Știri
Știri din categoria Politică
Viktor Orbán a legat miza alegerilor de costurile la energie și de presiunea pe bugetele familiilor, cerând „3 milioane de voturi” pentru Fidesz la mitingul de final de campanie, potrivit Libertatea. Mesajul a venit cu o zi înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria, programate duminică, 12 aprilie 2026.
În discursul de la Szekesfehervar, Orbán a susținut că partidul său are nevoie de „3 milioane de voturi” pentru a-și asigura victoria și a îndemnat electoratul să voteze candidații Fidesz Tamas Vargha și Gabor Toro. Premierul a invocat realizările guvernării din 2010 până în prezent și a cerut „unitate națională” înaintea scrutinului, conform relatării Anadolu Agency (citată de Libertatea).
Un punct central al mesajului a fost critica la adresa propunerilor Uniunii Europene privind finanțarea și politica energetică. Orbán a afirmat că acestea ar putea pune presiune financiară suplimentară pe gospodării și ar afecta accesul la energie la prețuri „accesibile”, potrivit aceleiași relatări.
În același registru, liderul ungar a reiterat poziția de a nu se implica în războiul din Ucraina, temă pe care a folosit-o și în campania din 2022.
Orbán a invocat și politica fiscală a guvernului, susținând că taxele impuse companiilor multinaționale au permis finanțarea unor măsuri de sprijin pentru familii. În sală au fost prezenți și lideri locali ai partidului: primarul din Szekesfehervar, Andras Cser-Palkovics, a numit Fidesz „alegerea sigură”, iar candidatul regional Gabor Toro a spus că formațiunea este singura capabilă să asigure stabilitatea politică.
Alegerile parlamentare au loc duminică, 12 aprilie 2026. Libertatea notează că, potrivit unei compilații de sondaje realizate de site-ul Politico, Fidesz ar fi cu 11 puncte procentuale în spatele principalului partid de opoziție, Tisza.
Separat, Kelemen Hunor, liderul UDMR, a participat la un miting electoral al lui Orbán la Debrețin, aproape de granița cu România, relatează Ecopolitic (citat de Libertatea). Cu această ocazie, Hunor a ținut un discurs de susținere pentru Orbán și Fidesz, iar premierul ungar l-a numit pe Hunor „șeful ardelenilor”.
Tot în finalul campaniei, Libertatea menționează că Donald Trump și-a reafirmat sprijinul pentru Orbán pe platforma Truth Social, afirmând că administrația sa „este pregătită să mobilizeze întreaga putere economică a Statelor Unite pentru a consolida economia Ungariei”, „în caz de nevoie”.
Recomandate
Parlamentul Ungariei a abrogat restricțiile din 2021 privind „promovarea” LGBT+ către minori , într-o mișcare cu impact direct de reglementare, după ce Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că legea încălca principiile fundamentale ale UE, potrivit Adevărul . Votul marchează o schimbare de direcție față de politicile introduse în timpul guvernării lui Viktor Orbán și reduce riscul de noi blocaje juridice în raport cu normele europene. Decizia a fost adoptată marți cu 136 de voturi pentru și 51 împotrivă. Modificările au fost susținute de partidul Tisza , condus de premierul Péter Magyar, care are o majoritate de două treimi în Parlament, în timp ce Fidesz, formațiunea fostului premier Viktor Orbán, s-a opus inițiativei. Ce prevederi au fost eliminate și ce rămâne în vigoare Abrogarea vizează prevederile care restricționau prezentarea homosexualității și a identităților de gen în fața minorilor, măsuri introduse în 2021 și prezentate oficial atunci ca parte a protecției copiilor împotriva abuzurilor sexuale. În practică, acestea au limitat accesul minorilor la informații despre homosexualitate și despre identități de gen diferite de sexul atribuit la naștere. Noua lege păstrează însă interdicțiile privind: pornografia, exploatarea sexuală, alte materiale considerate dăunătoare dezvoltării fizice, intelectuale, emoționale sau morale a copiilor. Presiunea UE și efectul asupra manifestațiilor Pride Legea din 2021 a generat critici din partea organizațiilor pentru drepturile omului și a unor lideri europeni, care au acuzat autoritățile ungare că stigmatizează comunitatea LGBT+ și asociază nejustificat homosexualitatea cu pedofilia. În 2025, legislația a fost înăsprită, oferind autorităților un temei pentru interzicerea manifestațiilor Pride. În acest an, Curtea de Justiție a UE a decis că legea din 2021 încălca principiile fundamentale ale Uniunii, iar ulterior poliția a autorizat organizarea manifestației Gay Pride. Premierul Péter Magyar a susținut că schimbările vor ajuta Ungaria să își alinieze legislația la normele europene, dar a prezentat măsura ca una de consolidare a protecției minorilor, „indiferent de orientarea sexuală”, nu ca o restabilire generală a drepturilor persoanelor LGBT+. În context, Adevărul amintește și o declarație anterioară a premierului, relatată aici . Ce probleme rămân nerezolvate, potrivit activiștilor Tamas Dombos, reprezentant al organizației pentru drepturile omului Hatter Society, a salutat eliminarea restricțiilor privind accesul la conținuturi LGBT+ ca pe un progres important, dar a avertizat că abrogarea nu rezolvă toate problemele comunității. Potrivit acestuia: persoanele transgender nu pot obține recunoașterea legală a identității de gen, inclusiv după tranziție; cuplurile de același sex nu au dreptul de a adopta copii în aceleași condiții ca alte cupluri; nu este clar dacă guvernul intenționează să modifice și aceste prevederi. În concluzie, votul de marți elimină o parte importantă din restricțiile introduse în era Orbán, dar organizațiile LGBT+ susțin că ar fi necesare schimbări suplimentare pentru egalizarea efectivă a drepturilor. [...]
Traian Băsescu avertizează că stabilitatea guvernării ar putea depinde de o soluție „de avarie” , fie un guvern de uniune națională, fie declanșarea alegerilor anticipate , potrivit news.ro . Mesajul fostului președinte vine pe fondul blocajului politic legat de formarea unei majorități în jurul premierului desemnat. Într-o postare pe Facebook, Băsescu susține că, „cu actualul premier desemnat sau cu altul”, ar fi rămas doar două variante pentru un „guvern cu o oarecare stabilitate”: guvern de uniune națională, format din toate partidele care au participat la alegeri; guvern rezultat în urma alegerilor anticipate. „Ne place sau nu, asta e!” Băsescu adaugă că soluția aleasă ar trebui să țină cont de prioritățile țării și de „lista lungă a urgențelor guvernării”, fără a detalia care ar fi acestea. Anticipatele, între blocaj bugetar și calcule politice În contextul discuției despre anticipate, președintele României, Nicușor Dan, declara la 1 octombrie că nu poate fi de acord cu această opțiune, argumentând că România ar rămâne „blocată cel puțin cinci luni”, perioadă în care nu s-ar putea face o rectificare bugetară. Șeful statului mai spunea că nici investitorii nu ar fi de acord cu alegerile anticipate. „Eu sunt un om responsabil, adică nu ne jucăm de-a soarta acestei țări ca să vedem ce iese dintr-o alegere.” Pe de altă parte, președintele PSD, Sorin Grindeanu, afirma luni că scenariul anticipatelor pare „tot mai real” din cauza neînțelegerilor politice. El a anunțat că Biroul Permanent Național al PSD a decis înființarea unei comisii de analiză a legislației electorale, formată din fostul vicepremier Marian Neacșu și liderii PSD de grup din Parlament. Grindeanu a precizat că nu consideră anticipatele un scenariu de dorit, dar că ar putea deveni greu de evitat „în săptămânile viitoare”. Tot luni, președintele USR, Dominic Fritz, declara după întâlnirea cu premierul desemnat Luca Niculescu că, dacă nu se poate forma o majoritate asumată, „soluția cea mai sănătoasă” și „cea mai onestă” față de cetățeni ar fi alegerile anticipate. În același timp, președintele UDMR, Kelemen Hunor, avertiza că anticipate ar putea duce la un guvern format „în jurul AUR”, motiv pentru care nu le consideră o opțiune benefică, invocând lipsa sa de încredere în acest partid. [...]
PNL își asumă că va susține proiectele-cheie și din opoziție, dar anunță monitorizare strictă a banilor publici și a deficitului odată cu instalarea unui posibil Guvern condus de Luca Niculescu , potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis marți de deputata PNL Raluca Turcan, care a acuzat PSD că a subminat din interior fostul Guvern Bolojan. Turcan spune că liberalii vor „lăsa deoparte calculele de partid” când vine vorba de „marile proiecte ale României”, indicând explicit programul SAFE , absorbția fondurilor europene și bugetul de stat pe 2027. În același timp, ea a avertizat că PNL nu va intra într-un aranjament politic pe care să-l încalce ulterior. Ce înseamnă, concret, „sprijin” și „control” din opoziție În mesajul publicat pe Facebook, Turcan afirmă că PNL va susține proiectele majore chiar dacă va trece în opoziție, însă va urmări îndeaproape activitatea viitorului Cabinet, cu accent pe disciplina bugetară. „Vom sta cu ochii pe fiecare leu cheltuit de acest Guvern. Vom vedea dacă ținta de deficit va fi respectată. Vom vedea dacă bugetul pentru 2027 va fi construit pe venituri reale, nu pe promisiuni.” Acuzațiile la adresa PSD: SAFE și un jalon PNRR de 770 de milioane de euro Turcan își argumentează poziția prin critici la adresa PSD, susținând că social-democrații ar fi promis că nu vor afecta programul SAFE după retragerea sprijinului politic pentru Guvernul Bolojan, dar ulterior l-ar fi contestat la Curtea Constituțională. Separat, deputata PNL acuză PSD că a blocat legea salarizării, pe care o descrie drept un jalon din PNRR în valoare de 770 de milioane de euro (aprox. 3,85 miliarde lei), afirmând că România ar fi pierdut această sumă. Avertismentul pentru premierul desemnat Turcan a transmis și un avertisment direct pentru Luca Niculescu, susținând că PSD „este în opoziție chiar și când e la guvernare” și sugerând că același tipar s-ar putea repeta și în cazul noului Executiv, „dacă va fi instalat”. [...]
Rectificarea bugetară a devenit urgentă pentru a evita blocaje în Sănătate , iar intrarea în scenariul alegerilor anticipate ar agrava situația prin prelungirea perioadei cu un guvern interimar, susține fostul ministru PSD al Sănătății Alexandru Rogobete , potrivit Antena 3 . Rogobete a declarat, marți, în direct la Antena 3 CNN, că sistemul are nevoie „urgent” de rectificare bugetară și a avertizat că, în lipsa finanțării, programele naționale importante care susțin acțiunile prioritare riscă să intre „în colaps financiar”. În acest context, el a spus că alegerile anticipate ar însemna „un dezastru” pentru Sănătate, inclusiv prin riscul ca medicii să ajungă să aleagă cui administrează tratamentul. De ce contează: blocajul politic poate întârzia finanțarea și deciziile operative În explicațiile sale, Rogobete a legat presiunea financiară de modul în care a fost construit bugetul pe anul în curs: acesta ar fi fost „tăiat din pix cu 10%” la începutul anului și aprobat abia în aprilie, iar o parte importantă din bani s-ar fi dus pe plata facturilor din trimestrul 1, perioadă în care „n-am avut buget”. Pe fondul creșterii costurilor la materiale și medicamente, bugetul s-ar fi epuizat mai repede decât estimările inițiale, a mai afirmat el. În scenariul anticipatelor, Rogobete a susținut că alegerile nu s-ar putea organiza mai devreme de februarie–aprilie și că, până atunci, România ar funcționa cu un guvern interimar „fără puteri depline”, ceea ce ar limita capacitatea de administrare și de intervenție, inclusiv în Sănătate. Ce riscuri invocă pentru sistem: urgențele, stocurile și personalul Fostul ministru a indicat drept prioritate finanțarea serviciilor de urgență, argumentând că „acolo nu poți face pauză deloc” și că zona de urgențe ține de „securitate națională”. El a mai spus că, fără bani, coordonarea unor evenimente majore (a dat ca exemplu un posibil accident de tip Colectiv sau o explozie) ar fi dificilă, pentru că intervenția „costă bani”. Rogobete a mai afirmat că, încă din iulie, în unele spitale s-ar fi observat „scăderi alarmante de stocuri” și că există riscul unui „blocaj foarte grav” din toamnă, pe care l-a descris drept o criză „cum n-a mai fost de peste 20 de ani”. În plus, el a spus că există riscul să nu fie suficient personal medical pentru cele șapte spitale noi construite prin PNRR , dacă nu este asigurată finanțarea resursei umane, ceea ce ar limita utilizarea lor „la capacitate maximă”. Ce urmează pe plan politic Rogobete a precizat că PSD urma să decidă miercuri, în Consiliul Politic Național (ora 16.00), strategia privind susținerea sau modul de raportare politică la Guvernul Luca Niculescu. În intervenția sa, el a insistat că soluția pentru evitarea crizei este rectificarea bugetară și a spus că nu înțelege de ce nu s-au alocat „câteva zeci de milioane” din rezerva Guvernului pentru a preveni criza în „cele mai critice zone” din Sănătate. [...]
PNL anunță că va monitoriza strict cheltuielile și ținta de deficit a viitorului Guvern Niculescu , pe fondul unui climat politic în care PSD ar rămâne „în opoziție” chiar și de la guvernare, potrivit news.ro . Deputatul PNL Raluca Turcan afirmă că liberalii intră în opoziție, dar că aceasta nu va însemna „să stai cuminte și să aplauzi”, ci supravegherea modului în care sunt cheltuiți banii publici. În mesajul publicat pe Facebook, Turcan spune că PNL va urmări „fiecare leu” cheltuit de guvern și va verifica dacă sunt respectate angajamentele de politică fiscal-bugetară. Miza: bugetul pe 2027, deficitul și continuitatea reformelor Turcan indică trei repere după care PNL spune că va evalua activitatea viitorului executiv: respectarea țintei de deficit; construirea bugetului de stat pe 2027 „pe venituri reale, nu pe promisiuni”; continuarea reformelor, fără blocaje „în sertarele ministerelor”. În același mesaj, deputatul PNL susține că partidul va avea „maturitatea și onestitatea” de a sprijini „marile proiecte ale României”, menționând SAFE, absorbția fondurilor europene și bugetul de stat pe 2027. Avertismentul către premierul desemnat și acuzațiile la adresa PSD Raluca Turcan îi transmite premierului desemnat Luca Niculescu un avertisment: să nu uite că „PSD este în opoziție chiar și când e la guvernare”. Ca exemple, ea invocă episoade din acest an: PSD ar fi spus că nu se atinge de SAFE după retragerea sprijinului politic pentru guvernul din care făcea parte, dar „la câteva săptămâni distanță” l-ar fi atacat la Curtea Constituțională. Turcan mai afirmă că, în mai, după ce PSD ar fi contribuit la căderea Guvernului Bolojan împreună cu AUR, Sorin Grindeanu ar fi semnat la Cotroceni acordul pentru legea salarizării, descrisă ca jalon PNRR în valoare de 770 de milioane de euro (aprox. 3,8 miliarde lei), însă „PSD a blocat legea”, iar România ar fi pierdut această sumă. Deputatul PNL adaugă că liberalii „nu semnează un acord” pentru a-l încălca ulterior. Ce urmează Mesajul PNL, în forma prezentată de Turcan, prefigurează o opoziție concentrată pe controlul cheltuielilor publice și pe parametrii bugetari pentru 2027, într-un moment în care premierul desemnat Luca Niculescu își construiește majoritatea și programul de guvernare. [...]
Premierul desemnat Luca Niculescu spune că exclude scenariul unui eșec la învestitură , în condițiile în care negocierile pentru formarea guvernului se poartă pe fondul unei crize politice prelungite și al presiunilor economice și sociale, relatează HotNews . După discuțiile de marți cu partidele și grupurile parlamentare, Niculescu a declarat că rămâne concentrat pe misiunea de a forma un executiv și că nu ia în calcul „posibilitatea unui eșec”. El a spus că discuțiile au vizat atât formula guvernului, cât și programul de guvernare, invocând explicit existența unei crize politice de „atâtea luni”, dar și a unei crize economice și sociale. Trei variante de guvern, decizie „destul de repede” Niculescu a precizat că are în vedere în continuare trei „schițe” pentru viitorul cabinet și că „toate opțiunile” rămân deschise: guvern politic; guvern „hibrid” (politic și tehnic); guvern tehnocrat. Premierul desemnat a afirmat că este „optimist” în privința votului de învestitură și că va trebui să ia o decizie „destul de repede” asupra uneia dintre variante, menționând că discută zilnic cu liderii partidelor. Totodată, a spus că, în varianta unui guvern tehnocrat, are deja o listă de posibili miniștri pe care ar putea să o prezinte „chiar astăzi”, dar a evitat să ofere nume, motivând că orice exemplu ar genera noi controverse. Discuții doar cu partidele dispuse să susțină învestirea Întrebat dacă ia în calcul discuții cu AUR sau S.O.S, Niculescu a răspuns că a vorbit cu formațiunile care „și-au arătat deschiderea” de a vota un guvern, indiferent de formula acestuia, ceea ce – potrivit declarațiilor sale – nu este cazul celor două partide din opoziție. În schimb, a indicat că, după învestire, va solicita miniștrilor să meargă în Parlament pentru dialog instituțional cu toate grupurile, invocând rolul reprezentativ al Legislativului. Acord între partidele care susțin guvernul: „suntem în discuții” Niculescu a mai spus că a propus o formă de acord între partidele care susțin învestirea guvernului și că discuțiile sunt în desfășurare. El a descris documentul ca fiind „deschis pentru toată lumea” și a punctat că negocierile nu sunt încheiate. Declarațiile vin în contextul în care premierul desemnat încearcă să coaguleze o majoritate pentru votul din Parlament, iar decizia asupra formulei finale a cabinetului urmează să fie luată într-un termen scurt, potrivit propriilor afirmații. [...]
