Știri
Știri din categoria Politică
Marine Le Pen rămâne favorită în cursa pentru prezidențialele din 2027, în pofida problemelor judiciare, iar această combinație crește riscul de volatilitate politică în Franța, cu potențiale efecte asupra mediului economic și a încrederii investitorilor, potrivit G4Media, care citează un sondaj Elabe preluat de Bloomberg.
Sondajul o plasează pe lidera formațiunii de extremă dreapta Rassemblement National (RN) la 34%–35,5% în primul tur, indiferent de scenariul testat. Datele sugerează că recentele evoluții din justiție nu i-au erodat semnificativ baza electorală.
După condamnarea sa în apel în dosarul privind deturnarea de fonduri publice, Le Pen și-a reafirmat intenția de a candida, mizând pe recursul la Curtea de Casație, procedură care suspendă executarea pedepsei până la o decizie definitivă.
În același timp, cazul rămâne o sursă de incertitudine: în material se arată că o decizie a Curții de Casație ar putea veni abia în ianuarie 2027, „mult prea târziu” și, în caz de respingere, ar putea lăsa RN fără candidat.
Pentru locul al doilea, sondajul indică o luptă strânsă între Édouard Philippe și Jean-Luc Mélenchon, în funcție de configurația candidaților:
Într-un duel cu Mélenchon, Le Pen ar câștiga „categoric”, cu 67,5% la 32,5%, potrivit sondajului. În schimb, confruntarea cu Édouard Philippe ar fi mult mai echilibrată: 52% pentru Le Pen și 48% pentru Philippe.
Cercetarea a fost realizată online în perioada 9–10 iulie, pe un eșantion de 1.503 persoane, dintre care 1.390 înscrise pe listele electorale. Marja de eroare este estimată între 1,4 și 3,1 puncte procentuale.
Curtea de Apel de la Paris a redus pedeapsa de la patru ani la trei ani, dintre care unul cu executare prin arest la domiciliu cu brățară electronică, și a redus pedeapsa de ineligibilitate de la cinci ani (stabilită în 2025 de instanța de fond) la 45 de luni, dintre care 30 de luni cu suspendare, ceea ce a făcut-o eligibilă, conform articolului. Le Pen a fost amendată cu 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) și a fost găsită vinovată pentru deturnare de fonduri în perioada în care era eurodeputat.
Le Pen a spus că nu va face campanie electorală cu brățară electronică, care îi limitează libertatea de mișcare, astfel că ar urma să fie înlocuită în activitatea de campanie de președintele partidului, eurodeputatul Jordan Bardella.
Recomandate
Prezența lui Călin Georgescu la un târg local din Argeș a devenit un test de mobilizare în teritoriu , cu susținători veniți de la primele ore și mesaje politice livrate în registru de slogan, potrivit Adevărul . Fostul candidat la prezidențiale a participat duminică dimineață, 12 iulie, la Târgul de la Domnești , unde a fost ovaționat de un număr mare de susținători și localnici. Oamenii s-au adunat încă de la ora 7, înainte de sosirea lui Georgescu, iar unii au venit din mai multe zone ale țării, relatează Ancheta Online. O parte dintre participanți l-au așteptat cu flori, iar în mulțime au fost și familii cu copii. Mulțimea a fluturat steaguri tricolore și a scandat mesaje precum „Căline, poporul e cu tine”, „Turul doi înapoi”, „Nu cedăm!” și „Călin Georgescu, președinte”. Discurs în cheie de slogan și mesaj de „curaj” Ajuns la târg, Georgescu s-a adresat susținătorilor printr-o serie de formule scurte, cu accent pe ideea de mobilizare și respingerea fricii. „Ascultați-mă, nu vă fie frică! Frica nu zidește nimic!” „Dumnezeu ne-a cerut să fim curajoși, nu fricoși!” „Poporul este țara, iar poporul român s-a ridicat” „Mare este numele Sfintei Treimi” În paralel cu discursul, el a vizitat standurile producătorilor locali și a discutat cu comercianții și vizitatorii prezenți. Cine a mai fost în mulțime: Oana Zăvoranu și reprezentanți AUR Argeș Printre cei prezenți s-a numărat și Oana Zăvoranu, care și-a exprimat public susținerea pentru Călin Georgescu. „Împreună cu președintele Călin Georgescu la Târgul de la Argeș pentru că sprijinim agricultura românească și tot ce este calitativ pentru că avem din belșug” La Domnești au fost prezenți și reprezentanți ai organizației AUR Argeș, inclusiv președintele filialei județene, deputatul Bogdan Velcescu. Context: mesaj despre târguri, tradiții și duminica „pentru familie” Înaintea vizitei din Argeș, Georgescu a scris pe Facebook despre rolul agricultorilor, meșteșugarilor și producătorilor locali în păstrarea valorilor românești. Totodată, el a susținut că târgurile ar trebui organizate sâmbăta, pentru ca duminica să fie rezervată slujbelor religioase și timpului petrecut în familie. [...]
Oana Gheorghiu susține că un guvern minoritar PNL–USR–UDMR ar asigura continuitatea pe fonduri europene și restructurări , potrivit News . Vicepremierul interimar a spus că menținerea unor miniștri ar fi „absolut necesară” în special în domeniile unde au început deja demersuri. Declarația a fost făcută sâmbătă, la Digi24, după ce Gheorghiu a fost întrebată ce tip de guvern ar trebui să vină. Ea a indicat explicit varianta unui executiv minoritar format din PNL, USR și UDMR, argumentând că există miniștri care pot continua proiectele în derulare, în primul rând pe zona fondurilor europene, dar și în ministerele care au început restructurări. Ce înseamnă „continuitate” în logica vicepremierului În intervenția sa, Oana Gheorghiu a legat utilitatea unui astfel de guvern de două direcții operaționale: fondurile europene , unde ar fi importantă păstrarea ritmului și a echipelor care gestionează dosarele; restructurările începute în unele ministere, unde schimbările de conducere ar putea întrerupe demersurile deja lansate. Cât ar putea dura și cum s-ar împărți perioada de guvernare Întrebată cât timp ar rămâne în funcție un asemenea guvern, Gheorghiu a spus că durata ar putea fi negociată „între cele patru partide”. În acest context, ea a menționat posibile formule de împărțire a perioadelor, inclusiv „jumătate-jumătate” sau proporțional cu ponderea voturilor din Parlament, luând în calcul și PSD. Totodată, vicepremierul interimar a afirmat că PSD, atunci când a depus moțiunea de cenzură , „ar fi trebuit să se gândească și la ce urmează”. [...]
Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu își leagă intrarea în politică de o ruptură de încredere în modul de desemnare a premierului. Într-o intervenție la Digi24, relatată de News , ea spune că a decis „foarte rapid”, în două zile, să intre în politică după ce nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier i s-a părut „o nedreptate”. Decizia: „poți să schimbi doar din teren” Gheorghiu afirmă că experiența din societatea civilă i-a arătat că se pot construi proiecte și în afara politicii, dar că, după lunile petrecute în guvern, concluzia ei este că schimbarea „cu adevărat” se face doar prin implicare directă. „Dacă vrei cu adevărat să schimbi, am înțeles în aceste luni în guvern, că poți să schimbi doar din teren, doar intrând să joci, nu stând pe margine și încercând să influențez lucrurile.” Ea mai spune că a primit, la un moment dat, o propunere de la Ilie Bolojan privind intrarea în PNL, dar a vrut inițial timp de gândire. Decizia finală ar fi venit după episodul desemnării lui Veștea, pe care l-a interpretat ca pe un moment în care „trebuie să fac un pas” și să se alăture lui Bolojan. Context: moțiunea de cenzură și listarea companiilor de stat În aceeași intervenție, Oana Gheorghiu descrie moțiunea de cenzură ca pe „un proces foarte dureros”, susținând că a fost construită în mare parte pe o notă de informare prezentată de ea în guvern, care viza propuneri de listare la bursă a unor companii de stat. Potrivit declarațiilor sale, subiectul fusese discutat la nivelul PSD, iar numele ei ar fi fost menționat de „4-5 ori” în textul moțiunii. „Întreaga moțiune de cenzură a fost o minciună cap-coadă.” Poziționare ideologică și rol în PNL Întrebată despre acuzațiile că ar proveni dintr-o „zonă neomarxistă”, Gheorghiu respinge etichetele și spune că se definește prin dorința de a construi și prin toleranță; adaugă că, dacă aceste valori sunt interpretate ca „progresiste”, atunci „probabil” este progresistă. News amintește că Oana Gheorghiu, vicepremier în Guvernul Bolojan numit din societatea civilă, s-a înscris în PNL în a doua jumătate a lunii iunie și a devenit vicepreședinte al partidului la Congresul Extraordinar, în echipa lui Ilie Bolojan. [...]
Reforma companiilor de stat a declanșat tensiuni în coaliție , susține vicepremierul interimar Oana Gheorghiu , care spune că ruptura s-a produs când Guvernul a mutat atenția de la măsuri fiscale către numirile din consiliile de administrație și pierderile din companiile de stat, potrivit News . Într-o intervenție la Digi 24, Gheorghiu afirmă că PSD a rămas „solidar” în Guvern cu măsurile de reducere a deficitului care au afectat cetățenii, inclusiv majorarea taxelor și creșterea TVA, însă conflictul ar fi escaladat când discuția a ajuns la reforma companiilor și la „Consiliile de Administrație”. „S-a putut lucra cu Ilie Bolojan atâta timp cât s-au mărit taxele şi a crescut TVA-ul, dar nu se mai putea lucra cu Ilie Bolojan când am început să ne uităm la Consiliile de Administraţie.” Miza: controlul asupra numirilor și pierderilor din companiile de stat Vicepremierul interimar spune că, din ianuarie, când ar fi început „serios” discuțiile despre reforma companiilor, a apărut „o luptă” în interiorul coaliției. În relatarea sa, momentul de inflexiune a fost legat de: numirile în consiliile de administrație; pierderile din companiile de stat; „găurile negre” din aceste entități. „Atunci s-a rupt coaliţia, când am început să discutăm clar despre numirile în Consiliul de Administraţie, despre pierderile din aceste companii, despre găurile negre.” Blocaje administrative: dificultăți în obținerea datelor de la ministere Gheorghiu reclamă și un obstacol operațional: accesul dificil la informații despre companiile aflate în subordinea unor ministere, necesare pentru analize. Ea afirmă că, după solicitări informale fără rezultat, a trimis cereri oficiale din partea cabinetului său, dar a primit răspunsuri pe care le consideră nejustificate, inclusiv invocarea GDPR sau a confidențialității. „Mi se răspundea ca unui jurnalist sau ca unui cetăţean care a cerut informaţii pe 544 motivând că nu pot să le primesc din cauza de GDPR sau că sunt confidenţiale.” Ce poate face un guvern cu atribuții restrânse Întrebată dacă Guvernul poate funcționa în continuare cu atribuții restrânse, Oana Gheorghiu spune că limitarea majoră este imposibilitatea de a adopta ordonanțe de urgență care să modifice legislația, astfel că schimbările legislative ar trebui făcute prin Parlament. „Tot ce necesită modificare legislativă trebuie să se întâmple prin Parlament. Ceea ce poate că nu este chiar atât de rău.” [...]
Participarea lui Nicușor Dan la reuniunea „ Coaliției de Voință ” pentru Ucraina mută în prim-plan miza de securitate de pe Flancul Estic , într-un context în care România încearcă să-și consolideze rolul în arhitectura europeană de garanții post-conflict, potrivit G4Media . Președintele României va merge la Paris în perioada 13–14 iulie 2026, la invitația președintelui francez Emmanuel Macron, pentru reuniunea coaliției și pentru ceremoniile de Ziua Națională a Franței. Vizita este prezentată de Administrația Prezidențială ca un semnal privind consistența Parteneriatului Strategic România–Franța și relația „privilegiată” dintre cele două țări. Tot în 2026 se împlinesc 100 de ani de la Tratatul de prietenie franco-român, menționat ca reper al solidarității și al angajamentului comun pentru securitatea europeană. Ce urmărește România la reuniunea pentru Ucraina Pe agenda de la Paris se află reuniunea „Coaliției de Voință” pentru Ucraina, un format lansat în 2025 și coordonat de Franța și Regatul Unit, care reunește 35 de state angajate să sprijine Ucraina prin „garanții solide de securitate”. Scopul declarat al coaliției este ca, după încheierea unui acord între părțile implicate în conflict, să contribuie la menținerea păcii și la prevenirea unei noi agresiuni împotriva Ucrainei. În intervenția sa, Nicușor Dan urmează să insiste pe legătura directă dintre securitatea Ucrainei și securitatea Europei, cu accent pe Flancul Estic al NATO și al Uniunii Europene. Potrivit informațiilor transmise, președintele va reafirma că sprijinul pentru Ucraina „pe toate palierele relevante” rămâne esențial pentru stabilitatea și securitatea regiunii. Totodată, șeful statului va susține că Ucraina trebuie să poată negocia încheierea războiului „dintr-o poziție de forță”, pentru ca pacea să fie „durabilă și justă”. În acest cadru, coaliția este văzută ca un instrument pentru implementarea unor garanții de securitate „cuprinzătoare”, inclusiv pentru regiunea extinsă a Mării Negre și întregul spațiu euro-atlantic. Componenta simbolică: parada de Ziua Franței Tema paradei militare de pe Champs-Élysées din acest an este „Redeșteptarea strategică a Europei”. România va fi reprezentată de 22 de militari ai Brigăzii 30 Gardă „Mihai Viteazul”, alături de garda Drapelului de Luptă și un pluton. Din informațiile disponibile în material, nu sunt menționate decizii concrete care ar urma să fie adoptate la reuniune, ci mai ales poziționarea politică și mesajele de securitate pe care România intenționează să le transmită în cadrul formatului coordonat de Paris și Londra. [...]
Turcia își consolidează rolul de „furnizor de securitate” în regiune, iar pentru România asta înseamnă un partener-cheie la Marea Neagră într-un moment în care SUA își pot reduce implicarea în securitatea Europei, iar europenii sunt împinși să cheltuiască mai mult pentru apărare, potrivit unei analize prezentate de Digi24 , pe baza unui interviu cu profesorul Hüseyin Bağcı, co-fondator al Ankara Global Advisory Group. În această arhitectură de securitate în schimbare, Ankara își joacă simultan mai multe cărți: rămâne aliat NATO, negociază cu Uniunea Europeană, menține canale deschise cu Rusia și își folosește tot mai mult industria de apărare ca instrument de influență. Pentru București, miza este practică: accesul și echilibrul de putere la Marea Neagră, cooperarea în cadrul NATO și proiecte comune precum deminarea. De ce contează pentru România: Marea Neagră și „cheile” strâmtorilor Bağcı susține că, „pentru prima dată din 1774”, Marea Neagră „nu mai este un lac rusesc”, în condițiile în care Turcia controlează strâmtorile Bosfor și Dardanele prin Convenția de la Montreux (1936). În logica sa, acest control oferă Ankarei un avantaj strategic direct asupra accesului naval în Marea Neagră. În același context, jurnalista Cristina Cileacu ridică problema redeschiderii strâmtorilor pentru navele de război rusești după încheierea războiului, iar Bağcı descrie rolul Turciei drept unul de „control al ușii” de intrare/ieșire, cu efect asupra echilibrului regional. „Zero probleme” cu România și spațiu de cooperare în NATO În interviu, Bağcı afirmă că România este „una dintre puținele țări” cu care Turcia are „zero probleme” și leagă această relație de apartenența României la NATO. În opinia sa, cadrul aliat creează „mai multe oportunități de cooperare decât oricând”, inclusiv pe dimensiunea de securitate regională. Discuția revine și la cooperarea dintre România, Turcia și Bulgaria privind deminarea Mării Negre , văzută ca parte a vecinătății NATO în raport cu Rusia. Turcia între Occident și Rusia: avantaj geopolitic și geoeconomic Bağcı descrie politica externă a Turciei ca un „echilibru al puterii”, cu ambiția de a-și construi imaginea unei țări „furnizoare de securitate”. El punctează că Turcia: face parte din NATO și negociază cu Uniunea Europeană; nu recunoaște anexarea Crimeei și nu acceptă intervenția Rusiei în Ucraina; nu aplică sancțiunile economice împotriva Rusiei, tocmai pentru că nu este stat membru UE, ceea ce numește un avantaj „geopolitic și geoeconomic”. Totodată, Bağcı afirmă că Turcia vinde drone Ucrainei și că industria sa de apărare a devenit un atu, inclusiv prin livrări de drone, muniție și alte tipuri de armament către țări baltice și din Europa Centrală și de Est. Presiunea pe bugetele europene: de la 2% la 5% pentru apărare În discuția despre „NATO 3.0”, Bağcı avansează ideea că statele europene ar urma să își crească cheltuielile de apărare „de la 2% la 5% în următorii ani” și menționează „peste un trilion de dolari pentru următorii doi ani”, în contextul în care Europa își asumă mai mult din povara securității, iar SUA ar reduce treptat prezența. În lectura sa, consecința economică este directă: „buzunarele țărilor europene vor fi mai goale”, pe măsură ce finanțarea apărării crește. Ce urmează: mai multă securitate regională, dar și mai multă presiune financiară Interviul conturează o dublă tendință: pe de o parte, întărirea rolului Turciei în Marea Neagră și în arhitectura europeană de securitate; pe de altă parte, o perioadă în care statele europene, inclusiv cele de pe flancul estic, vor fi împinse să aloce mai multe resurse pentru apărare. În acest tablou, relația București–Ankara apare ca un canal de cooperare cu relevanță operațională la Marea Neagră și în cadrul NATO, fără ca materialul să detalieze pași concreți suplimentari dincolo de proiectele deja menționate. [...]
