Știri
Știri din categoria Politică
Attila Balázs, proprietarul Bayer Construct, a revenit cu scuze după ce le-a transmis angajaților un mesaj cu tentă de condiționare politică, episod care pune din nou în discuție limitele influenței pe care o poate exercita un angajator asupra propriilor salariați în perioadă electorală, potrivit G4Media.
Balázs, descris ca proprietar al grupului de construcții Bayer Construct și unul dintre cei mai bogați cetățeni ungari, și-a cerut scuze marți, după ce sâmbătă își îndemnase „miile de angajați” să voteze pentru Viktor Orbán la alegerile parlamentare. În același context, G4Media notează că scrutinul a fost câștigat „detașat” de liderul opoziției, Péter Magyar, iar informația este atribuită publicației Transtelex.
Într-o declarație pentru Telex, Balázs a susținut că nu a intenționat să încalce libertatea de decizie a nimănui, referindu-se la scrisoarea trimisă angajaților înainte de alegeri.
Angajații companiilor Bayer Construct și Viastein au primit o scrisoare semnată de directorul general, în care Balázs a prezentat pe larg realizările guvernului Orbán și a concluzionat că, din acest motiv, „nu putem decât să sprijinim actualul guvern”.
La finalul scrisorii, el a adăugat și o formulare cu caracter ultimativ:
Într-o scrisoare separată către Telex, Balázs a afirmat că mesajul preelectoral s-a „născut dintr-o entuziasmare bruscă”, pe fondul reacției sale la comportamentul unui interpret la un concert de vineri, descris în articol ca un concert anti-Orbán la Budapesta.
G4Media mai arată că Balázs este omul de afaceri care a construit pista din Remetea (județul Harghita), unde a aterizat primul zbor care leagă Ținutul Secuiesc de Budapesta.
Potrivit Transtelex, el se afla în 2021 pe locul 57 în topul celor mai bogați maghiari. Activele sale au fost estimate la 27 de miliarde de forinți, echivalentul a 72 de milioane de euro (aprox. 360 milioane lei), iar articolul îl descrie drept unul dintre oamenii de afaceri preferați ai guvernului Orbán.
Publicația maghiară Válaszonline l-a numit „noua cometă a NER” (Sistemul de Cooperare Națională, comunitate politică creată de Fidesz), și a scris despre legături strânse cu István Tiborcz, ginerele lui Viktor Orbán.
În plan operațional, Bayer Construct este prezentată ca participantă de ani de zile la proiecte majore ale statului, însă nu ca învingător direct al achizițiilor publice, ci ca subcontractant. Printre lucrările menționate se numără Arena Puskás, Stadionul MTK Budapesta și Campusul Ludovika.
Recomandate
Președintele Senatului cere evitarea „crizelor politice artificiale” și leagă mesajul de schimbarea de putere de la Budapesta, într-un apel la continuitate internă, cu miză de stabilitate regională, potrivit news.ro . Mircea Abrudean a declarat marți că rezultatul votului din Ungaria este „un semnal de stabilitate” pe care România „nu are voie să îl ignore” și că țara are „datoria morală și politică” să își mențină parcursul „fără ezitare”, pentru a rămâne „un pilon de stabilitate în regiune”. În argumentația sa, Abrudean a spus că, „dincolo de nume, regimuri sau retorică politică”, ar trebui urmărită „dorința oamenilor de a trăi într-un spațiu sigur, predictibil și ancorat în valorile europene”. Mesaj intern: continuitate și respingerea crizelor politice Președintele Senatului a reluat ideea că România nu își poate permite „crize politice artificiale, generate fără motive serioase”, susținând că este nevoie de „liniște” și „continuitate”. În același registru, a afirmat că, „într-o Europă aflată la răscruce”, responsabilitatea înseamnă „să punem stabilitatea țării deasupra oricăror jocuri politice de moment”. Context: schimbare majoră la Budapesta Declarațiile vin după alegerile legislative din Ungaria , unde Péter Magyar, descris ca un conservator proeuropean, a obținut o victorie: partidul său, Tisza, a câștigat două treimi dintre mandatele din Parlamentul unicameral, ceea ce a pus capăt perioadei de 16 ani în care Viktor Orbán s-a aflat la putere. [...]
Înfrângerea lui Viktor Orbán slăbește capacitatea extremei drepte europene de a bloca decizii în UE , după ce liderul naționalist ungar a pierdut alegerile de duminică, iar odată cu el dispare și unul dintre cei mai influenți actori care foloseau sistematic dreptul de veto al Ungariei în dosare-cheie precum sprijinul pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei, potrivit Reuters . Orbán, aflat 16 ani la putere, a fost un model pentru politicieni populiști și „iliberali” din Europa, iar guvernarea sa a fost lăudată inclusiv de președintele SUA Donald Trump și de președintele Rusiei Vladimir Putin. În perioada mandatului, el a promovat etno-naționalismul, a restrâns spațiul pentru societatea civilă și presă și s-a poziționat împotriva imigrației, drepturilor LGBTQ și liberalismului. Reuters notează că pierderea alegerilor, pusă pe seama nemulțumirilor legate de economie, corupție și limitarea libertăților democratice, privează extrema dreaptă europeană nu doar de un exemplu de „capturare” a statului pe termen lung, ci și de un aliat cu resurse financiare consistente, care a investit „sute de milioane de dolari” în promovarea acestor ideologii. Ce se schimbă în dinamica UE: veto-ul Ungariei, mai puțin previzibil Un element central al influenței lui Orbán în Europa a fost folosirea repetată a dreptului de veto în Uniunea Europeană, adesea pentru a bloca finanțarea pentru Ucraina sau sancțiunile împotriva Rusiei, arată Reuters. Această tactică i-a adus apreciere din partea unor lideri politici care urmăresc slăbirea coeziunii blocului comunitar. În acest context, victoria pro-europeanului Peter Magyar reduce probabilitatea ca Budapesta să rămână un pivot automat al strategiei de obstrucție în UE, deși Reuters nu indică încă ce linie concretă va adopta noua conducere în dosarele sensibile. Legăturile cu MAGA, din avantaj în vulnerabilitate Reuters subliniază că Orbán a avut cele mai strânse legături dintre liderii europeni cu mișcarea MAGA asociată lui Trump, ilustrate inclusiv de vizita la Budapesta a vicepreședintelui JD Vance , care l-a susținut public înaintea alegerilor. Totuși, această apropiere este descrisă drept o „sabie cu două tăișuri” pentru o parte a extremei drepte europene, pe fondul impopularității lui Trump în Europa, alimentată, potrivit Reuters, de amenințările privind Groenlanda și de războiul cu Iranul. Un parlamentar al Alternativei pentru Germania, Matthias Moosdorf, a scris pe X că „prietenia ostentativă” cu actuala administrație americană a atârnat „ca o piatră de moară” de gâtul lui Orbán. Rețeaua de institute finanțate în Ungaria ar putea supraviețui schimbării de putere O parte importantă din exportul de influență al lui Orbán a fost construită prin institute și platforme finanțate cu sprijin guvernamental și prin participații corporative. Reuters menționează că a fost direcționat echivalentul a peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) către organizații precum Mathias Corvinus Collegium (MCC) și Danube Institute, care au funcționat ca brațe ideologice ale partidului Fidesz. Aceste structuri au atras în mod constant delegații și organizații din SUA și Europa, inclusiv grupuri influente asociate actualei administrații Trump, precum Heritage Foundation, America First Policy Institute și Alliance Defending Freedom, potrivit Reuters. Peter Magyar a declarat că guvernul nu va mai folosi bani publici pentru a finanța organizații precum MCC sau evenimente de partid. Cu toate acestea, cercetători citați de Reuters consideră că institutele sunt puțin probabil să dispară rapid, tocmai pentru că sunt construite să mențină ideile și rețelele și după plecarea liderului care le-a impulsionat. Aliații europeni ai lui Orbán: „nu e plăcut, dar mergem mai departe” În pofida pierderii unui aliat major, parteneri politici ai lui Orbán din Europa susțin că trendul rămâne favorabil extremei drepte. Un europarlamentar din grupul Patriots for Europe, care include Fidesz, a spus că vor „simți lipsa” sprijinului guvernului ungar, dar că „merg mai departe”, invocând inclusiv sondaje bune pentru National Rally în Franța și rezultatele partidului Chega în Portugalia, conform Reuters. [...]
Kelemen Hunor spune că UDMR își păstrează „misiunea neschimbată” indiferent de schimbarea puterii la Budapesta , după victoria partidului Tisza condus de Péter Magyar în alegerile parlamentare din Ungaria, potrivit Libertatea . Liderul UDMR afirmă că l-a felicitat pe câștigător și că a fost invitat la Budapesta pentru discuții despre viitorul formațiunii. Kelemen Hunor a transmis că a vorbit telefonic cu Péter Magyar în seara zilei de luni, 13 aprilie, iar acesta i-a cerut o întâlnire „săptămâna viitoare”, la Budapesta. „L-am felicitat pe Péter Magyar, care, în cadrul conversației telefonice pe care am avut-o în această seară, m-a rugat să ne întâlnim personal la Budapesta săptămâna viitoare”, a scris Kelemen Hunor pe Facebook. Mesaj către electorat: continuitate și unitate, în contextul „incertitudinii” În reacția sa, liderul UDMR a vorbit despre „dezamăgire și incertitudine” în rândul unei părți a comunității maghiare din Transilvania, după rezultatul alegerilor din Ungaria. El a spus că decizia majorității trebuie acceptată și respectată și a cerut păstrarea unității. Totodată, Kelemen Hunor a insistat că, indiferent cine guvernează la Budapesta sau la București, UDMR își menține obiectivul de a apăra drepturile comunității maghiare și de a construi viitorul acesteia „în țara natală”. Context: schimbare de putere la Budapesta și o repoziționare necesară Kelemen Hunor i-a mulțumit și lui Viktor Orbán pentru politicile din ultimii 16 ani, menționând, între altele, procedura simplificată de obținere a cetățeniei și sprijinul instituțional pentru comunitățile maghiare din afara granițelor. Articolul amintește că, în februarie, președintele UDMR anunțase că îl susține pe Viktor Orbán și afirma că peste 90% dintre maghiarii din România ar urma să voteze cu acesta la alegerile parlamentare din Ungaria. Pe 12 aprilie, partidul Tisza , condus de Péter Magyar, a câștigat alegerile legislative, iar rezultatul a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai lui Orbán. Kelemen Hunor conduce UDMR din 2011, adică de 15 ani, conform aceleiași surse. [...]
Schimbul de acuzații dintre George Simion și Péter Magyar mută tensiunea româno-maghiară în registru politic, cu potențial de efect asupra relațiilor regionale și a mesajelor pro-UE. Potrivit Mediafax , liderul AUR a respins acuzațiile formulate de Péter Magyar și a transmis, într-un mesaj publicat marți pe platforma X, că „nu am dansat niciodată pe mormintele poporului tău”. Simion a început prin a-l felicita pe Péter Magyar pentru „alegeri corecte”, adăugând că „nouă ne lipsește asta în România”. În același mesaj, liderul AUR a făcut o referire la Ursula von der Leyen, afirmând: „Amândoi suntem maratoniști, așa că un sfat prietenesc: ai grijă cum iei banii țării tale de la Ursula!”. Ce a declanșat reacția lui Simion Replica vine după declarațiile lui Péter Magyar despre relația dintre premierul ungar Viktor Orbán și liderul AUR. Magyar a susținut că Simion „a dansat pe mormintele eroilor de război maghiari” și că, în aceste condiții, „niciun prim-ministru maghiar nu o poate susține” pe o astfel de persoană, „indiferent dacă devine președinte sau nu”, acuzându-l totodată pe Orbán că „a făcut acest lucru”. Magyar a mai afirmat că sprijinul ar fi fost „direct în campanie” și a invocat distribuirea a „500.000 de pliante” în Transilvania, pe care le-a descris ca parte a acestui sprijin, apreciind că situația a fost considerată „o trădare atât în Ungaria, cât și în Transilvania”. Contextul politic din Ungaria În același cadru, Mediafax notează că Viktor Orbán a fost înfrânt, după 16 ani de guvernare, de liderul partidului de opoziție Tisza, Péter Magyar, descris cu „direcții pro-europene și democratice”, iar victoria a fost sărbătorită duminică la Budapesta. [...]
Peter Magyar vrea să limiteze prin Constituție puterea executivului după ce a câștigat alegerile legislative din Ungaria cu o majoritate care îi permite modificarea Legii fundamentale, potrivit news.ro . În prima sa conferință de presă, el a spus că intenționează să introducă o limită de două mandate pentru funcția de prim-ministru, măsură care ar urma să fie înscrisă în Constituție și aplicată retroactiv. Aplicarea retroactivă ar bloca, în practică, o eventuală revenire a lui Viktor Orbán la conducerea guvernului, în condițiile în care acesta a ocupat funcția de prim-ministru „în total” timp de 20 de ani. Informația este atribuită de news.ro publicației The Guardian. Magyar a susținut că, deși deține o majoritate de două treimi în noul parlament, nu intenționează să folosească instrumente ilegale pentru a „restabili statul de drept”. „Nu vom lua măsuri ilegale pentru a restabili statul de drept” Alte schimbări instituționale anunțate În aceeași conferință de presă, care a durat aproape trei ore, Magyar a reluat ideea că președintele Tamas Sulyok – descris ca „omul pus în funcție de Viktor Orban” – ar trebui, în esență, să părăsească funcția înainte de aniversarea a 70 de ani de la revoluția din 1956, în octombrie. Întrebat dacă măsuri precum solicitarea demisiei președintelui și a altor oficiali sau planurile de a închide televiziunea publică nu vor fi percepute drept începutul unui ciclu de represalii, Magyar a răspuns că urmărește o „schimbare de regim” și, în acest scop, vrea reformarea radicală a instituțiilor, astfel încât să fie limitată capacitatea viitoarelor guverne de a le influența. „Nu sunt aici pentru a mă îmbogăți și nu sunt aici pentru a guverna pentru totdeauna” Magyar a vorbit și despre viitorul guvern și posturile-cheie, însă nu a prezentat numele celor mai importanți membri. [...]
Înfrângerea lui Viktor Orbán ar putea debloca decizii UE cu miză directă pentru România, inclusiv pe energie și extindere , potrivit declarațiilor vicepreședintelui Parlamentului European Victor Negrescu , citate de HotNews . Negrescu spune că la Bruxelles rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria, câștigate de Peter Magyar și partidul Tisza în fața lui Orbán și Fidesz, este „privit cu optimism”. În intervenția la Antena 3, Negrescu a susținut că, odată cu schimbarea de la Budapesta, „putem să vorbim de posibilitatea de a lua decizii mult mai ușor la nivel european”, în condițiile în care Orbán „a blocat foarte multe decizii”, inclusiv unele „în interesul României”. Ce ar putea însemna pentru România: energie și dosare europene blocate Negrescu a dat două exemple concrete de dosare unde Ungaria ar fi pus frână: extinderea UE : Budapesta ar fi blocat decizia privind începerea negocierilor pe clustere pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană; energie : Ungaria ar fi blocat „o serie de decizii” care, în viziunea lui Negrescu, ar fi ajutat România să aibă acces la fonduri europene suplimentare și la interconectări mai bune cu piața energetică europeană, cu efect potențial de scădere a prețurilor la energie . În același context, vicepreședintele Parlamentului European a spus că plecarea lui Orbán de la putere ar putea crește șansele unei Europe „mai unite”, cu mai puține disensiuni. Acuzații de influență rusă și contextul investigațiilor Negrescu a mers mai departe, afirmând că, odată cu înfrângerea lui Orbán, UE nu ar mai avea „un agent al Federației Ruse în mijlocul nostru”, invocând „relatări” despre conversații ale unor oficiali de rang înalt din Fidesz cu reprezentanți ai Federației Ruse, care ar fi transmis informații despre discuțiile de la nivel european. În articol este menționat și un context de investigații și relatări din presa internațională: potrivit unei investigații realizate de VSquare și TheInsider înaintea alegerilor, guvernul Orbán ar fi colaborat cu Rusia pentru a scoate de pe lista sancțiunilor UE oligarhi ruși, companii și bănci. Separat, The Washington Post a relatat în martie că ofițeri ai spionajului rusesc ar fi propus o strategie de influențare a campaniei electorale din Ungaria, inclusiv prin „înscenarea unei tentative de asasinat” asupra lui Orbán. Ce urmează la Budapesta: guvernare dificilă și dosare sensibile Negrescu l-a descris pe Peter Magyar drept „un om hotărât, cu o viziune clar conservatoare” și a spus că acesta a promis un guvern cu „reprezentativitate politică largă”. În opinia sa, viitorul guvern va avea „provocări importante”, între care a enumerat: fondurile europene , „reclădirea juridică” , refacerea încrederii în instituțiile statului , iar „inclusiv președintele din Ungaria s-ar putea să fie schimbată”. [...]
