Știri
Știri din categoria Politică
Avizul negativ primit de Oana Gheorghiu la audieri complică validarea politică a portofoliului Sănătății în Guvernul Mureșan, într-un moment în care comisiile parlamentare au început să respingă în serie propuneri de miniștri. Potrivit Mediafax, candidata nominalizată pentru Ministerul Sănătății a ieșit marți cu aviz negativ după o audiere tensionată, cu schimburi dure de replici între deputați PSD și USR.
Decizia a fost luată la limită: 15 voturi „pentru”, 17 „împotrivă” și nicio abținere, conform aceleiași surse.
În timpul audierii, Oana Gheorghiu a fost chestionată de fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete pe tema tratamentului accidentului vascular cerebral (AVC), inclusiv despre numărul de centre care fac trombectomii și despre dotări și proceduri precum fibrinoliza intravenoasă.
Candidata a refuzat să ofere „statistici exacte din memorie”, argumentând că nu consideră potrivit ca un ministru să fie evaluat ca într-un concurs de memorie:
„Nu am să vă dau aceste cifre, le știu estimativ, dar n-am să citez din memorie cifre pentru că nu cred că un ministru trebuie să facă un concurs pentru câtă memorie are”.
Mediafax notează și un moment tensionat între deputatul USR Emanuel Ungureanu și Alexandru Rogobete, în care Ungureanu i-a cerut acestuia să nu o întrerupă pe Oana Gheorghiu în timp ce răspunde.
Avizul negativ pentru Sănătate vine în aceeași zi în care Raluca Turcan, propusă la Ministerul Muncii, a primit de asemenea aviz negativ. Luni, au mai primit avize negative Sebastian Burduja (Energie), Radu Miruță (MApN), Cătălin Drulă (Transporturi) și Irineu Darău (Economie), potrivit informațiilor din articol.
Deși avizele comisiilor sunt, în mod uzual, consultative, seria de respingeri crește presiunea politică asupra echipei propuse pentru Guvernul condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan și poate complica negocierile și susținerea în Parlament.
Recomandate
Căderea Guvernului Mureșan deschide opțiunea anticipatelor și pune presiune pe o nominalizare rapidă , iar miza imediată este reducerea incertitudinii politice într-un moment în care costurile de finanțare ale statului cresc, potrivit Mediafax . Premierul interimar Ilie Bolojan a spus la Digi24 că respingerea în Parlament a cabinetului propus de Siegfried Mureșan nu este „un eșec”, ci finalizarea unei proceduri care, prin repetare, poate duce constituțional la alegeri anticipate. Bolojan a argumentat că, odată ce două propuneri de guvern au ajuns în Parlament și au fost respinse, „se pot organiza alegeri anticipate”, ceea ce ar limita posibilitatea de a prelungi „starea de incertitudine” prin amânarea unei noi nominalizări de premier. „Pârghia” președintelui: nominalizare rapidă sau avertismentul anticipatelor În evaluarea premierului interimar, președintele României are „o pârghie foarte importantă” după acest vot: fie desemnează „cât mai repede posibil” un nou premier, fie convoacă alegeri anticipate. El a descris și o variantă intermediară: președintele să transmită parlamentarilor că următoarea nominalizare ar fi ultima, iar dacă și aceasta cade, va urma declanșarea anticipatelor — un semnal care, în opinia sa, ar putea influența votul în Parlament. Cinci luni de provizorat și riscul economic al prelungirii crizei Bolojan a respins ideea că respingerea guvernului ar fi făcut parte dintr-un plan comun cu președintele Nicușor Dan pentru a crea condițiile anticipatelor, afirmând explicit: „Nu a existat un plan, dar e o procedură normală și cea mai mare greșeală ar fi fost să prelungim această stare de incertitudine.” El a indicat că luni se împlinesc „5 luni de zile de provizorat” și a enumerat presiuni gestionate în această perioadă, de la închiderea unor etape legate de fonduri europene și PNRR, până la secetă, oprirea centralei de la Cernavodă și scumpirea combustibililor, pe fondul crizelor internaționale. Pe componenta financiară, Bolojan a avertizat că, în contextul actual, există „o creștere puternică a costurilor pe împrumuturile” statelor, inclusiv în România, ceea ce se traduce în dobânzi mai mari și o sarcină suplimentară pentru buget. Anticipatele „nu sunt o soluție magică”, dar pot deveni singura ieșire Întrebat despre poziția președintelui Nicușor Dan, care a spus în repetate rânduri că alegerile anticipate nu sunt o soluție în acest moment, Bolojan a afirmat că decizia aparține șefului statului și a nuanțat: anticipatele „nu sunt o soluție magică”, însă, dacă nu se ajunge la o formulă de guvernare, pot deveni „singura” cale de a debloca situația. În ceea ce privește ieșirea din criză fără anticipate, Bolojan a indicat că soluția depinde de președinte, după consultările cu partidele, și a susținut că, din perspectiva centrului-dreapta, votul din Parlament a arătat o limită de susținere: 182 de voturi din 465, pe care a echivalat-o cu „40%”. PNL, a mai spus el, a prezentat „mai multe soluții” și așteaptă propunerea pe care o va face președintele la următoarea rundă de consultări. [...]
Învestirea Guvernului Mureșan intră la vot cu un deficit de circa 63 de voturi , în condițiile în care PNL, USR și UDMR adună împreună aproximativ 170 de parlamentari, iar pragul necesar este de 233, potrivit Adevărul . În plen, Ilie Bolojan a fost huiduit înainte să ia cuvântul, într-o ședință care decide dacă România iese din criza politică printr-un Executiv cu puteri depline. Parlamentul s-a reunit miercuri, 30 septembrie, de la ora 13.00, pentru votul de învestitură al Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Votul este secret, cu bile, și vizează atât programul de guvernare, cât și lista Cabinetului. Aritmetica parlamentară: majoritatea nu e asigurată Pentru a intra în funcție, Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile. Conform datelor prezentate, PNL, USR și UDMR au împreună aproximativ 170 de parlamentari, în timp ce PSD și AUR au anunțat că nu vor susține Executivul. În aceste condiții, învestirea depinde de voturi suplimentare față de cele ale partidelor care și-au asumat susținerea. Contextul ședinței este prezentat de publicație și în materialele despre votul de învestitură al Guvernului Mureșan , respectiv despre votul asupra programului de guvernare . Mesajul lui Bolojan: reforme, disciplină bugetară și „continuarea drumului” În discurs, Ilie Bolojan a susținut că demiterea guvernului pe care l-a condus nu ar fi avut legătură cu încălcarea programului de guvernare, ci cu încercarea de a duce reformele „până la capăt” și cu oprirea „sifonării banilor publici către rețelele clientelare”. Bolojan a argumentat că, în perioada mandatului său, Executivul ar fi încercat să schimbe direcția economică a României prin reducerea dezechilibrelor și orientarea către investiții, în locul unui model „bazat pe consum din împrumuturi”. A insistat și pe ideea că reforma statului ține de echitate și dezvoltare, nu doar de „contabilitate”, și a avertizat că respingerea unui nou guvern nu elimină problemele țării. Ce urmează Miza imediată este dacă Guvernul Mureșan strânge cele 233 de voturi necesare într-un vot secret, în condițiile în care o parte importantă a opoziției parlamentare a anunțat deja că nu îl susține. În lipsa unei majorități, criza politică rămâne deschisă, iar România continuă fără un Executiv „stabil, cu puteri depline”, așa cum a cerut Bolojan în apelul final către parlamentari. [...]
Votul de miercuri pe Cabinetul Mureșan devine un test de stabilitate pentru piețele financiare , în condițiile în care președintele ar putea ajunge să dizolve Parlamentul dacă actuala criză politică se adâncește, potrivit declarațiilor premierului desemnat, relatate de Euronews . Siegfried Mureșan a spus că, în ipoteza în care Guvernul propus nu trece de votul Parlamentului, „o soluție rapidă nu poate fi găsită”, iar președintele ar putea declanșa alegeri anticipate . În această logică, miza votului este că parlamentarii ar avea, pentru moment, capacitatea de a evita anticipatele printr-un vot favorabil. Dizolvarea Parlamentului, scenariu invocat dacă blocajul continuă Premierul desemnat a avertizat că, dacă criza politică persistă, șeful statului „s-ar putea să recurgă” la dizolvarea Parlamentului, iar parlamentarii ar putea afla „de la televizor” că legislativul a fost dizolvat și că „vor trebui să plece acasă”. În același context, Mureșan a indicat explicit că un vot împotriva Guvernului din partea PSD ar „crea premisele” pentru declanșarea alegerilor anticipate. Nicușor Dan: anticipatele ar prelungi instabilitatea și ar afecta încrederea Înaintea votului din Parlament, președintele Nicușor Dan a transmis că „alegerile anticipate nu sunt o soluție”, argumentând că acestea ar însemna „o continuare a instabilității și a neîncrederii”, inclusiv din partea „piețelor financiare”. Șeful statului a adăugat că, indiferent de evoluții, „România își va păstra traiectoria financiară” și că ar exista „consens politic” pe acest subiect. Ce urmează Potrivit informațiilor prezentate, miercuri are loc votul din Parlament pentru Guvernul propus de Siegfried Mureșan, moment descris drept decisiv pentru evitarea unui scenariu de alegeri anticipate și pentru limitarea prelungirii crizei politice, cu potențiale efecte asupra încrederii în economie și pe piețele financiare. [...]
PNL avertizează că respingerea Cabinetului Mureșan poate prelungi blocajul politic , iar costul imediat ar fi reluarea negocierilor și menținerea incertitudinii, într-un moment în care Parlamentul are deja pe masă o soluție de guvernare, potrivit G4Media . Dan Motreanu , secretarul general al PNL, spune că votarea noului Executiv condus de premierul desemnat este „soluția concretă” pentru deblocarea crizei și susține că PNL, USR și UDMR și-au asumat public formula de guvernare. În același timp, liderul liberal critică PSD, pe care îl acuză că a participat la demiterea fostului guvern alături de AUR și că refuză acum să susțină varianta propusă de coaliția de centru-dreapta. În logica PNL, un vot negativ în Parlament nu ar produce automat o altă majoritate, ci ar împinge procesul înapoi la o nouă rundă de negocieri și desemnări, cu aceeași întrebare privind asumarea guvernării și a unei majorități „transparente”. „Respingerea acestui Guvern nu produce automat o altă majoritate. Ne poate întoarce, practic, la punctul din care am plecat pe 5 mai: noi negocieri, o nouă desemnare și aceeași întrebare – cine își asumă guvernarea transparent și cu ce majoritate?” Miza votului: guvern cu puteri depline sau prelungirea interimatului Motreanu afirmă că „stabilitatea nu înseamnă prelungirea interimatului”, ci instalarea unui guvern cu puteri depline și o majoritate asumată. El mai susține că România se află de cinci luni într-o „incertitudine politică” și că s-a pierdut deja prea mult timp, inclusiv din cauza parcurgerii lente a procedurilor constituționale. În același mesaj, liderul PNL avertizează că, dacă PSD respinge Cabinetul Mureșan, votul ar ridica o întrebare politică despre obiectivul real al demiterii guvernului anterior: rezolvarea crizei sau obținerea unei formule de putere în care PSD să impună un premier propriu ori să controleze politic guvernarea. Anticipatele, scenariu nedorit, dar folosit ca presiune politică Deși spune că alegerile anticipate „nu reprezintă scenariul pe care ni-l dorim”, Motreanu respinge ideea că teama de anticipate ar trebui să blocheze ieșirea din criză. În plus, el contrazice poziția atribuită în articol lui Nicușor Dan , care ar fi refuzat anticipatele. În argumentația sa, anticipatele ar putea să nu schimbe „radical procentele”, dar ar putea schimba „realitatea politică”, inclusiv prin efecte interne în partide, deoarece alegerile ar genera un mandat nou și ar funcționa ca mecanism de selecție a liderilor. „Anticipatele poate nu vor schimba radical procentele. Dar pot schimba realitatea politică. Alegerile produc un mandat politic nou. Alegerile sunt și un mecanism de selecție internă a liderilor.” Ce urmează, conform declarațiilor citate: votul din Parlament asupra Guvernului Mureșan, pe care Motreanu îl indică drept momentul decisiv pentru a evita reluarea negocierilor și prelungirea incertitudinii politice. [...]
Votul de învestitură al Guvernului Mureșan pornește cu un minus de șapte voturi , după ce grupul parlamentar PACE – Întâi România a anunțat că nu va susține Cabinetul în plen, potrivit Agerpres . Anunțul a fost făcut de senatorul Ionel Carp , care a criticat faptul că premierul desemnat, Siegfried Mureșan, nu i-ar fi contactat pentru a le cere sprijinul și pentru a le prezenta programul de guvernare. „Grupul parlamentar PACE - Întâi România, format din șapte senatori, v-a așteptat din momentul desemnării și până astăzi să ne spuneți această poveste (...). Însă, ne-ați tratat cu dispreț (...). În această situație, partidul și grupul PACE - Întâi România nu vă va vota (...). Nu putem vota această mascaradă.” Ce se întâmplă în Parlament Senatul și Camera Deputaților s-au reunit miercuri în ședință comună pentru votul asupra programului de guvernare și a listei Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Din informațiile transmise, poziția PACE – Întâi România este explicită: grupul nu votează învestirea Guvernului, invocând lipsa unei discuții prealabile și modul în care ar fi fost tratați de premierul desemnat. [...]
PSD își poziționează oferta politică drept alternativă la austeritate, pe fondul blocajului guvernamental și al presiunilor bugetare de final de an , după respingerea în Parlament a Cabinetului condus de Siegfried Mureșan, potrivit Agerpres . Sorin Grindeanu , liderul PSD, a cerut convocarea rapidă a consultărilor cu partidele parlamentare de către președintele Nicușor Dan și a susținut că România „a pierdut încă 10 zile” din cauza „orgoliilor liderilor PNL și USR”. În același context, Grindeanu a invocat riscuri pentru economie și urgențe de calendar: apropierea iernii, necesitatea unei rectificări bugetare și pregătirea bugetului pentru 2027. „Cred că a venit momentul să stăm cu toții la masă, să găsim o soluție, până nu va fi prea târziu pentru economia României.” Ce înseamnă, concret, „alternativa la austeritate” în mesajul PSD În declarația citată de Agerpres, Grindeanu nu detaliază măsuri fiscale sau bugetare punctuale, dar fixează direcția politică: un program care „să relanseze economia” și „să redea încrederea și speranța”. Mesajul vine într-un moment în care, pe lângă criza politică, se acumulează decizii cu impact direct asupra finanțelor publice (rectificarea) și asupra mediului economic (bugetul pe anul următor). Contextul imediat: Guvernul Mureșan, respins la vot Guvernul condus de Siegfried Mureșan nu a fost învestit miercuri de plenul comun al Parlamentului. Din totalul de 464 de parlamentari, au fost prezenți 321, iar din 197 de voturi valabil exprimate: 182 au fost „pentru” învestitură (sub pragul necesar de 233); 15 au fost „împotrivă”. În acest cadru, PSD își anunță disponibilitatea de a participa la conturarea unei soluții politice, condiționând-o de schimbarea direcției economice pe care o asociază cu „austeritatea de până acum”. [...]
