Știri
Știri din categoria Politică
Curtea Supremă a SUA a permis verificarea cetățeniei alegătorilor printr-o bază de date federală, o decizie cu impact de reglementare asupra administrării alegerilor, într-un moment sensibil înaintea scrutinului din noiembrie, potrivit HotNews.
Măsura îi oferă o victorie politică președintelui Donald Trump în demersul său de a combate ceea ce el numește „fraude electorale”, însă importanța practică pentru alegerile intermediare („midterm”) este descrisă ca fiind mai redusă decât alte dispute recente privind regulile de vot.
Decizia autorizează utilizarea unei baze de date federale pentru a verifica cetățenia americană a alegătorilor. Concret, în baza ordinului executiv semnat anul trecut de Trump, Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) a creat o bază de date care încrucișează informații cu înregistrările Securității Sociale, pentru a verifica dacă o persoană înscrisă pe liste este cetățean american și are drept de vot.
Instanțe inferioare respinseseră această dispoziție, dar Curtea Supremă a validat-o vineri.
Ordinul executiv al lui Trump a vizat, pe lângă verificarea listelor electorale, și limitarea votului prin corespondență și a mașinilor de vot, președintele susținând că măsurile ar „aduce onestitate” alegerilor.
Totuși, aceeași sursă arată că, deși Curtea Supremă a validat acum baza de date pentru verificarea cetățeniei, săptămâna trecută a invalidat o reglementare mai strictă privind votul prin corespondență, ceea ce reduce din efectul imediat al pachetului de măsuri înainte de scrutin.
Trump a intensificat criticile la adresa votului prin corespondență după alegerile din 2020, pierdute în fața democratului Joe Biden, când s-a votat masiv astfel pe fondul pandemiei.
La alegerile intermediare din noiembrie vor fi reînnoite întreaga Cameră a Reprezentanților și o treime din Senat. Potrivit articolului, Trump se teme că republicanii ar putea pierde majoritatea, descrisă ca „oricum fragilă”, în Congres. În acest context, decizia Curții Supreme consolidează un instrument administrativ de verificare a eligibilității la vot, dar nu schimbă decisiv regulile-cheie ale votului prin corespondență, unde instanța a blocat înăsprirea.
Recomandate
USR își fixează miza pe „banul public” în viitorul Cabinet Mureșan , după ce și-a votat în partid lista de propuneri pentru cinci portofolii și susținerea pentru Justiție, potrivit Economica . Decizia contează prin semnalul de continuitate și prin faptul că programul de guvernare aprobat intern este prezentat ca fiind centrat pe gestionarea banului public, cu efect direct asupra politicilor bugetare și a priorităților administrative. Lista de miniștri aprobată în partid include următoarele propuneri, conform sursei: Radu Miruță – Ministerul Apărării Naționale Diana Buzoianu – Ministerul Mediului Oana Țoiu – Ministerul Afacerilor Externe Cătălin Drulă – Ministerul Transporturilor Irineu Darău – Ministerul Economiei Pentru Ministerul Justiției, USR a decis, prin votul din Comitetul Politic, să o susțină pe fosta judecătoare Andrea Chiș. În comunicatul citat, partidul precizează că aceasta a fost judecătoare timp de 28 de ani și membră a CSM între 2017 și 2023, având doctorat în științe juridice. Programul de guvernare: accent pe administrarea banului public Comitetul Politic al USR a aprobat și programul de guvernare care urmează să fie prezentat Parlamentului de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Potrivit USR, direcția principală este „o mai bună gestionare a banului public” și îmbunătățirea nivelului de trai. Președintele USR, Dominic Fritz, a legat intrarea în viitorul guvern de această țintă, într-o declarație redată de sursă: „Intrăm în Guvernul Mureșan cu un obiectiv simplu: banii publici bine gestionați şi un trai mai bun pentru fiecare român.” Ce urmează Din informațiile disponibile în material, programul de guvernare aprobat de USR urmează să fie prezentat Parlamentului de premierul desemnat. Sursa nu oferă detalii despre calendarul exact sau despre negocierile finale privind portofoliile, dincolo de lista votată în partid și susținerea anunțată pentru Justiție. [...]
UDMR își asumă intrarea la guvernare cu trei portofolii, mizând pe adoptarea rapidă a bugetului , potrivit Economica . Formațiunea a finalizat lista de propuneri pentru cabinetul condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan , într-un moment în care miza imediată este funcționarea deplină a Executivului și trecerea bugetului prin Parlament. Conform informațiilor publicate pe pagina de Facebook a UDMR, propunerile sunt: Tanczos Barna – vicepremier și ministru al Agriculturii; Cseke Attila – ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației; Ötvös Koppány Bulcsú – ministru al Culturii. Într-o postare pe Facebook, Tanczos Barna a spus că UDMR a decis, prin Consiliul Permanent, să susțină învestirea guvernului și să participe la guvernare, argumentând că România are nevoie de un Executiv „funcțional, cu atribuții depline”, capabil „să adopte bugetul pentru perioada următoare” și să ducă la îndeplinire obiectivele majore. „România are nevoie de un Guvern funcţional, cu atribuţii depline, capabil să ia decizii, să adopte bugetul pentru perioada următoare şi să ducă la îndeplinire cele mai importante obiective care stau în faţa ţării.” Acesta a mai precizat că în zilele următoare ar urma să se încheie procesul constituțional de formare a guvernului, iar cabinetul să se prezinte în fața Parlamentului. În același mesaj, Tanczos Barna a susținut că „politica responsabilă” presupune ca fiecare partid parlamentar să își asume explicit decizia, iar UDMR își asumă atât susținerea premierului desemnat și a programului comun, cât și responsabilitățile guvernamentale aferente. [...]
Cabinetul propus de Siegfried Mureșan mizează pe continuitate administrativă , cu 10 miniștri preluați din Guvernul Bolojan și o structură politică împărțită între trei partide, potrivit Economica . Formula include 16 ministere, trei vicepremieri cu portofolii și un ministru al Justiției independent. Premierul desemnat urmează să depună sâmbătă, la Parlament, lista Cabinetului și programul de guvernare, pas necesar pentru învestire. Din arhitectura propusă reiese o împărțire a responsabilităților între PNL, USR și UDMR, fiecare cu câte un viceprim-ministru. Cum arată structura de conducere a Executivului Cei trei vicepremieri propuși au și portofolii ministeriale, câte unul din fiecare partid din coaliție: Mircea Abrudean (PNL) – ministru al Afacerilor Interne și viceprim-ministru Radu Miruță (USR) – ministru al Apărării Naționale și viceprim-ministru Tánczos Barna (UDMR) – ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale și viceprim-ministru La Justiție este propusă o independentă: Andrea Chiș (independentă) – ministru al Justiției Portofolii-cheie și echipa extinsă Lista de miniștri include, între alții: Alexandru Nazare (PNL) – Finanțe Oana Țoiu (USR) – Afaceri Externe Cătălin Drulă (USR) – Transporturi și Infrastructură Cseke Attila (UDMR) – Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație Raluca Turcan (PNL) – Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială Dragoș Pîslaru (PNL) – Investiții și Proiecte Europene Irineu Darău (USR) – Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism Diana Buzoianu (USR) – Mediu, Ape și Păduri Sebastian Burduja (PNL) – Energie Mihai Dimian (PNL) – Educație și Cercetare Bulcsú Koppány Ötvös (UDMR) – Cultură Totodată, pentru funcția de secretar general al Guvernului, cu rang de ministru, este propus Dan Reșitnec (USR). Ce urmează Mureșan a transmis pe Facebook că a propus „oameni competenți” și că sâmbătă vor fi depuse programul de guvernare și lista Guvernului, în vederea învestirii. „Am propus pentru fiecare minister oameni competenţi, serioşi şi pregătiţi să îşi asume responsabilitatea guvernării. Avem în faţă multă muncă. Oamenii aşteaptă de la noi rezultate concrete, iar fiecare ministru are obiective clare şi ştie ce are de făcut pentru a le obţine. Mâine (n.r. – sâmbătă) depunem programul de guvernare şi lista Guvernului şi facem următorul pas pentru învestirea unui Guvern stabil şi pregătit să înceapă munca din prima zi.” [...]
Depunerea programului de guvernare și a listei de miniștri deschide formal procedura de învestire , cu audieri și vot în Parlament programate la începutul săptămânii viitoare, potrivit Adevărul . Premierul desemnat Siegfried Mureșan a anunțat că va depune documentele sâmbătă dimineață, la Parlament, după ce vineri a prezentat componența Cabinetului. Miza imediată este calendarul parlamentar: depunerea programului și a listei declanșează audierile candidaților la ministere și, ulterior, votul de învestitură, fără de care desemnarea nu se transformă în numire efectivă. Componența propusă a Guvernului Noul Cabinet ar urma să păstreze mai mulți miniștri din echipa condusă de Ilie Bolojan, conform listei prezentate de Mureșan. Propunerile includ și trei viceprim-miniștri, fiecare cu portofoliu: Ministerul Afacerilor Interne și viceprim-ministru – Mircea Abrudean (PNL) Ministerul Apărării Naționale și viceprim-ministru – Radu Miruță (USR) Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și viceprim-ministru – Tánczos Barna (UDMR) Ministerul Justiției – Andrea Chiș (independentă) Ministerul Finanțelor – Alexandru Nazare (PNL) Ministerul Afacerilor Externe – Oana Țoiu (USR) Ministerul Sănătății – Oana Gheorghiu (PNL) Ministerul Transporturilor și Infrastructurii – Cătălin Drulă (USR) Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației – Cseke Attila (UDMR) Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale – Raluca Turcan (PNL) Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Dragoș Pîslaru (PNL) Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului – Irineu Darău (USR) Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Diana Buzoianu (USR) Ministerul Energiei – Sebastian Burduja (PNL) Ministerul Culturii – Bulcsú Koppány Ötvös (UDMR) Ministerul Educației și Cercetării – Mihai Dimian (PNL) Secretar general al Guvernului, cu rang de ministru – Dan Reșitnec (USR) Ce prevede programul: repere fiscale și priorități bugetare În programul de guvernare, Mureșan indică păstrarea cotei unice și „lipsa unor noi impozite în 2027”, alături de măsuri pentru reducerea birocrației și continuarea reformelor. Sunt menționate și obiective privind reducerea deficitului, combaterea evaziunii fiscale și a corupției, precum și stimularea economiei și crearea de locuri de muncă. Documentul mai include indexarea salariilor și pensiilor „atunci când situația bugetară o va permite”, precum și investiții mai mari în apărare. În zona energetică, sunt trecute investiții în producție, rețele și capacități de stocare, cu obiectivul reducerii facturilor. Ce urmează în Parlament Siegfried Mureșan a fost desemnat de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru pe 17 septembrie, după consultările cu partidele și formațiunile parlamentare. Următorul pas este obținerea votului de încredere al Parlamentului, după audierile candidaților la ministere, programate la începutul săptămânii viitoare. Pentru moment, data exactă a votului nu este precizată în informațiile citate. [...]
Premierul desemnat Siegfried Mureșan spune că nu își depune mandatul , mizând pe continuarea procedurii parlamentare și pe un vot de învestitură care să tranșeze poziționarea partidelor, potrivit Mediafax . Invitat la Euronews, Mureșan a fost întrebat dacă ia în calcul varianta de a renunța la mandatul de premier desemnat. Răspunsul a fost categoric: „Nu, nu, nu. Categoric nu.” El a susținut că a tratat procedura „din primul moment” ca pe o obligație instituțională, invocând respectul față de Constituție, președintele României și regulile de desemnare și învestire. Miza: votul din Parlament și calendarul politic Mureșan a spus că așteaptă să își prezinte programul în Parlament și a conturat două scenarii: dacă Guvernul este investit , echipa „se apucă de treabă în prima zi”; dacă nu este investit , programul ar urma să devină „manifestul” pentru următoarele alegeri, iar direcțiile anunțate ar rămâne teme politice asumate. În același context, premierul desemnat a afirmat că își dorește ca votul să arate „cum se poziționează partidele politice”, cu o trimitere directă la PSD și la relația acestuia cu „extrema dreaptă”. Refuzul de a „întoarce spatele Parlamentului ” Mureșan a criticat ideea ca un candidat desemnat să evite Parlamentul, spunând că nu va face acest lucru și că nu își va depune mandatul. „Nu voi întoarce niciodată spatele Parlamentului. Nu îmi depun mandatul. Abia aștept să merg în Parlament, să prezint echipa de miniștri și programul de guvern.” [...]
Oana Țoiu leagă parteneriatul cu SUA de securitate și costul vieții , susținând că investițiile strategice și relațiile externe au efecte economice directe asupra familiilor și companiilor, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute în marja Adunării Generale a ONU, într-o discuție găzduită de Council on Foreign Relations , la care a participat și vicepremierul polonez Radosław Sikorski. Conversația despre viitorul relației transatlantice a ajuns la o metaforă a „căsniciei”, folosită inițial de Sikorski pentru a descrie legăturile dintre Europa și Statele Unite. „Cred că, pentru noi, dragostea este încă acolo. Dar ceea ce ne dorim este să avem, în această căsnicie, capacitatea de a cumpăra împreună o casă mai mare, ca să folosesc această analogie.” Investițiile de apărare, prezentate ca ancoră a relației Ministrul de Externe a invocat explicit cooperarea de securitate ca fundament al relației bilaterale, menționând: prezența americană în România; investițiile planificate la baza militară Mihail Kogălniceanu , descrisă drept una dintre cele mai mari din Europa; scutul de la Deveselu; parteneriatul în domeniul apărării împotriva unor potențiale atacuri iraniene. În același context, Țoiu a susținut că încrederea construită în această cooperare contribuie nu doar la securitatea României, ci și la capacitatea Statelor Unite de a-și proiecta puterea și la securitatea SUA. „Milkshake-ul” interdependenței: securitate și economie, greu de separat Țoiu a comparat interdependența dintre obiectivele economice și cele de securitate ale celor două țări cu ingredientele unui „milkshake”, argumentând că, odată ce un mecanism funcționează, componentele nu mai pot fi desprinse una de alta. „Cred că, dacă ne uităm la obiectivele noastre de securitate și economice, este că, atunci când ai ceva care funcționează și ai, de exemplu, acest milkshake extraordinar, nu există nicio modalitate de a scoate căpșunile și restul ingredientelor înapoi din rețetă.” Politica externă, pusă în legătură cu presiunile economice interne Ministrul a spus că, din perspectiva publicului, prioritățile dominante rămân cele legate de calitatea vieții: costul vieții, prețul energiei, securitatea, salariile și accesul la servicii publice. În mesajul său către publicul american, Țoiu a insistat că relațiile internaționale și investițiile pe termen lung se traduc, chiar dacă nu imediat, în efecte economice care apasă direct asupra familiilor și companiilor. În final, ea a susținut că agenda internă și politica externă nu ar trebui prezentate ca priorități aflate în competiție, ci ca direcții complementare. [...]
