Știri
Știri din categoria Politică
Modelul Die Linke arată cum tema locuirii poate forța partidele să-și asume poziții cu risc economic și juridic, iar o eventuală campanie pentru anticipate în România ar putea fi influențată de aceeași logică a „ofertei care nu poate fi refuzată”, potrivit unei analize din Adevărul.
Textul pornește de la surpriza electorală produsă la Berlin de partidul de extremă-stângă Die Linke, care a urcat în fruntea preferințelor pe fondul unei propuneri considerate „cea mai promițătoare” pentru criza locuințelor. Miza politică imediată, arată autorul, este că inițiativa obligă „absolut toate celelalte partide” să se poziționeze față de măsurile propuse, asumându-și atât beneficiile, cât și riscurile.
Elementul central nu este prezentat ca o „confiscare” arbitrară, ci ca o „socializare” a locuințelor – adică o expropriere cu despăgubire, țintită strict către marii proprietari. Pragul indicat este de peste 3.000 de locuințe deținute, vizate fiind grupuri imobiliare mari.
Scopul declarat: redistribuirea parcului locativ existent astfel încât să poată fi oferite locuințe „cu o chirie acceptabilă, moderată”, în special pentru persoane cu venituri mici și tineri. Analiza indică drept context faptul că inițiativa ar pune în aplicare referendumul din 2021 („Deutsche Wohnen & Co. enteigen”), aprobat atunci cu 58% din voturi, dar blocat până acum de coalițiile aflate la putere.
Autorul descrie drept „spectaculos și riscant” scenariul în care ar urma să fie transferate către un organism al statului între 220.000 și 240.000 de apartamente aflate în proprietatea unor grupuri private (este menționată Vonovia).
În paralel, ar urma să funcționeze un mecanism strict de stabilire a chiriilor (Mietendeckel – plafonarea chiriilor), descris astfel:
În replică, partidul creștin-democrat al cancelarului Merz și aliații conservatori au catalogat propunerea drept „proiect socialist” și susțin adoptarea rapidă a unei legi care să interzică exproprierea societăților imobiliare. Analiza notează și linia de atac politică potrivit căreia înghețarea chiriilor ar fi mai fost decretată în Germania în 1933, în perioada regimului nazist.
Concluzia textului este că astfel de platforme – construite pe soluții directe la crize sociale cu impact economic – pot deveni tot mai tentante pentru actorii politici care caută voturile nehotărâților și ale celor deziluzionați de partidele tradiționale. Publicul cel mai expus la asemenea mesaje ar fi, în această logică, tinerii și familiile tinere cu copii, pentru care accesul la locuire devine o presiune majoră.
Sursă secundară menționată în material, pentru detalii despre propunerea privind chiriile: ZDFheute.
Recomandate
Rezultatele slabe ale CDU în Berlin și Mecklenburg-Pomerania Occidentală cresc presiunea politică asupra cancelarului Friedrich Merz , într-un moment în care AfD își consolidează avansul în estul Germaniei, potrivit Mediafax . Primele estimări și actualizări din seara alegerilor indică un risc fără precedent pentru CDU: coborârea sub pragul de 5% într-un land, ceea ce ar însemna ieșirea din parlamentul regional. Mecklenburg-Pomerania Occidentală: CDU, la limita pragului electoral În Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cele mai recente estimări Infratest dimap (ARD) și Forschungsgruppe Wahlen (ZDF) creditează CDU cu 4,9%, sub pragul de 5% necesar intrării în parlamentul regional. Ar fi, potrivit materialului, cel mai slab rezultat din istoria partidului la alegeri regionale de la înființarea Republicii Federale Germania; în 2021, CDU obținuse 13%. În același land, AfD este dată pe primul loc în estimări, cu 38,3%, urmată de SPD cu 35,4%. Die Linke ar avea 6,5%, iar Verzii 5,5%. Într-o altă actualizare din seară, AfD este creditată cu 37%, iar SPD cu 35,5%, diferența fiind de 1,5 puncte procentuale. Berlin: Die Linke pe primul loc, SPD cade la 12% La Berlin, primele estimări după închiderea urnelor o plasează pe Die Linke pe primul loc, cu 24,5% din voturi, cu peste 12 puncte procentuale peste rezultatul din 2023. CDU este pe locul al doilea, cu 20%, urmată de AfD (16%) și Verzi (15%). SPD, care guvernează în prezent în coaliție cu CDU în capitală, ajunge la 12%. Potrivit primei proiecții a mandatelor citate de Mediafax, Die Linke ar obține 42 de locuri, CDU 34, AfD 27, Verzii 26, SPD 21, iar BSW nouă. FDP ar rămâne sub prag, cu 2,5%. Reacții: Merz vorbește despre „dezastru”, SPD admite probleme de comunicare Friedrich Merz a calificat rezultatul din Mecklenburg-Pomerania Occidentală drept un eșec major pentru partid. „Rezultatul din Mecklenburg-Pomerania Occidentală nu poate fi cosmetizat. Este un dezastru.” Merz a spus că CDU a fost „strivit” de polarizarea dintre SPD și AfD. Din partea SPD, vicecancelarul Lars Klingbeil a recunoscut că guvernul nu a reușit să convingă populația de efectele reformelor. „Nu am reușit să explicăm reformele astfel încât oamenii să vadă că lucrurile se schimbă.” De ce contează: test politic pentru guvernul federal și pentru autoritatea lui Merz Deși în cele două landuri trăiește aproximativ 6% din populația Germaniei, scrutinurile au devenit un test pentru guvernul federal și pentru poziția lui Merz în propriul partid, pe fondul scăderii puternice a sprijinului pentru CDU și pentru cancelar. Materialul notează că, înainte de alegeri, unele sondaje indicau o rată de aprobare pentru Merz de până la 14% la nivel național și valori de o singură cifră în unele landuri estice. Totodată, un sondaj INSA menționat arăta că 78% dintre respondenți nu îl mai consideră potrivit pentru funcția de cancelar. În paralel, AfD continuă să crească și la nivel național, fiind plasată în sondaje între 27% și 29%, în timp ce CDU/CSU ar fi între 18% și 20%, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: rezultate finale și posibile tensiuni interne în CDU Estimările prezentate sunt exit-poll-uri și proiecții, iar rezultatele finale pot diferi. Totuși, un scor foarte slab al CDU, mai ales dacă se confirmă ieșirea din parlamentul regional în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, ar putea amplifica presiunea internă asupra lui Merz. Mediafax arată că în presa germană au reapărut scenarii privind o eventuală înlocuire a cancelarului, fiind vehiculate nume precum Hendrik Wüst și Markus Söder, deși conducerea CDU îl susține oficial, iar schimbarea unui cancelar presupune mecanisme politice și parlamentare complexe. [...]
Rezultatele din Berlin și Mecklenburg-Pomerania de Vest slăbesc poziția CDU și complică guvernarea regională , într-un context în care AfD își consolidează scorurile, dar rămâne izolată politic, potrivit Adevărul . Aproape 4 milioane de alegători au votat duminică, 20 septembrie, în alegeri regionale în Berlin și Mecklenburg-Pomerania de Vest. Scrutinul stabilește componența noului parlament al landului Berlin și, implicit, configurația politică a conducerii capitalei germane. În Berlin, partidul de extremă stânga Die Linke a depășit CDU, formațiunea de centru-dreapta a cancelarului Friedrich Merz , conform sondajelor la ieșirea de la urne realizate de televiziunile publice ARD și ZDF și citate de AFP. Die Linke, cu candidata principală Elif Eralp, ar fi obținut între 24,5% și 26% din voturi, față de 20% pentru CDU, partid aflat în prezent în coaliția de guvernare a capitalei. AfD crește, dar rămâne în afara guvernării Alternativa pentru Germania (AfD) a înregistrat creșteri în ambele alegeri regionale, potrivit acelorași exit-poll-uri. În Mecklenburg-Pomerania de Vest, AfD s-a clasat pe primul loc, cu 37–38% din voturi, iar la Berlin ar fi obținut 16%. Chiar și cu aceste rezultate, partidul ar urma să rămână în afara guvernării în ambele landuri, din cauza unui „ cordon sanitar ” – înțelegerea celorlalte formațiuni importante de a nu coopera cu AfD. Merz: „dezastru” pentru CDU în nord-est, dar promite reforme Cancelarul Friedrich Merz a numit „dezastru” înfrângerea partidului său în alegerile dintr-un land din nord-estul Germaniei și a spus că va continua programul de reforme. Potrivit sondajelor la ieșirea de la urne, CDU s-ar fi prăbușit la aproximativ 5% în Mecklenburg-Pomerania de Vest. „Reformele trebuie să vină.” „Îmi asum această responsabilitate pentru că vreau să duc țara noastră înainte.” Context: victorie AfD și în Saxonia-Anhalt, cu mize administrative Materialul mai notează că AfD a obținut o victorie categorică și în alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, în estul Germaniei, devansând „cu mult” partidele tradiționale. O guvernare regională ar oferi AfD atribuții importante în domenii precum poliția, educația locală și cultura. Saxonia-Anhalt are aproximativ 2,1 milioane de locuitori. Filiala regională a AfD este clasificată de serviciul german de informații interne drept „extremistă de dreapta”, etichetă respinsă de liderul formațiunii din land, Ulrich Siegmund, care a prezentat rezultatul drept un semnal „pentru întreaga Germanie”. [...]
Întârzierea formării Guvernului a ajuns subiect de risc pentru investitori , după ce președintele Nicușor Dan a spus că, la o întâlnire cu investitori americani la New York, întrebările au vizat mai ales stabilitatea politică, nu indicatorii financiari, potrivit Mediafax . Întâlnirea a fost organizată de JPMorgan și a reunit reprezentanți ai unor companii, bănci și fonduri de investiții care investesc în obligațiuni românești. Nicușor Dan a afirmat că discuția a avut loc „la un nivel mai înalt” decât întâlnirile similare organizate, de regulă, la București, iar „îngrijorările erau mai mari pe partea politică”. Ce i-a interesat pe investitori și cine a răspuns O parte importantă a discuției a vizat formarea noului Guvern, investitorii întrebând explicit când va avea România un executiv. Președintele a spus că le-a oferit „niște estimări”, fără să precizeze public care au fost acestea. Pe componenta financiară, Nicușor Dan a indicat că la întrebările despre situația financiară au răspuns ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , și „domnul Burnete”. Președintele a susținut că, în privința indicatorilor financiari, situația României este mai bună decât în momentul de la care au pornit discuțiile actuale, însă nu a detaliat la ce indicatori s-a referit. Mesajul politic transmis: „rezonabilitate” și nevoia unei soluții În discuția cu investitorii, Nicușor Dan a spus că, dincolo de disputele politice, există „multă rezonabilitate în zona politică” când sunt abordate teme importante pentru România, oferind ca exemplu discuțiile din vară legate de PNRR. Declarațiile au fost făcute la New York, într-o conferință de presă susținută după întâlnirile din marja Adunării Generale a ONU. În același context, președintele a afirmat că România „trebuie să ajungă la o soluție politică” pentru formarea unui Guvern și a reiterat, într-un răspuns anterior, că își dorește ca premierul desemnat să obțină o majoritate, iar viitorul executiv să păstreze direcția pro-occidentală și obligațiile asumate, inclusiv pe traiectoria fiscală. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan promite că nu va mai crește taxele , susținând că majorările din ultimul an au fost „inevitabile”, dar că „nu mai sunt necesare” după stabilizarea economiei, potrivit News . Declarațiile vin pe fondul unei dispute publice cu PSD, care acuză degradarea indicatorilor economici și refuză să îl voteze. Mureșan a fost întrebat la Știrile ProTV despre afirmațiile președintelui PSD, Sorin Grindeanu , privind o „situație gravă” a economiei. În replică, premierul desemnat a contestat credibilitatea PSD și a spus că „oamenii trebuie să știe adevărul”, argumentând că economia ar fi fost „la limită” în urmă cu un an, dar că „astăzi economia e stabilizată”. „Creșterile de taxe nu mai sunt necesare. Nu vom crește taxele.” Ce înseamnă mesajul fiscal: fără noi majorări, dar fără termene pentru reduceri În același context, Mureșan a încercat să traseze o direcție de politică fiscală pentru perioada următoare: menținerea nivelului actual al taxelor și, doar „de îndată ce ne permitem”, discuții despre relaxare fiscală. El a indicat explicit TVA, despre care a spus că și-ar dori să revină de la 21% la 19% „cât de curând posibil”, fără să avanseze un calendar. Totodată, a precizat că nu poate promite reduceri imediate de taxe și a legat eventuale creșteri de venituri (indexări) de existența „spațiului” bugetar. Contextul politic: PSD invocă scăderea puterii de cumpărare și indicatori negativi Sorin Grindeanu a susținut, într-o conferință, că România are „12 luni consecutive de scădere a puterii de cumpărare”, cu pensionarii cei mai afectați. El a invocat și: „cea mai puternică prăbușire a consumului” din Uniunea Europeană; „cea mai mare cădere a producției industriale” din UE, „minus 6,3%”; „cea mai mare scădere a investițiilor străine directe din ultimii 15 ani”, cu „aproape 600 de milioane de euro” mai puțin față de trimestrul 2 din 2025 (aprox. 3 miliarde lei); creșteri ale prețurilor la energie și carburanți, cu „benzina peste 10 lei” și „motorina peste 11 lei”. Pe baza acestor argumente, liderul PSD a afirmat că partidul „nu poate gira, prin vot”, continuarea „acestui model economic” și a indicat că PSD nu îl va vota pe Mureșan, inclusiv pe motiv că acesta ar fi spus că vrea să fie „discipolul” lui Ilie Bolojan. Ce urmează Din declarațiile citate de News rezultă o linie de mesaj: fără noi majorări de taxe și posibilitatea unei relaxări fiscale (inclusiv la TVA) doar condiționat de evoluția bugetară. Nu sunt oferite, însă, detalii despre măsuri concrete, termene sau criterii după care Guvernul ar decide eventuale reduceri ori indexări. [...]
PNL avertizează că refuzul PSD de a susține Guvernul Mureșan prelungește criza politică și poate amplifica riscurile economice , inclusiv printr-o posibilă degradare a ratingului de țară, potrivit Agerpres . Într-un comunicat, PNL susține că PSD a decis „adâncirea” și „prelungirea” crizei politice prin hotărârea de a nu sprijini un guvern condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan . Liberalii califică argumentele invocate de social-democrați drept „manipulatoare și, parțial, mincinoase” și afirmă că, timp de peste patru luni, conducerea PSD nu a găsit o soluție la criza pe care ar fi declanșat-o. Miza: bugetul, energia și fondurile europene, pe fondul incertitudinii politice PNL afirmă că PSD ar fi trebuit să decidă asupra învestirii doar după analizarea programului de guvernare, a echipei propuse și a „soluțiilor concrete” pentru problemele curente. În același mesaj, liberalii indică teme care ar necesita un executiv „cu puteri depline”: rectificarea bugetară; proiectul de buget pentru 2027; evoluția prețurilor la energie; continuarea absorbției fondurilor europene; situația de securitate regională. PNL: respingerea guvernului poate pune presiune pe ratingul de țară Potrivit PNL, respingerea unui nou guvern „cu argumente populiste” ar prelungi criza și ar implica „asumarea riscului degradării ratingului de țară”. În acest context, partidul cere ca formațiunile parlamentare să analizeze programul și componența guvernului propus, dar și consecințele prelungirii crizei, înainte de votul de învestitură. PNL mai transmite că susține demersurile premierului desemnat de a prezenta, în termenul constituțional, programul de guvernare și lista miniștrilor. Decizia PSD și pașii următori Biroul Permanent Național al PSD a decis luni să nu susțină guvernul care urmează să fie alcătuit de Siegfried Mureșan. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că recomandarea va fi înaintată Consiliului Politic Național, forul statutar relevant, și că decizia a fost luată în unanimitate. [...]
Lipsa de dialog direct cu PSD complică formarea majorității pentru Guvernul Mureșan , după ce liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, a spus că premierul desemnat, Siegfried Mureșan , nu l-a contactat pentru discuții, în timp ce președintele PNL, Ilie Bolojan , i-a cerut o întâlnire, potrivit Agerpres . Grindeanu a declarat, într-o conferință de presă la sediul central al PSD, că se aștepta ca Mureșan să îl caute „din politețe” dacă își dorește voturile PSD, mai ales în contextul în care PSD anunțase că are o ședință luni. „În mod normal, trebuia să mă caute domnia sa, cred, dacă ar fi vrut voturile de la noi. Nu s-a întâmplat lucrul acesta.” Bolojan cere întâlnire, nu Mureșan În schimb, Grindeanu a afirmat că a fost contactat de Ilie Bolojan, care i-a propus o întâlnire în cursul acestei săptămâni. Liderul PSD a spus că nu a fost stabilită data și că nu știe motivul exact al întâlnirii. „M-a sunat, în schimb, și m-a căutat Ilie Bolojan. (...) M-a întrebat dacă săptămâna asta ne putem întâlni.” Mureșan: discuții întâi cu PNL, USR și UDMR; „testul” ar fi la PSD Tot luni, Siegfried Mureșan a declarat într-un interviu că va discuta mai întâi cu grupurile parlamentare ale PNL, USR și UDMR, urmând ca ulterior să prezinte programul de guvernare și grupului minorităților naționale. În același context, Mureșan a susținut că „testul adevărului” îl va da PSD, care ar trebui să decidă dacă vrea un guvern proeuropean sau dacă se află într-un „parteneriat consolidat” cu AUR, de care ar depinde trecerea Guvernului. [...]
