Știri
Știri din categoria Politică
Învestirea lui Balendra Shah ca prim-ministru la 35 de ani mută presiunea pe reforme într-o economie fragilă și pe gestionarea tensiunilor sociale rămase după revolta din 2025, într-un Nepal marcat de nemulțumiri legate de corupție, șomaj și stagnare economică, potrivit Adevărul.
Balendra Shah, rapper devenit politician, a fost învestit oficial la o lună după ce a câștigat detașat alegerile generale, pe fondul unui val de proteste conduse de tineri. În vârstă de 35 de ani, cunoscut ca „Balen”, el a obținut sprijin printr-un discurs anticorupție și promisiuni de reformă, pe fondul nemulțumirilor față de nepotism și clasa politică tradițională.
Ascensiunea lui Shah vine după protestele masive din 2025, în urma cărora „zeci de persoane și-au pierdut viața”, mișcare alimentată de corupție, șomaj și stagnare economică. În acest context, noul premier preia guvernarea cu așteptări ridicate privind stabilitatea și capacitatea de a livra reforme într-o economie descrisă ca fragilă.
Shah este prezentat drept cel mai tânăr premier al Nepalului din ultimele decenii și primul lider provenit din comunitatea Madhesi, un grup indigen cu legături culturale și lingvistice strânse cu India.
Ceremonia de învestire a avut loc la sfârșitul lunii martie și a fost condusă de președintele Ram Chandra Poudel. Conform DW News, Shah a declarat:
„Eu, Balendra Shah, în numele țării și al poporului, promit că voi fi loial constituției și că îmi voi îndeplini datoria de prim-ministru”
După învestire, mulțimile au scandat numele noului lider, iar el a anunțat imediat componența cabinetului, urmată de depunerea jurământului de către miniștri.
Cariera politică a lui Shah a început în 2022, când a câștigat Primăria Kathmandu ca independent. Mandatul a inclus măsuri anticorupție, dar și decizii controversate, precum demolarea construcțiilor ilegale, criticate de unele organizații pentru drepturile omului, inclusiv Human Rights Watch.
Ulterior, s-a alăturat Rastriya Swatantra Party (RSP), alături de care a câștigat alegerile din martie, învingându-l inclusiv pe fostul premier KP Sharma Oli. În timp ce susținătorii îl văd drept un simbol al schimbării, criticii invocă lipsa de experiență a partidului și semne de întrebare privind capacitatea de a implementa reformele promise.
Noul premier intră în funcție cu provocări majore, de la tensiunile geopolitice dintre China și India până la probleme interne precum șomajul ridicat și economia fragilă. În plus, guvernul condus de Shah va trebui să gestioneze consecințele revoltei din 2025, după ce o comisie de anchetă a recomandat punerea sub acuzare a fostului premier KP Sharma Oli, o decizie care revine noii puteri politice.
Recomandate
Viktor Orbán a legat miza alegerilor de costurile la energie și de presiunea pe bugetele familiilor , cerând „3 milioane de voturi” pentru Fidesz la mitingul de final de campanie, potrivit Libertatea . Mesajul a venit cu o zi înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria, programate duminică, 12 aprilie 2026. În discursul de la Szekesfehervar, Orbán a susținut că partidul său are nevoie de „3 milioane de voturi” pentru a-și asigura victoria și a îndemnat electoratul să voteze candidații Fidesz Tamas Vargha și Gabor Toro. Premierul a invocat realizările guvernării din 2010 până în prezent și a cerut „unitate națională” înaintea scrutinului, conform relatării Anadolu Agency (citată de Libertatea). Energia și finanțarea UE, prezentate ca risc pentru gospodării Un punct central al mesajului a fost critica la adresa propunerilor Uniunii Europene privind finanțarea și politica energetică. Orbán a afirmat că acestea ar putea pune presiune financiară suplimentară pe gospodării și ar afecta accesul la energie la prețuri „accesibile”, potrivit aceleiași relatări. În același registru, liderul ungar a reiterat poziția de a nu se implica în războiul din Ucraina, temă pe care a folosit-o și în campania din 2022. Taxe pe multinaționale și promisiunea de „sprijin pentru familii” Orbán a invocat și politica fiscală a guvernului, susținând că taxele impuse companiilor multinaționale au permis finanțarea unor măsuri de sprijin pentru familii. În sală au fost prezenți și lideri locali ai partidului: primarul din Szekesfehervar, Andras Cser-Palkovics, a numit Fidesz „alegerea sigură”, iar candidatul regional Gabor Toro a spus că formațiunea este singura capabilă să asigure stabilitatea politică. Context electoral: Fidesz, în urma opoziției în sondaje Alegerile parlamentare au loc duminică, 12 aprilie 2026. Libertatea notează că, potrivit unei compilații de sondaje realizate de site-ul Politico, Fidesz ar fi cu 11 puncte procentuale în spatele principalului partid de opoziție, Tisza. Separat, Kelemen Hunor, liderul UDMR, a participat la un miting electoral al lui Orbán la Debrețin, aproape de granița cu România, relatează Ecopolitic (citat de Libertatea). Cu această ocazie, Hunor a ținut un discurs de susținere pentru Orbán și Fidesz, iar premierul ungar l-a numit pe Hunor „șeful ardelenilor”. Tot în finalul campaniei, Libertatea menționează că Donald Trump și-a reafirmat sprijinul pentru Orbán pe platforma Truth Social, afirmând că administrația sa „este pregătită să mobilizeze întreaga putere economică a Statelor Unite pentru a consolida economia Ungariei”, „în caz de nevoie”. [...]
Un sondaj AtlasIntel publicat înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria indică o posibilă schimbare de putere după 16 ani , cu opoziția Tisza în fața partidului de guvernământ Fidesz, potrivit hotnews.ro . Miza imediată este una de stabilitate politică și direcție de guvernare, într-un stat membru UE unde Viktor Orbán conduce executivul de 16 ani. Sondajul, realizat la nivel național în rândul populației adulte din Ungaria între 5 și 10 aprilie 2026, pe un eșantion de 1.587 de respondenți, indică un avans consistent pentru Tisza, partidul de opoziție condus de Peter Magyar. Marja de eroare este de ±2 puncte procentuale, la un nivel de încredere de 95%. Ce arată cifrele din sondaj Conform datelor prezentate, intenția de vot ar fi: Tisza: 52,1% Fidesz (Viktor Orbán): 39,3% HotNews notează că o diferență similară (52 la 39) a fost indicată și de un alt sondaj, realizat de Institutul Publicus. Testul „cine e cel mai potrivit premier” Pe lângă intenția de vot, sondajul măsoară și preferința pentru funcția de prim-ministru. La această întrebare: Peter Magyar: 48,7% Viktor Orbán: 40,8% Ce urmează: alegeri duminică, rezultate în noaptea scrutinului Alegerile parlamentare au loc duminică, 12 aprilie 2026 . Secțiile de votare se deschid dimineața și se închid la începutul serii, iar rezultatele preliminare sunt așteptate târziu în noaptea alegerilor, cu majoritatea voturilor numărate la câteva ore după închiderea urnelor. Pot vota și maghiarii din România care au dublă cetățenie, mai arată articolul. În context, HotNews amintește că AtlasIntel este institutul cu care publicația a colaborat la ultimele rânduri de alegeri din România, cu rezultate uneori apropiate de cele oficiale, alteori nu, iar reputația AtlasIntel este menționată ca fiind bună și pe alte piețe (SUA, Spania 2023). [...]
Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului BNR, respinge eticheta „Ilie sărăcie” pentru premier, invocând reducerea deficitului bugetar peste țintă , într-un context economic dificil, potrivit digi24.ro . Mesajul are miză politică și economică: apără costurile sociale ale consolidării bugetare și încearcă să fixeze o narațiune de „stabilizare” înainte ca rezultatele să fie testate pe execuția din 2026. Rădulescu a fost întrebat la Digi24 dacă Ilie Bolojan merită porecla folosită de criticii săi în spațiul public. Răspunsul a fost tranșant, iar argumentația s-a concentrat pe disciplina fiscală și pe faptul că ajustarea ar fi fost făcută fără o contracție economică „atât de mare cum ar fi putut să fie”. „Doamne-fereşte, nu, câtuşi de puţin! Este un om care a luat o economie ajunsă în pragul prăbuşirii şi a reuşit nu numai ca să reducă deficitul bugetar mai mult decât a promis anul trecut şi vedem ce se va întâmpla anul acesta, dar a făcut-o în condiţiile în care scăderea economică nu a fost nici pe departe aşa de mare cum ar fi putut să fie.” De ce contează: disputa despre austeritate se mută pe terenul „rezultatelor” Intervenția consilierului BNR vine pe fondul criticilor legate de „constrângerile bugetare” și de „reducerile” operate pentru redresarea bugetului, care au alimentat porecla „Ilie Sărăcie”, conform aceleiași surse. În esență, disputa nu este despre etichetă, ci despre acceptabilitatea politică a consolidării fiscale: cine plătește nota și cât de repede se văd beneficiile în stabilitatea finanțelor publice. Ce urmează Rădulescu introduce explicit o zonă de incertitudine privind anul în curs („vedem ce se va întâmpla anul acesta”), ceea ce mută atenția către evoluția deficitului bugetar în 2026 și către capacitatea Guvernului de a menține ajustarea în condiții de presiune politică. Sursa nu oferă, însă, cifre sau ținte concrete pentru deficit ori detalii despre măsurile de reducere menționate. [...]
România este împinsă în prim-planul dosarului de extindere a UE spre Est , pe măsură ce negocierile tehnice dintre Bruxelles și Chișinău avansează, iar miza invocată este stabilitatea regională și reducerea spațiului de influență al Moscovei, potrivit antena3.ro . Declarațiile îi aparțin europarlamentarului Eugen Tomac, făcute în emisiunea „Be EU” de la Antena 3 CNN, unde acesta a susținut că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană ar crea „premise solide” inclusiv pentru soluționarea conflictului transnistrean, ceea ce ar însemna „mai multă stabilitate” pentru Europa și pentru cetățenii Republicii Moldova. De ce contează: stabilitatea regională și dosarul Transnistria Tomac a legat direct integrarea europeană a Republicii Moldova de diminuarea riscurilor de securitate din regiune, argumentând că Moscova ar fi urmărit constant să mențină Republica Moldova „într-o zonă de insecuritate” și să o controleze. În această logică, intrarea în UE ar schimba cadrul politic și instituțional în care se poate discuta și gestiona conflictul transnistrean. „Pentru că, odată aderată Republica Moldova la Uniunea Europeană, se creează premise solide pentru rezolvarea inclusiv a conflictului transnistrean.” Rolul României în negocieri: sprijin politic intern și percepție la nivel european Europarlamentarul a afirmat că România joacă „un rol-cheie” în susținerea parcursului european al Chișinăului și a punctat că, până acum, președintele României și liderii politici români „indiferent de viziunea lor” nu au blocat acest parcurs și nu l-au transformat într-un subiect care să genereze „nedumerire”. În același timp, Tomac a spus că la nivel european ar exista „o percepție foarte bună” despre Republica Moldova, pe care a numit-o „un model de succes” în procesul de integrare, fără să avanseze termene sau date exacte pentru aderare. „Plan B”: integrare „prin România”, dacă cetățenii decid În discuție a fost adusă și o opțiune alternativă, descrisă drept „plan B”: Republica Moldova să intre în Uniunea Europeană „prin România”, dacă cetățenii Republicii Moldova vor decide acest lucru. Tomac a precizat că obiectivul principal rămâne integrarea Republicii Moldova în UE, iar această variantă ar fi una de rezervă. „Dacă nu, avem și cealaltă opțiune: Republica Moldova să intre în Uniunea Europeană prin România, atunci când vor hotărî cetățenii săi.” Ce urmează Din informațiile prezentate, negocierile tehnice dintre Bruxelles și Chișinău sunt în derulare, iar Tomac și-a exprimat convingerea că acestea se pot încheia „rapid și cu succes”. El a estimat, fără a oferi un calendar, că „în câțiva ani” Republica Moldova va fi „în mod sigur” parte a Uniunii Europene. [...]
Incertitudinea privind starea de sănătate a noului lider suprem al Iranului riscă să complice capacitatea regimului de a decide rapid în plin război și în negocierile de pace , potrivit bild.de . Publicația relatează, citând un material Reuters bazat pe informații ale serviciilor de informații americane, că Modștaba Chamenei (56 de ani) ar fi fost grav rănit în loviturile aeriene americano-israeliene și ar fi putut pierde un picior. Conform relatării, mai multe surse anonime din anturajul lui Chamenei ar fi confirmat că acesta se află încă sub tratament. În același timp, aceleași surse susțin că este „lucid” și „capabil să acționeze”, contrazicând afirmațiile opoziției potrivit cărora ar fi în comă. Reuters ar indica faptul că noul lider ar participa la decizii politice, inclusiv prin audioconferințe cu reprezentanți ai regimului. Rămâne neclar unde se află Modștaba Chamenei. În articol sunt menționate zvonuri potrivit cărora nu ar fi în Moscova, ci ar fi tratat în orașul iranian Ghom. De la atacul asupra palatului guvernamental din 28 februarie și de la numirea sa ca lider suprem la 8 martie, nu ar fi fost publicate imagini, înregistrări video sau audio cu el. De ce contează acum: negocieri Iran–SUA, dar autoritate internă incertă Speculațiile despre starea sa apar în contextul unor negocieri de pace la nivel înalt între Iran și SUA, care încep sâmbătă la Islamabad, Pakistan. Miza este dacă liderul suprem poate influența direct discuțiile; articolul notează că el ar fi dat „undă verde” unei pauze a focului cu câteva zile înainte. Chiar și așa, observatori citați în material ar evalua că, pe termen scurt, noul lider nu va avea aceeași autoritate ca tatăl său. În acest tablou, Gardienii Revoluției — care i-ar fi sprijinit preluarea puterii și aveau deja influență majoră — sunt prezentați drept actori centrali în deciziile strategice, ceea ce sugerează o posibilă redistribuire a puterii în interiorul regimului cât timp liderul rămâne indisponibil public. Ce urmează În lipsa unor apariții publice și a unor confirmări oficiale privind starea sa, capacitatea lui Modștaba Chamenei de a conduce efectiv și de a valida decizii-cheie va rămâne un punct sensibil atât pentru negocierile externe, cât și pentru echilibrul intern de putere din Iran. [...]
Sprijinul public al premierului ceh Andrej Babiș pentru Viktor Orbán, cu o zi înaintea alegerilor parlamentare din Ungaria, întărește axa politică conservatoare și eurosceptică din Europa Centrală, cu potențiale efecte asupra poziționărilor regionale în dosare europene sensibile. Potrivit Newsweek România , Babiș a transmis mesajul sâmbătă, înaintea scrutinului de duminică, pe fondul creșterii tensiunilor în campanie. Mesajul a fost publicat pe platforma X, unde premierul ceh a invocat ideea de „stabilitate” și a descris poziționarea lui Orbán ca fiind în favoarea unei Europe „mai puternice”, bazate pe „națiuni suverane” și „competitivitate”. „Îl susțin pe Viktor Orban duminică. El a luptat întotdeauna pentru o Europă mai puternică, una construită pe pace, națiuni suverane, state membre suverane, competitivitate.” „În vremuri tulburi, alegerea stabilității și a unei conduceri dovedite contează mai mult ca niciodată.” De ce contează: consolidarea unui curent regional în UE Dincolo de gestul electoral punctual, materialul indică o apropiere politică mai amplă: Andrej Babiș, descris ca om de afaceri și lider cu influență în Europa Centrală, ar fi trecut de la o orientare pro-europeană la o relație mai strânsă cu Viktor Orbán, în cadrul unui curent comun în Parlamentul European. În ultimii ani, relația dintre cei doi lideri „s-a consolidat”, pe fondul unor poziții comune conservatoare și eurosceptice, ceea ce poate conta în negocierile și alianțele din instituțiile europene. Context: schimbări de direcție la Praga, ecouri la nivel european Textul mai arată că politica internă a Cehiei s-a schimbat după revenirea lui Babiș la conducere, inclusiv prin reducerea sprijinului pentru Ucraina și refuzul participării la unele inițiative financiare europene pentru Kiev. Guvernul condus de Babiș promovează, de asemenea, modificări în domenii precum: energia; media publică; reglementarea organizațiilor civice. Aceste măsuri sunt criticate de opoziție, iar criticii invocă asemănări cu modele aplicate în alte state din regiune și ridică întrebări privind standardele democratice, potrivit materialului. [...]
