” și că sprijinul companiei pentru SUA este „independent de orice interese de afaceri”. În cazul Salesforce, investigația leagă contextul donațiilor de contracte guvernamentale obținute după venirea lui Trump la putere în ianuarie 2025, inclusiv un contract al armatei americane de până la 5,6 miliarde de dolari (aprox. 25,8 miliarde lei). ServiceNow a spus pentru Gizmodo că a ales ca donația să fie „pe deplin vizibilă”, iar Salesforce nu a răspuns imediat întrebărilor trimise pe e-mail, potrivit articolului. Pe costuri, Trump a avansat în 2025 o estimare de 250 de milioane de dolari (aprox. 1,15 miliarde lei), iar ulterior a vorbit despre strângerea a 400 de milioane de dolari (aprox. 1,84 miliarde lei). Documente scurse indică însă un cost total mai aproape de 600 de milioane de dolari (aprox. 2,76 miliarde lei), iar „mai mult de jumătate” ar urma să vină de la contribuabili, potrivit The Washington Post. Ce lipsește din listă și ce rămâne de urmărit Materialul remarcă absența unor nume precum SpaceX, OpenAI sau Anthropic din lista donatorilor menționați. În paralel, este amintit că Elon Musk ar fi cheltuit cel puțin 366 de milioane de dolari (aprox. 1,68 miliarde lei) pentru alegerile de la mijloc de mandat, pentru a sprijini republicanii. În lipsa unor clarificări oficiale complete despre criteriile de selecție a donatorilor, condițiile donațiilor și eventualele beneficii de acces, miza politică rămâne potențialul conflict între finanțarea „privată” a unui proiect asociat președintelui și relația companiilor cu statul american, inclusiv prin contracte publice și decizii de reglementare. [...]
