Știri
Știri din categoria Politică
Șoșoacă a invocat la Cotroceni o „decizie” SUA–Rusia despre BRICS, fără dovezi publice; afirmațiile vin în plin blocaj de formare a Guvernului, după consultările pentru desemnarea unui premier, potrivit Mediafax.
Președinta SOS România, Diana Șoșoacă, a făcut declarațiile luni, după aproximativ 34 de minute de discuții cu președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, în cadrul unei noi runde de consultări. Consultările au fost organizate după ce Parlamentul a respins Cabinetul propus de Siegfried Mureșan.
În declarațiile de după întâlnire, Șoșoacă a spus că i-a vorbit președintelui despre vizitele sale în Rusia și că intenționează să continue deplasări „pe la ruși și pe la americani și pe la chinezi”. Totodată, ea a susținut că i-ar fi comunicat informații despre presupuse negocieri între Statele Unite și Federația Rusă.
„Am adus la cunoștință, pentru că nu știa, că în ultimele negocieri dintre Statele Unite ale Americii și Federația Rusă s-a hotărât ca România, într-un timp, în termen mediu, să ajungă în BRICS. Și evident am căzut în sfera de influență a Federației Ruse.”
Șoșoacă și-a încheiat mesajul pe acest subiect cu îndemnul:
„Puneți mâna și învățați rusă!”
Mediafax notează că declarația privind o presupusă decizie americano-rusă ca România să intre în BRICS „nu este susținută de dovezi” și că nu există, în acest moment, informații publice oficiale care să confirme o asemenea înțelegere privind România.
În același context, publicația precizează că România nu apare nici pe lista statelor membre BRICS, nici pe lista partenerilor. În prezent, BRICS include Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Iran, Egipt, Etiopia, Emiratele Arabe Unite, Indonezia și Arabia Saudită, iar între parteneri sunt menționate Belarus, Bolivia, Kazahstan, Cuba, Malaysia, Nigeria, Thailanda, Uganda, Uzbekistan și Vietnam.
De asemenea, nu sunt confirmate public, potrivit aceleiași surse, nici afirmațiile despre plasarea României într-o „sferă de influență” a Federației Ruse în urma unor negocieri Washington–Moscova.
În timpul discuției de la Cotroceni, Diana Șoșoacă a susținut și organizarea alegerilor anticipate, dar a admis că, înainte de acestea, România are nevoie de un guvern cu puteri depline.
Totodată, ea a reiterat că nu îl recunoaște pe Nicușor Dan drept președinte al României și a reluat criticile la adresa Curții Constituționale, la doi ani de la decizia prin care candidatura sa la alegerile prezidențiale din 2024 a fost respinsă.
Delegația SOS România s-a prezentat îmbrăcată în negru, gest pe care Șoșoacă l-a descris drept simbolic, pentru a marca ceea ce partidul consideră „dispariția statului de drept” și a democrației din România.
Recomandate
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul Executiv de excluderea PSD, iar miza invocată este stabilitatea bugetară , în contextul consultărilor de la Cotroceni pentru desemnarea premierului, potrivit news.ro . Președintele PNL, Ilie Bolojan , a spus că, dacă PSD va fi la guvernare, liberalii vor intra în opoziție. După discuțiile cu președintele Nicușor Dan, Bolojan a afirmat că PNL rămâne la decizia luată în ultimele luni de a nu intra într-o guvernare cu PSD, „având în vedere ceea ce s-a întâmplat în această perioadă”. „Rămânem consecvenţi deciziilor pe care PNL le-am luat în ultimele luni, şi anume că nu vom fi într-o guvernare cu Partidul Social-Democrat (...), situaţie în care dacă PSD va fi în guvernare, PNL va intra în opoziţie.” Ce pune PNL pe masă: rectificare, controlul cheltuielilor și ținta de deficit Liderul PNL a legat discuția despre formula de guvernare de nevoia de a evita prelungirea „blocajului politic” și de priorități bugetare imediate. El a enumerat, între altele, necesitatea unei rectificări bugetare „care să asigure sumele necesare pentru funcționarea serviciilor publice” acolo unde bugetele „n-au fost întocmite corespunzător”, precum și măsuri de control al cheltuielilor pentru încadrarea în „ținta de deficit bugetar”. Bolojan a mai spus că viitorul guvern ar trebui să pregătească anul 2027 și că România are nevoie „nu de orice fel de guvern”, ci de unul care să mențină „echilibrile noastre bugetare”. Argumentul de risc: datoria crește rapid, dobânzile rămân ridicate În declarațiile sale, președintele PNL a susținut că problema nu este neapărat nivelul datoriei ca procent din PIB, ci „viteza mare de creștere” din ultimii ani, pe care o pune pe seama lipsei de control bugetar. În același timp, a atras atenția asupra nivelului dobânzilor plătite de România, despre care a spus că este „mare”. Bolojan a afirmat că, deși există presiuni externe (războaie, inflație, deficite guvernamentale mari), România ar plăti și „o primă de risc mare”, pe care a asociat-o cu „lipsa încrederii” în capacitatea decidenților de a lua măsuri de corecție în anii următori. Ce urmează: discuții după nominalizarea premierului PNL spune că va aștepta nominalizarea premierului și va discuta cu premierul desemnat, urmând ca decizia finală să fie luată în forurile interne ale partidului. „Vom aştepta nominalizarea, vom discuta cu viitorul premier desemnat şi vom lua deciziile în forurile interioare ale PNL pe baza acestor argumente.” [...]
Formarea rapidă a unui guvern cu puteri depline a devenit critică pentru rectificarea bugetară și bugetul pe 2027 , însă consultările de la Cotroceni arată că „liniile roșii” dintre partide complică obținerea majorității de 233 de voturi, potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a început luni, de la ora 14.00, o nouă rundă de consultări pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru, în a patra încercare după căderea Cabinetului Ilie Bolojan . Miza imediată, dincolo de nume, este deblocarea funcționării executive într-un moment în care PSD spune că vrea un guvern care să adopte rectificarea bugetară și să pregătească bugetul pentru anul 2027. În paralel, președintele ar urma să anunțe nominalizarea în aceeași zi, conform informațiilor din articol. Două opțiuni: guvern minoritar PSD sau premier independent/tehnocrat În consultări, PSD a venit cu o propunere explicită de premier. Sorin Grindeanu a spus că partidul a cerut mandatul de prim-ministru și că nominalizarea este chiar el. „Partidul Social-Democrat, ca principalul partid din Parlamentul României, a solicitat președintelui mandatul de prim-ministru. Nominalizarea sunt eu (...)” Alternativa descrisă în material este desemnarea unui premier independent sau tehnocrat, în jurul căruia să se construiască o majoritate parlamentară. Pe lista de nume menționate ca fiind vehiculate se află Alexandru Nazare (ministru interimar al Finanțelor), Leonardo Badea (viceguvernator BNR) și Eugen Tomac (consilier prezidențial); a mai fost vehiculat și numele diplomatului Luca Niculescu. „Liniile roșii” care blochează majoritatea și cresc riscul de prelungire a crizei Consultările scot în evidență incompatibilități politice care fac dificilă strângerea celor 233 de voturi necesare învestirii unui cabinet: PNL : premierul interimar Ilie Bolojan a afirmat că liberalii nu vor intra la guvernare cu PSD și că, dacă PSD va fi în guvernare, PNL va intra în opoziție. USR : Dominic Fritz a reiterat susținerea pentru alegeri anticipate, pe care le consideră „cea mai sinceră” soluție pentru încheierea crizei politice. UDMR : Kelemen Hunor a spus că formațiunea își dorește rapid un guvern cu puteri depline și a indicat că, pentru majoritate, ar fi nevoie de PSD și PNL, dar a exclus o majoritate împreună cu AUR și SOS; totodată, a declarat că UDMR nu va face parte din următorul guvern „aproape 100%”, invocând nevoia de consecvență după eșecul unei formule anterioare. AUR : delegația a participat la consultări fără liderul George Simion și fără propunere de premier; reprezentanții AUR au relatat contre cu președintele, inclusiv pe tema acuzației că ar fi „atentat la stabilitatea financiară a statului”, acuzație pe care au respins-o. În acest context, materialul notează că problema centrală nu este lipsa variantelor de premier, ci matematica parlamentară și capacitatea de a construi o majoritate funcțională fără ca partidele să-și încalce public pozițiile asumate. Contextul financiar: avertismentul S&P și presiunea pe stabilitate Articolul plasează desemnarea noului premier la câteva zile după un test financiar important: S&P Global Ratings a menținut ratingul suveran al României, dar a transmis și un avertisment (detaliile avertismentului nu sunt redate în fragmentul disponibil). În același cadru, președintele și-a justificat, potrivit informațiilor prezentate, poziția de a exclude AUR de la guvernare prin mandatul pentru păstrarea direcției pro-occidentale și menținerea stabilității financiare. Ce urmează: consultările continuă din jumătate în jumătate de oră cu partidele și grupurile parlamentare, iar președintele ar urma să anunțe nominalizarea în cursul aceleiași zile. [...]
UDMR respinge anticipatele și cere folosirea desemnărilor rămase pentru un guvern stabil , într-un moment în care blocajul politic prelungește incertitudinea decizională. Potrivit Mediafax , Kelemen Hunor a spus după consultările de la Palatul Cotroceni că dizolvarea Parlamentului și alegerile anticipate „nu reprezintă o soluție” pentru deblocarea situației. Liderul UDMR susține că președintele Nicușor Dan mai are la dispoziție „cel puțin” două desemnări pentru funcția de prim-ministru și că partidele ar trebui să folosească această perioadă pentru negocieri, în vederea formării unei majorități într-un Parlament pe care îl descrie drept „fragmentat”. De ce miza este evitarea anticipatelor Kelemen Hunor a respins explicit varianta unui nou scrutin, argumentând că acesta nu ar schimba „în mod fundamental” aritmetica parlamentară și ar complica suplimentar ieșirea din impas. „Anticipatele nu rezolvă nimic, absolut nimic. Chiar anticipatele ne încurcă și mai mult.” În același timp, a precizat că, dacă totuși se ajunge la anticipate, UDMR va participa, însă consideră că ele „nu rezolvă problemele țării”. Presiune pentru dialog și compromis între partide În evaluarea sa, înainte de a se lua în calcul dizolvarea Legislativului, șeful statului ar putea încerca noi nominalizări de premier, tocmai pentru a forța partidele să revină la masa negocierilor. „Politica e despre dialog și despre compromisuri.” Contextul impasului: două propuneri de guvern respinse Consultările de la Cotroceni au avut loc după ce fostul premier desemnat nu a reușit să obțină votul de încredere al Parlamentului. Guvernul propus de Siegfried Mureșan a fost respins miercuri, cu 182 de voturi „pentru”, sub pragul de 233 necesar învestirii. Mediafax notează că aceasta a fost a doua propunere respinsă, după ce și propunerea de guvern condusă de Adrian Veștea a picat la vot în luna iunie, situație care a deschis posibilitatea alegerilor anticipate. [...]
Schimbul de replici PSD–PNL ridică riscul de blocaj în formarea Guvernului , chiar înainte ca președintele Nicușor Dan să facă o nouă desemnare de premier, pe fondul consultărilor de la Cotroceni, potrivit Mediafax . Mihai Fifor, fost ministru PSD al Apărării, a lansat un atac la adresa PNL într-o postare pe Facebook, cu câteva ore înainte de desemnarea anunțată. Social-democratul susține că liberalii transmit „cu jumătate de gură” că, dacă PSD intră la guvernare, PNL va trece în opoziție, deși, spune el, PNL ar fi afirmat și în trecut că intră în opoziție după moțiunea de cenzură din luna mai. „La PNL situația e puțin… gravidă. Cu jumătate de gură, ne anunță azi din nou că, dacă PSD intră la guvernare, ei pleacă în opoziție.” Contextul: a patra desemnare de premier și o propunere deja anunțată de PSD Atacul lui Fifor vine într-un moment în care președintele Nicușor Dan urmează să facă „cea de-a patra desemnare” de premier, după consultările cu partidele și grupurile parlamentare. În același timp, PSD a anunțat deja o propunere: Sorin Grindeanu , liderul social-democraților. În paralel, Mediafax notează că Guvernul Bolojan este în interimat din luna mai, după ce PSD a ieșit din executiv și a demis cabinetul prin moțiune de cenzură. Miza politică: poziționarea PNL între putere și opoziție În postarea sa, Fifor acuză PNL de inconsecvență și ironizează faptul că, la cinci luni de la moțiune, Ilie Bolojan ar fi rămas la Palatul Victoria, în timp ce partidul ar repeta periodic mesajul că va intra în opoziție. „PNL rămâne, probabil, singurul partid din istorie care a reușit performanța de a fi și la putere, și în opoziție. Simultan.” Potrivit informațiilor din articol, până acum au existat două desemnări „dinspre tabăra liberalilor”, însă niciuna nu a trecut de votul de învestire din Parlament. În acest context, escaladarea publică a tensiunilor PSD–PNL complică și mai mult perspectiva unei majorități stabile, în condițiile în care următoarea nominalizare depinde de rezultatul consultărilor și de capacitatea de a strânge voturi în Legislativ. [...]
Pragul de 233 de voturi face inevitabile coalițiile , iar un instrument interactiv arată rapid ce combinații de partide trec, teoretic, de majoritatea necesară pentru învestirea Guvernului, în contextul consultărilor de la Cotroceni, potrivit Mediafax . Președintele Nicușor Dan a început luni o nouă rundă de consultări cu partidele parlamentare înaintea unei noi desemnări pentru funcția de prim-ministru. În acest cadru, „aritmetica parlamentară” devine decisivă: nu este suficient sprijinul politic declarat, ci sunt necesare voturile majorității deputaților și senatorilor pentru ca Guvernul să fie învestit. Ce înseamnă majoritatea în cifre Parlamentul are în prezent 464 de membri, iar pragul majorității este de 233 de voturi. În actuala configurație, niciuna dintre principalele formațiuni nu se apropie singură de acest prag, astfel că orice formulă guvernamentală are nevoie fie de o coaliție, fie de sprijin parlamentar din afara Guvernului. Mediafax indică următoarea distribuție a mandatelor pentru principalele partide: PSD: 126 de mandate (Camera Deputaților + Senat) AUR: 92 PNL: 81 USR: 58 UDMR: 31 Pe lângă acestea, mai există grupul minorităților naționale, UPR, SOS România, PACE – Întâi România și parlamentari neafiliați. De ce „majoritatea pe hârtie” poate să nu ajungă Calculatorul interactiv permite selectarea grupurilor parlamentare și arată instant câte mandate ar avea împreună și dacă depășesc pragul de 233. Publicația precizează însă că este vorba despre o simulare matematică, bazată pe structura actuală a grupurilor. Apartenența la un grup parlamentar nu garantează un vot unitar la învestitură: abținerile, absențele sau voturile diferite de linia partidului pot schimba rezultatul, inclusiv în cazul unei coaliții care, matematic, pare să aibă majoritatea. În acest context, diferența dintre o formulă aflată „la limită” (233) și una cu un avans mai mare poate deveni esențială la votul din Parlament. Consultările și propunerile de premier PSD a mers la consultările de luni de la Palatul Cotroceni cu propunerea ca Sorin Grindeanu să fie desemnat premier, argumentând că, fiind cel mai mare partid din Parlament, are prima opțiune pentru funcția de prim-ministru. În paralel, pe masa președintelui se află și varianta desemnării unui premier independent, susținut de mai multe formațiuni, iar consultările sunt prezentate ca decisive pentru conturarea unei formule care poate strânge cele 233 de voturi necesare. [...]
PSD admite că nu poate strânge singur majoritatea pentru un nou guvern , iar formarea rapidă a Executivului depinde de negocieri cu „toată lumea”, într-o criză politică prelungită, potrivit news.ro . Fostul premier Marcel Ciolacu (PSD), în prezent președinte al Consiliului Județean Buzău, spune că speră ca România să aibă premier și guvern „săptămâna aceasta”. Ciolacu descrie contextul drept unul tensionat și acuză escaladarea confruntărilor politice. „E un moment destul de dificil. Această criză s-a prelungit foarte mult. Am văzut că se face o politică de gherilă în România.” Miza imediată: majoritate parlamentară pentru un nou Executiv În declarațiile sale, Ciolacu consideră „firească” decizia PSD de a-l propune pe Sorin Grindeanu pentru funcția de prim-ministru, argumentând că, în mod normal, partidul își desemnează președintele pentru această poziție. Totodată, el subliniază limita aritmeticii parlamentare: PSD nu are singur voturile necesare pentru instalarea guvernului, motiv pentru care au loc consultări mai largi. „Partidul, cum e normal, a deseminat ca președintele partidului să fie persoana desemnată pentru a fi prim-ministru, ceea ce mi se pare foarte corect. Dar, vedem că PSD-ul singur nu are numărul de voturi necesar și de aceea sunt consultări cu toată lumea.” Ciolacu nu a avansat un alt nume pentru funcția de premier și nici nu a indicat o formulă de majoritate asupra căreia partidele ar fi ajuns deja la un acord, conform aceleiași surse. Efecte în administrație: proiecte locale blocate fără guvern „cu atribuții depline” La Buzău, Ciolacu leagă existența unui guvern funcțional de continuarea unor demersuri administrative locale. El a dat ca exemplu intenția Consiliului Județean de a se implica în administrarea Vulcanilor Noroioși, pentru care ar fi necesare decizii la nivel guvernamental. În acest context, mesajul său este că depășirea rapidă a blocajului politic ar avea consecințe directe asupra capacității administrației de a lua decizii și de a derula proiecte. [...]
