Știri
Știri din categoria Plăți digitale
Funcționarea plăților contactless și a aplicației InfoTB a fost afectată marți în rețeaua STB, din cauza unor probleme tehnice de comunicație cu un operator terț, potrivit G4Media. Incidentul are impact operațional direct asupra modului în care călătorii își validează și achită călătoriile în transportul public din București.
Problemele vizează atât aplicația InfoTB, folosită pentru informații despre transport, cât și plata directă cu cardul bancar la validator (contactless), a declarat pentru Agerpres purtătorul de cuvânt al Societății de Transport București (STB), Constantin Tobescu.
Reprezentantul STB a precizat că echipele tehnice lucrează „în regim de urgență” pentru remedierea situației „în cel mai scurt timp posibil”. Publicația nu indică un termen estimat pentru revenirea completă a serviciilor.
Până la rezolvarea defecțiunii, STB recomandă utilizarea altor modalități de plată:
În mesajul transmis, STB și-a cerut scuze pentru disconfortul creat și a mulțumit călătorilor pentru înțelegere.
Recomandate
Raiffeisen Bank a introdus în Smart Mobile o opțiune de oprire sau blocare a plăților recurente , o funcționalitate care mută controlul abonamentelor direct în aplicație și poate reduce cheltuielile „invizibile” din bugetul lunar, potrivit Raiffeisen Bank . Funcționalitatea se numește „ Administrează plățile recurente ” și este disponibilă din a doua jumătate a lunii mai pentru cardurile Visa. În aplicație, utilizatorii pot vedea abonamentele active și plățile automate asociate cardului și le pot opri sau bloca rapid, fără pași suplimentari în afara zonei de administrare a cardului. Ce se schimbă, operațional, pentru clienți Noua opțiune aduce într-un singur loc două tipuri de cheltuieli care, de regulă, se pierd în istoricul tranzacțiilor: plăți recurente (de tip abonament, taxare periodică); carduri salvate folosite la plăți (merchant-initiated / plăți inițiate de comerciant pe baza cardului salvat). În Smart Mobile, funcționalitatea este disponibilă la nivelul cardurilor, din meniul „Mai multe”. De ce contează: abonamente mici, costuri mari în timp Banca își justifică demersul prin creșterea numărului de abonamente digitale (streaming, cloud, aplicații, gaming, instrumente AI) și prin efectul cumulativ al plăților lunare mici. În exemplul din comunicat, o plată de 20–30 de lei pe lună pentru un abonament uitat poate trece neobservată, iar redirecționarea a 100 de lei lunar către investiții cu un randament mediu de 10% ar putea genera aproximativ 20.000 lei în 10 ani sau peste 70.000 lei în 20 de ani. Banca leagă funcționalitatea de poziționarea aplicației ca instrument de gestionare a finanțelor personale. „Prin această inițiativă, Smart Mobile devine din ce în ce mai mult un instrument activ de gestionare a banilor, în deplină concordanță cu strategia Raiffeisen Bank de a-i ajuta pe clienți să își administreze mai bine finanțele și să facă banii să lucreze în favoarea lor.” — Mihail Ion , Vicepreședinte Retail și Membru al Directoratului Raiffeisen Bank România Context: direcția aplicației Raiffeisen Bank mai menționează că Smart Mobile include și alte funcții de „daily banking”, precum plăți rapide prin numărul de telefon, acces la istoricul tranzacțiilor, sumar al cheltuielilor și oferte personalizate. În acest pachet, „Administrează plățile recurente” țintește explicit zona de control al costurilor recurente, unde utilizatorii au, de obicei, vizibilitate limitată. [...]
Google extinde Google Wallet dincolo de „portofel” prin automatizări pentru călătorii și chitanțe digitale , o schimbare care poate reduce dependența utilizatorilor de aplicațiile comercianților și ale companiilor aeriene, potrivit Mobilissimo . Actualizarea vine cu un redesign amplu și funcții noi prezentate discret în cadrul Google I/O 2026 . Ce se schimbă operațional pentru utilizatori Cea mai vizibilă direcție este mutarea unor pași „de rutină” direct în Wallet, astfel încât utilizatorul să nu mai fie nevoit să caute documente sau confirmări în aplicații separate. Printre noutăți, publicația menționează: Integrare mai bună pentru zboruri : Google Wallet poate prelua automat cartea de îmbarcare după check-in , fără descărcare manuală din aplicația companiei aeriene. Înscriere în programe de fidelitate : utilizatorii se pot înregistra direct în programele de loialitate ale companiilor aeriene din Wallet, fără instalarea altor aplicații. Chitanțe digitale și urmărirea cumpărăturilor Google a prezentat și un sistem pentru chitanțe digitale , prin care magazinele și serviciile online pot trimite direct în Wallet informații despre cumpărături. Scopul, conform sursei, este simplificarea: urmăririi comenzilor, gestionării garanțiilor, proceselor de retur. Securitate pentru plățile inițiate pe desktop O altă funcție nouă este Cross-device Payment Verification , descrisă ca un mecanism de securitate pentru plățile făcute pe computer: confirmarea se poate realiza de pe telefonul Android prin notificare, scanarea unui cod QR sau autentificare biometrică (amprentă ori recunoaștere facială). Redesign: acces mai rapid la funcțiile cheie La nivel de interfață, Wallet primește un buton flotant pentru acces rapid la funcțiile importante, cu promisiunea unei navigări mai simple, fără căutări prin meniuri. Materialul Mobilissimo citează ca sursă secundară publicația BetaNews . [...]
Google își extinde coșul de cumpărături și plățile „asistate de agenți” în Search și Gemini, cu un nou „ Universal Cart ” care promite să reducă fricțiunea la cumpărare și să mute mai mult din procesul de checkout în ecosistemul propriu, potrivit Google Blog . Pentru comercianți, miza este dublă: acces la un flux de cumpărare mai integrat în produsele Google și, în același timp, nevoia de a se adapta la protocoale noi (UCP și AP2) care standardizează interacțiunea dintre „agenți” (software care acționează în numele utilizatorului), plăți și retail. Universal Cart: coș unic, peste mai mulți comercianți și servicii Google Google descrie Universal Cart ca un „hub” de cumpărături care funcționează între comercianți și între servicii: utilizatorii pot adăuga produse în coș în timp ce navighează în Search, discută cu Gemini, urmăresc YouTube sau folosesc Gmail. Funcțiile anunțate sunt orientate spre optimizarea deciziei de cumpărare și a momentului achiziției: identificarea de oferte și scăderi de preț; informații despre istoricul prețului; alerte de reaprovizionare (când produsul revine în stoc); verificări proactive, inclusiv incompatibilități între produse (exemplul dat: componente pentru un PC asamblat din mai multe magazine); folosirea informațiilor din Google Wallet pentru a ține cont de beneficii ale metodei de plată, loialitate și oferte ale comercianților. Google precizează că aceste funcții rulează pe modelele Gemini, iar „inteligența” coșului ar urma să crească pe măsură ce modelele se îmbunătățesc. Checkout prin UCP și rolul „merchant of record” La finalizarea comenzii, Google spune că Universal Commerce Protocol (UCP) face checkout-ul „foarte fluid”: utilizatorul poate plăti cu Google Pay „în câteva atingeri” la o parte dintre branduri sau poate transfera produsele pe site-ul comerciantului pentru a încheia achiziția. Printre comercianții menționați pentru funcții de checkout selectate se numără Nike, Sephora, Target, Ulta Beauty, Walmart, Wayfair și comercianți Shopify precum Fenty și Steve Madden. Un detaliu important pentru structurarea responsabilităților comerciale și fiscale: „brandul rămâne merchant of record”, adică vânzătorul oficial în tranzacție rămâne comerciantul, nu Google. Calendar de lansare și extindere geografică Universal Cart „începe să fie disponibil” în SUA în această vară, inițial în Search și aplicația Gemini, urmând ca YouTube și Gmail să fie adăugate ulterior. Separat, Google anunță extinderea experienței de checkout bazate pe UCP în Canada și Australia „în lunile următoare”, iar ulterior în Marea Britanie. UCP ar urma să ajungă și pe YouTube în SUA și să se extindă către alte verticale, începând cu rezervări hoteliere și livrări locale de mâncare. AP2: protocol pentru plăți făcute de „agenți”, cu limite și trasabilitate Pentru plăți inițiate de agenți (software care poate cumpăra în numele utilizatorului), Google introduce Agent Payments Protocol (AP2) , prezentat ca un set de reguli și mecanisme care permit stabilirea de „garduri de protecție” (limite) pentru tranzacții: utilizatorul ar seta brandurile/produsele și bugetul, iar agentul ar cumpăra doar când criteriile sunt îndeplinite. Google susține că AP2 creează o legătură „transparentă și verificabilă” între utilizator, comerciant și procesatorul de plăți și folosește tehnologii de protecție a confidențialității. Compania menționează și existența unor „mandate digitale” rezistente la modificări, care ar lăsa o urmă permanentă utilă inclusiv la retururi, când ambele părți ar consulta aceeași înregistrare. AP2 ar urma să fie introdus în produse Google „în lunile următoare”, începând cu Gemini Spark. De ce contează pentru piață Pachetul Universal Cart + UCP + AP2 indică direcția Google de a integra mai strâns descoperirea produselor, optimizarea prețului și plata într-un flux unic, asistat de „agenți”. Pentru retaileri și platforme, asta poate însemna conversii mai bune din traficul Google, dar și o dependență mai mare de standarde și infrastructură controlate (sau co-dezvoltate) de Google, pe măsură ce checkout-ul și decizia de cumpărare se mută tot mai mult „în interiorul” produselor sale. [...]
Banca Transilvania își mută o parte din atragerea clienților din diaspora în BT Pay , unde experiența de deschidere a contului a fost evaluată cu un Net Promoter Score (NPS) de 86, potrivit Banca Transilvania . Scorul este prezentat ca fiind „unul dintre cele mai ridicate” din studiul intern al băncii privind satisfacția clienților, realizat în 2025 și în primele luni din 2026. Miza operațională este reducerea dependenței de interacțiunea fizică pentru onboarding (înrolare ca client) în cazul românilor din afara țării: banca susține că BT Pay „înlocuiește drumul la bancă” pentru cei care vor să devină clienți, cu acces imediat la funcționalitățile aplicației și emiterea instant a cardului de debit digital. Ce arată profilul de utilizare din diaspora Conform studiului citat de bancă, clienții din diaspora au „autonomie digitală ridicată” și folosesc sau intenționează să folosească un cont BT pentru mai multe tipuri de fluxuri financiare legate de România, inclusiv: primirea de venituri recurente din România (salariu, pensie, bursă, alocație); încasări ocazionale; economisire și investiții; „testarea soluțiilor BT” și menținerea legăturii financiare cu România. În ceea ce privește canalul de achiziție, noii clienți ar fi ales BT Pay în principal pe baza recomandărilor (aproape 50%) și a informațiilor găsite online (aproximativ 45%) – pe site-ul BT, în social media și în căutări care folosesc inteligența artificială. Banca mai menționează și rolul interacțiunilor cu echipele din România, Italia și Republica Moldova, unde Grupul Banca Transilvania are prezență fizică. Cum funcționează deschiderea contului și alimentarea cardului Banca precizează că, după deschiderea contului în aplicație, clienții primesc instant cardul de debit digital, iar ulterior cardul fizic poate fi ridicat dintr-o agenție sau livrat la o adresă indicată. Cardul poate fi alimentat: prin transfer IBAN; prin adăugarea în BT Pay a unui card emis de o altă bancă. Pentru românii cu rezidența în Italia, banca indică existența aplicației BT Pay Italia, care include un IBAN italian, astfel încât venitul din Italia poate fi încasat în cont BT „fără comision de încasare”, plus card digital și transferuri instant. Unde sunt cei mai mulți clienți noi din afara țării Potrivit băncii, 10% dintre noii clienți care își deschid cont prin BT Pay locuiesc sau studiază în afara României, cei mai mulți fiind în Marea Britanie, Republica Moldova, Italia, Germania și Spania. [...]
Românii pot ajunge să cheltuiască, în medie, 400 de lei pe lună pe abonamente digitale fără să își dea seama, pe fondul plăților automate și al reînnoirilor în momente diferite ale lunii, arată un material Știrile Pro TV . Miza economică pentru consumatori este dublată de o problemă operațională: dezabonarea devine, în unele cazuri, intenționat complicată. Serviciile pe bază de abonament acoperă tot mai multe nevoi – de la filme și muzică, la livrări, aplicații de fitness, jocuri sau spațiu suplimentar de stocare pe telefon. Costurile individuale sunt mici și ușor de ignorat, însă, cum plățile se retrag automat din cont, impactul se vede târziu, când sumele „puse cap la cap” devin semnificative. „Estimările arată că unii consumatori ajung să cheltuiască, în medie, 400 de lei pe lună doar pe astfel de abonamente, fără să fie conștienți de cât se adună la final pentru că sumele se retrag automat din cont, în momente diferite ale lunii.” Cum își pot identifica utilizatorii costurile recurente Strategul de finanțe personale Adrian Căruceru recomandă verificarea tranzacțiilor din aplicația băncii pe ultimele 30 de zile, pentru a identifica plățile recurente (adică plăți repetate automat, la intervale regulate). Pentru fiecare abonament, utilizatorul ar trebui să își pună întrebarea dacă l-a folosit efectiv în luna anterioară; dacă răspunsul este „foarte puțin sau deloc”, oprirea abonamentului poate fi o soluție. „Deschizi aplicația băncii, verifici ultimele 30 de zile să vezi ce tranzacții au fost, identifici toate plățile recurente (…) iar pentru fiecare abonament îți pui întrebarea. L-am folosit luna trecută? (…) îl oprești pur și simplu.” Dezabonarea, între practici de descurajare și posibile reguli noi Materialul semnalează că, în anumite situații, dezabonarea este complicată, iar unele companii folosesc metode de descurajare. Cei care se consideră nedreptățiți pot depune plângere la Protecția Consumatorului . În paralel, Comisia Europeană lucrează la un act normativ de „echitate digitală”, care ar urma să vizeze explicit practici considerate riscante: obstacole la încheierea sau rezilierea abonamentelor online, proceduri complicate de dezabonare și reînnoiri automate „ascunse”, potrivit expertului în politici digitale Bogdan Manolea. „Are un capitol care privește în mod explicit aceste practici (…) Cum ar fi obstacole la încheierea sau rezilierea abonamentelor online, proceduri foarte complicate de dezabonare, reînnoiri automate ascunse.” Comisarii europeni propun, între altele, garantarea dezabonării „cu un singur click” și notificări clare cu câteva zile înainte de reînnoirea abonamentelor – măsuri care, dacă vor fi adoptate, ar putea schimba modul în care platformele își gestionează relația contractuală cu utilizatorii. [...]
Clienții ING Bank pot trimite cereri de plată prin RoPay direct din Home’Bank, fără IBAN și fără costuri , o schimbare care simplifică recuperarea rapidă a banilor între persoane și poate accelera utilizarea plăților instant între bănci, potrivit Wall-Street . Noua opțiune, numită „ Cerere de plată ”, este disponibilă din luna mai pentru toți clienții ING înscriși în sistemul RoPay. Practic, utilizatorul poate solicita bani folosind doar numărul de telefon, inclusiv de la clienți ai altor bănci participante la schema RoPay, fără să mai introducă IBAN-ul. Cum funcționează „Cererea de plată” în Home’Bank Fluxul este integrat în aplicația de mobile banking Home’Bank. Pașii indicați sunt: Home’Bank → „Plăți” → „Alte plăți” → „RoPay / Cereri plată”; selectarea persoanelor din agenda telefonului care sunt înrolate în RoPay; trimiterea solicitării de plată. Destinatarul primește notificarea în aplicația sa de mobile banking și poate aproba plata imediat sau mai târziu. Banii nu sunt retrași automat: plata se face doar după autorizarea cererii. Limite de utilizare: câte cereri poți trimite și cât timp sunt valabile ING precizează că utilizatorii pot transmite: până la 7 cereri de plată pe zi ; fiecare cerere poate fi trimisă către maximum 10 persoane ; o cerere rămâne activă 48 de ore . Funcționalitatea țintește în special situațiile uzuale în care o persoană achită o cheltuială comună (ieșiri în oraș, vacanțe, cumpărături) și recuperează ulterior sumele de la ceilalți, dar într-un flux digital standardizat. Context: adopția RoPay Alias și miza transferurilor între bănci Lansarea vine pe fondul creșterii utilizării plăților instant cu mobilul: prin RoPay Alias, peste 8,7 milioane de utilizatori din România pot face transferuri instant și gratuite pe baza numărului de telefon, indiferent de bancă, dintre care 1,5 milioane sunt clienți ING. Conform datelor citate, clienții ING reprezintă peste 17% dintre utilizatorii acestui serviciu. În același ecosistem RoPay, ING menționează și utilizări în parteneriat cu companii precum PPC Energie, Generali și Auchan. Ce spun ING și TRANSFOND despre extindere Roxana Petria, Head of Private Individuals, ING Bank România, leagă cererile de plată de simplificarea transferurilor între persoane și de integrarea nativă în aplicație: „În locul unor procese fragmentate, clienții au astăzi acces la un mod unitar de a trimite și solicita bani, direct din aplicația de mobile banking, în câteva secunde și în condiții de deplin control.” Din partea TRANSFOND, operator implicat în ecosistemul de plăți, directorul general Sabin Carantină spune că introducerea cererilor de plată este un pas pentru simplificarea plăților digitale și extinderea utilizării numărului de telefon ca identificator: „Prin această opțiune, utilizăm numărul de telefon pentru inițierea solicitărilor de plată, oferind consumatorilor o metodă sigură, intuitivă și rapidă de a gestiona transferurile de bani între prieteni, plata cumpărăturilor din magazinele virtuale sau a facturilor în aplicațiile furnizorilor de utilități.” Securitate și control: QR și autorizare în aplicațiile băncilor RoPay Alias permite transferuri instant și gratuite între persoane fizice pe baza numărului de telefon, iar identificarea destinatarului se poate face și prin scanarea unui cod QR generat instant. Potrivit informațiilor din articol, codurile QR se scanează exclusiv în aplicațiile de mobile banking ale băncilor participante, iar tranzacțiile folosesc autentificare biometrică și criptare integrate în aplicații, în linie cu standardele bancare europene. [...]
