Știri
Știri din categoria Politică
Declarațiile lui Pete Hegseth riscă să adâncească tensiunile dintre administrația Trump și o parte a electoratului creștin, după ce secretarul american al Apărării a comparat presa cu fariseii, o referință religioasă percepută de unii drept ofensatoare și manipulatoare, potrivit The Jerusalem Post.
Hegseth a făcut comparația joi, în discuții cu jurnaliștii, spunând că s-a gândit la farisei în timpul unei predici despre un episod din Noul Testament în care Isus intră într-o sinagogă și vindecă un bolnav. În interpretarea lui, fariseii ar fi fost „elitele” care „erau acolo să vadă, să noteze totul, să raporteze”, dar care ar fi încercat să „explice” binele „în urmărirea agendei lor”.
Miza politică a momentului este că analogia nu a stârnit doar îngrijorare în rândul unor evrei (care văd în portretizarea fariseilor o tradiție creștină cu implicații antisemite), ci a declanșat o reacție mai puternică și în zona creștină conservatoare, tocmai pentru că ar sugera o paralelă între Trump și armata SUA, pe de o parte, și Isus, pe de altă parte.
Peter Laffin, editor senior la publicația conservatoare Washington Examiner, a criticat public folosirea „jargonului religios” în acest context, argumentând că asocierea presei cu fariseii implică faptul că Hegseth și Trump s-ar poziționa în rolul lui Isus.
Hegseth a legat explicit comparația de acoperirea critică a războiului SUA cu Iranul, acuzând „presa moștenitoare” ostilă lui Trump că ar fi „orbită” de animozitate politică și că ar căuta doar negativul.
Episodul vine pe fondul unor controverse recente care au iritat o parte a bazei creștine a lui Trump, inclusiv după ce președintele a postat o imagine generată de inteligență artificială în care apărea ca o figură asemănătoare lui Isus sau lui Dumnezeu (Trump a spus că imaginea îl prezenta ca doctor, apoi a șters-o). Materialul notează și disputa din această săptămână dintre Trump și Papa Leon al XIV-lea, după ce pontiful a criticat războiul cu Iranul, iar Trump a reacționat pe Truth Social.
La scurt timp după discursul lui Hegseth, Papa Leon al XIV-lea a publicat un mesaj pe X care condamnă folosirea religiei și a numelui lui Dumnezeu pentru câștiguri „militare, economice și politice”.
Potrivit articolului, comentariile lui Hegseth se înscriu într-un context mai larg în care administrația Trump a introdus referințe și practici creștine explicite în activități guvernamentale. În aceeași săptămână, Hegseth a fost ironizat și pentru citarea unui verset biblic (Ezechiel 25:17) nu în forma din textele religioase, ci în varianta rostită de un personaj din filmul „Pulp Fiction”, folosită pentru a justifica violența.
În plan politic intern, astfel de episoade pot amplifica fricțiunile cu lideri religioși și segmente conservatoare sensibile la instrumentalizarea credinței, într-un moment în care războiul cu Iranul deja polarizează opinia publică.
Recomandate
Zelenski a legat securitatea Moldovei și a României de războiul din Ucraina , susținând la Chișinău că Rusia încearcă să „distrugă viețile” în toate cele trei țări și că Ucraina va învinge, potrivit Recorder . Mesajul a fost transmis joi seară, în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, în fața tinerilor moldoveni, în contextul Zilei Independenței Republicii Moldova. Zelenski a descris „Русский мир” („pacea rusească”) ca fiind una care „face pagube” și „distruge”. „Rusia face foarte multe pentru a ne distruge viețile nouă, în Ucraina, pentru a vă distruge viețile în Moldova și pentru a le face cât mai dificile cu putință în România. Aceasta este «Русский мир» (pacea rusească – n.r.), face pagube, distruge, dar noi vom învinge, sunt sigur.” Semnal politic regional: „aceeași amenințare” pentru trei țări Prin includerea explicită a României în discurs, Zelenski a încadrat războiul ca o problemă de securitate regională, nu doar un conflict bilateral Ucraina–Rusia. În același mesaj, el a spus că Moldova „a avut multe de înfruntat” în ultimii ani și că, „uniți”, statele din regiune pot fi „parte din Europa liberă și în pace”. Elemente de simbolistică: mesaj în română și apel la unitate Zelenski și-a început discursul cu „Glorie Ucrainei”, apoi a transmis în limba română: „Salut, Moldova! Vă felicit cu Ziua Independenței!”, în aplauzele celor prezenți. Ulterior, a continuat în limba engleză, îndemnând tinerii „născuți liberi” să fie recunoscători celor care au luptat pentru libertate. La final, președintele ucrainean le-a urat moldovenilor „numai pace, pace și victorie”. [...]
Președintele Nicușor Dan fixează 1 septembrie pentru consultări și mizează pe o majoritate politică, pe fondul presiunii ratingului și al riscului de instabilitate guvernamentală , potrivit Biziday . Șeful statului spune că nu vede susținere pentru un executiv cu miniștri tehnocrați și consideră „mult mai probabil” un guvern cu miniștri politici. Declarațiile au fost făcute la Ambasada României la Chișinău, după o conferință de presă comună cu președinta Republicii Moldova și cu președintele Ucrainei. În acest context, Dan a explicat de ce nu a făcut o desemnare de prim-ministru după nominalizările anterioare: a apreciat că „nu sunt șanse să treacă un guvern” și a invocat inclusiv perspectiva evaluărilor agențiilor de rating. De ce contează: presiunea pentru un guvern „stabil” și evitarea unui nou eșec Președintele a descris formarea guvernului ca pe „o urgență” și a spus că ar fi fost „riscant” ca în această vară să existe „o nouă cădere de premier desemnat”. În consecință, a anunțat că la 1 septembrie va avea loc o nouă rundă de consultări cu liderii politici, „formală, informală”, cu obiectivul de a identifica o majoritate care să susțină un guvern stabil. Tehnocrați vs. miniștri politici Dan a indicat explicit direcția pe care o consideră realistă în actualul context parlamentar: „În acest moment, nu văd o susținere pentru un guvern cu miniștri tehnocrați. E mult mai probabil un guvern cu miniștri politici.” Context operațional: discuții cu Ucraina privind nave care transportă petrol kazah În aceeași conferință, președintele a menționat că au existat momente în care nave „de-ale noastre” au avut nevoie să ajungă la Novorossiisk și că România a avut contacte cu partea ucraineană pentru a permite trecerea unor nave care „ne deservesc pe noi”, încărcate cu petrol kazah, „nu rusesc”. Potrivit lui Dan, situația a fost „formalizată” pentru ca lucrurile să se desfășoare mai rapid. [...]
USR exclude susținerea unui guvern cu PSD , iar poziția anunțată de Dominic Fritz ridică miza incertitudinii politice în prag de toamnă, cu potențiale efecte asupra deciziilor bugetare și a predictibilității pentru mediul economic, potrivit Recorder . Liderul USR a spus că „ar fi iresponsabil” ca partidul să voteze instalarea unei guvernări în care PSD să aibă un rol central. Fritz a argumentat că România a ajuns în criza actuală „după mulți ani de guvernare PSD” și a invocat o încercare de colaborare de anul trecut, despre care susține că a eșuat rapid, acuzând PSD că a blocat reforme și a menținut țara „nouă luni, blocată”, înainte de a „decapita guvernul” sau de a încerca acest lucru, ceea ce ar fi dus la criză. „PSD ar fi o catastrofă pentru România şi tocmai de aceea nu există niciun motiv ca USR să voteze pentru o astfel de catastrofă.” Ce înseamnă pentru formarea guvernului Întrebat dacă ar putea exista guvern în septembrie, Fritz a spus că nu are „alte informații” decât cele publice și nu se așteaptă la „mari negocieri”. El a susținut că PSD „de la început blufează” cu amânări repetate și a ironizat posibilitatea ca Sorin Grindeanu să fi strâns o majoritate, inclusiv prin atragerea unor „trădători”. Mesajul central rămâne, însă, unul de linie roșie: USR nu va face și nu va susține un guvern cu PSD, potrivit declarațiilor sale. Poziția față de varianta unui premier tehnocrat În discuția despre un premier tehnocrat (sau considerat independent) cu miniștri politici, Fritz a spus că o astfel de formulă trebuie să fie „asumată” și transparentă, astfel încât să fie limpede „cine ia deciziile” și „cine își asumă eșecurile și succesele”. În același context, el a indicat că „există pe masă acum două propuneri”: Siegfrid Mureșan și Sorin Grindeanu. [...]
Mesajul președintelui Nicușor Dan sugerează o accelerare a parcursului european al Republicii Moldova , cu potențiale efecte de reglementare și aliniere instituțională în regiune, într-un moment în care Chișinăul își reafirmă public direcția pro-UE. Potrivit Agerpres , șeful statului român a declarat joi seară, la Chișinău, că „mai este doar puțin” până când Republica Moldova va intra în Uniunea Europeană. Nicușor Dan a făcut afirmația într-un discurs susținut în fața mulțimii adunate în Piața Marii Adunări Naționale , înaintea concertului festiv dedicat Zilei Independenței Republicii Moldova. El a apreciat că Republica Moldova are „conducători care știu să o ducă acolo” și cetățeni care susțin obiectivul integrării. „Mai este doar puțin până când Republica Moldova să intre acolo unde este locul, în Uniunea Europeană. Are conducători care știu să o ducă acolo și vă are pe voi cei care susțineți aceasta.” Context regional: referirea la Ucraina și „identitatea” ca temă politică În același discurs, președintele României a făcut referire la Ucraina și la președintele Volodimir Zelenski, prezent pe scenă alături de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, insistând asupra importanței păstrării identității naționale. „Domnul președinte Zelenski și poporul ucrainean dovedesc că atunci când există conștiință și când oamenii își apără identitatea, nimic nu le poate sta în cale.” Nicușor Dan a mai spus că, în pofida opresiunilor și deportărilor, oamenii din Republica Moldova și-au păstrat cultura, tradițiile și identitatea. [...]
Un proces pentru atacurile de la 11 septembrie a fost programat abia pentru vara lui 2028 , după ce un judecător militar american a stabilit că sunt necesare încă luni bune pentru soluționarea disputelor premergătoare judecății, potrivit CNN . Decizia prelungește încă o dată un dosar care trenează de peste două decenii și menține incertitudinea asupra calendarului și costurilor operaționale ale sistemului de justiție militară de la Guantanamo. Procesul este programat să înceapă pe 5 iunie 2028, cu 18 luni mai târziu decât data din ianuarie 2027 cerută de procurori. Judecătorul, locotenent-colonelul Michael A. Schrama din Forțele Aeriene, a motivat că timpul suplimentar este necesar pentru a rezolva dispute pre-proces, inclusiv neînțelegeri privind ce probe pot fi prezentate în instanță. De ce contează: blocaj procedural și risc de noi amânări Stabilirea unei date atât de îndepărtate subliniază dificultățile persistente ale autorităților americane de a duce cazul la capăt în instanțele militare. Hotărârea precizează că începerea procesului în 2028 depinde de respectarea unor termene și „borne” intermediare și că există posibilitatea unor noi întârzieri. Un proces fusese programat anterior pentru 2021, dar a fost ulterior anulat. Cine sunt inculpații și unde sunt deținuți Khalid Sheikh Mohammed este acuzat că a conceput și coordonat planul de deturnare a avioanelor care au lovit World Trade Center și Pentagonul; un alt avion deturnat s-a prăbușit într-un câmp din Pennsylvania. El urmează să fie judecat alături de trei presupuşi complici: Walid bin Attash Ali Abdul Aziz Ali Mustafa al-Hawsawi Cei patru se află printre ultimii deținuți ținuți la baza militară americană de la Guantanamo Bay, Cuba . Context: acordul de recunoaștere a vinovăției, anulat în instanță Anul trecut, o curte federală de apel a anulat un acord care i-ar fi permis lui Mohammed să pledeze vinovat într-o înțelegere ce l-ar fi scutit de riscul pedepsei cu moartea pentru atacurile din 2001. Acordul prevedea pedepse pe viață fără posibilitatea eliberării condiționate pentru Mohammed și doi dintre co-inculpați și i-ar fi obligat să răspundă întrebărilor rămase ale familiilor victimelor. După doi ani de negocieri, administrația fostului președinte Joe Biden a renunțat la această înțelegere, mai notează publicația. [...]
PSD mută miza pe riscul de a pierde 770 mil. euro din PNRR și cere ca PNL, prin Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru, să își asume politic eșecul Legii salarizării, într-un schimb de acuzații care pune presiune pe calendarul de adoptare al unui act normativ cu impact bugetar, potrivit Recorder . PSD susține că liberalii trebuie să răspundă „în fața cetățenilor” pentru nereușita legii, după ce PNL a acuzat social-democrații că blochează „cu bună știință” adoptarea și că România ar fi în „pericol iminent” să piardă aproximativ 770 de milioane de euro. Suma echivalează cu circa 3,85 miliarde lei, la un curs aproximativ de 5 lei/euro. Ce reproșează PSD PNL în legătură cu legea Într-un comunicat, PSD afirmă că PNL ar fi ținut proiectul „luni întregi” la secret și că nu ar fi existat consultări și consens, inclusiv cu sindicatele. Social-democrații mai susțin că ultima variantă prezentată de reprezentanții PNL din Guvern ar fi fost respinsă atât de sindicate, cât și de reprezentanții Comisiei Europene și că ar fi „nesustenabilă” social și financiar. „Ei trebuie să explice românilor de ce luni întregi au ținut proiectul de lege la secret, de ce nu s-au consultat cu nimeni, de ce nu au căutat consensul cu sindicatele și de ce au adus astfel România în situația de a pierde 770 de milioane de euro din PNRR.” PSD mai afirmă că, „în al 12-lea ceas al PNRR”, partidul premierului demis nu ar fi depus în Parlament un proiect de lege privind salarizarea din sistemul bugetar și invocă riscuri precum „convulsii sociale”, „instabilitate” și „blocaje instituționale” dacă o variantă considerată „proastă” ar fi adoptată. Poziția PNL: PSD ar bloca adoptarea și ar fi încălcat angajamentele din PNRR PNL a acuzat, la rândul său, că PSD blochează adoptarea Legii salarizării unitare și că România riscă să piardă aproximativ 770 de milioane de euro. Liberalii mai susțin că PSD ar fi „înșelat” cetățenii, partidele pro-europene și pe președintele României, în fața căruia și-ar fi asumat susținerea integrală a actelor normative din PNRR. PNL spune că susține proiectul și invită toate partidele parlamentare să îl sprijine, astfel încât să poată fi depus și votat în Parlament „pe ultima sută de metri”, în această săptămână. De ce contează: presiune pe buget și pe banii europeni Schimbul de acuzații are ca punct central riscul pierderii unei sume semnificative din PNRR și blocajul politic în jurul unei legi cu efect direct asupra cheltuielilor cu salariile din sectorul public. Din informațiile disponibile în material, nu reiese care este stadiul procedural exact al proiectului în Parlament, dincolo de disputa privind existența sau depunerea lui. [...]
