Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Uniunea Europeană cere Ucrainei acces la conducta Druzhba pentru a verifica pagubele provocate de Rusia, după ce Ungaria și Slovacia au acuzat Kievul că exagerează daunele pentru a bloca livrările de petrol, potrivit unei analize publicate de Financial Times. Disputa a devenit un nou punct de tensiune în interiorul UE, deoarece blocarea conductei afectează aprovizionarea cu petrol a unor state membre și riscă să întârzie ajutorul financiar pentru Ucraina.
Conducta Druzhba, una dintre cele mai mari rețele de transport de petrol din Europa, transportă țiței rusesc către mai multe țări din Europa Centrală, inclusiv Ungaria și Slovacia.
Autoritățile ucrainene susțin că infrastructura a fost grav afectată în urma unui atac aerian rusesc din ianuarie, iar lucrările de evaluare și reparație necesită timp.
Potrivit companiei energetice ucrainene Naftogaz, atacul a provocat pagube majore:
Directorul Naftogaz, Sergii Koretskyi, a declarat că incendiul a afectat „cel mai mare rezervor petrolier din Europa”, comparând diametrul acestuia cu dimensiunea unui teren de fotbal.
În contextul disputei, mai multe state membre ale Uniunii Europene, dar și Comisia Europeană, au cerut Kievului să permită accesul unor inspectori pentru a evalua independent situația conductei.
Potrivit unor diplomați europeni, Ursula von der Leyen și António Costa ar fi solicitat personal autorităților ucrainene acces la conductă în timpul unei vizite la Kiev, însă cererea ar fi fost respinsă.
Unii oficiali europeni consideră că refuzul Ucrainei riscă să creeze probleme politice în interiorul UE. Un diplomat european a declarat că această decizie ar putea fi un „autogol”, deoarece oferă Ungariei argumente pentru a bloca sprijinul financiar european.
Conflictul a escaladat după ce premierul ungar Viktor Orbán a întârziat aprobarea unui pachet de ajutor european de aproximativ 90 miliarde de euro pentru Ucraina, cerând reluarea fluxurilor de petrol prin Druzhba.
Budapesta și Bratislava susțin că Kievul a închis conducta în mod deliberat, acuzație respinsă de oficialii ucraineni.
Un reprezentant apropiat președintelui Volodimir Zelenski a argumentat că repararea conductei nu este o prioritate strategică în plin război: Ucraina ar trebui să trimită echipe de reparații în zone potențial periculoase pentru a restabili fluxul de petrol către „prietenii Rusiei”.
Disputa vine într-un moment sensibil pentru piața energetică globală. Prețurile petrolului au crescut după acțiuni militare ale SUA și Israelului împotriva Iranului, care au perturbat fluxurile globale de energie.
În acest context, orice blocaj în infrastructura energetică europeană devine mult mai important pentru securitatea aprovizionării.
Dacă disputa nu este rezolvată rapid, există riscul ca tensiunile politice dintre statele UE și Ucraina să crească, iar ajutorul financiar și militar pentru Kiev să fie afectat de noi blocaje politice.
Recomandate
Rusia a atacat pentru a doua zi la rând infrastructura de gaze a Ucrainei , potrivit Mediafax , care citează declarații ale companiei ucrainene Naftogaz. Țintele au inclus unități de producție și depozitare a gazelor. Furnizorul ucrainean a transmis că atacurile au avut loc în regiunile Harkov și Cernihiv și că au provocat pagube, fără a oferi detalii suplimentare, notează Sky News . Directorul executiv al Naftogaz, Serhii Koretskyi, a declarat că evaluarea consecințelor și lucrările de remediere vor începe după ce situația de securitate va permite accesul echipelor în teren, consemnează Ukrainska Pravda . Potrivit informațiilor din articol, atacul s-a întins pe durata a două zile, iar forțele ruse au lansat 60 de drone. Mediafax mai arată că, de la începutul invaziei pe scară largă, Rusia a lansat 401 atacuri asupra infrastructurii Grupului Naftogaz, iar în 2025 au fost înregistrate 229 de atacuri, „mai multe decât în cei trei ani anteriori la un loc”. În context, atacurile asupra infrastructurii energetice ar fi fost intensificate în această iarnă, pe fondul temperaturilor care au coborât până la -20 de grade Celsius. La începutul lunii, autoritățile ucrainene au raportat un atac nocturn cu peste 400 de drone și aproximativ 40 de rachete, care a vizat rețeaua electrică, unități de producție a energiei și stații de distribuție din întreaga țară, potrivit Mediafax. Elementele principale menționate în articol includ: unități de producție și depozitare a gazelor lovite în regiunile Harkov și Cernihiv; pagube raportate de Naftogaz, fără detalii privind amploarea; 60 de drone lansate pe parcursul a două zile; 401 atacuri asupra infrastructurii Grupului Naftogaz de la începutul invaziei, dintre care 229 în 2025. [...]
Ucraina propune UE ruta Odesa-Brody ca alternativă la Drujba potrivit Biziday , după ce oleoductul rusesc Drujba, folosit pentru alimentarea Ungariei și Slovaciei, a fost grav avariat în urma atacurilor rusești din 27 ianuarie. Propunerea a fost transmisă de diplomați ucraineni către Comisia Europeană, în condițiile în care specialiștii ucraineni evaluează amploarea distrugerilor și condițiile tehnice pentru reluarea transportului prin Drujba, dar lucrările se desfășoară sub riscul continuu al atacurilor cu rachete și drone, notează presa ucraineană citată de Biziday. Ce presupune ruta alternativă Odesa-Brody și de ce e relevantă Ucraina le-a cerut instituțiilor europene să ia în calcul folosirea infrastructurii existente de transport al petrolului de pe teritoriul ucrainean, inclusiv varianta maritimă, cu transbordare în porturi și continuarea livrărilor prin conducta Odesa-Brody către statele UE. „În contextul asigurării securității aprovizionării cu petrol a țărilor europene, în special a Ungariei și Slovaciei, partea ucraineană propune să se ia în considerare posibilitatea transportului petrolului utilizând infrastructura existentă de transport al petrolului din Ucraina.” Conducta Odesa-Brody a fost proiectată inițial pentru a aduce țiței din zona Mării Caspice (Azerbaidjan, Kazahstan) pe mare până la Odesa, apoi prin conductă spre Europa Centrală, ca alternativă la petrolul rusesc. Din Brody, fluxurile pot fi conectate mai departe la rețeaua existentă, inclusiv la segmentul vestic al sistemului Drujba din Ucraina, astfel încât să ajungă în Slovacia și Ungaria. Opțiunile de transport invocate de Ucraina În mesajul către Comisia Europeană, partea ucraineană indică mai multe variante de a menține aprovizionarea, folosind infrastructura deja disponibilă. Principalele opțiuni menționate sunt: transport prin sistemul ucrainean de conducte de petrol; transport pe cale maritimă, cu transbordare în porturi; continuarea livrărilor către UE prin conducta Odesa-Brody, după transbordare. Miza este reducerea vulnerabilității aprovizionării Ungariei și Slovaciei în situația în care Drujba rămâne indisponibilă sau funcționează intermitent din cauza riscurilor de securitate. Presiune politică la nivelul UE: împrumutul pentru Ucraina și amenințările cu veto Reprezentanții UE presează Ucraina să repare Drujba, chiar dacă, potrivit Biziday, afirmă că „nu există riscuri pe termen scurt pentru securitatea aprovizionării Ungariei și Slovaciei”, deoarece cele două țări au stocuri de rezervă pentru 90 de zile. În paralel, premierul ungar Viktor Orban a anunțat că Budapesta va bloca aprobarea finală a unui împrumut european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina dacă tranzitul petrolului rusesc prin Drujba nu este reluat. Ucrainenii resping acuzația că ar bloca ei fluxul, susținând că întreruperea este consecința directă a atacurilor rusești. Dependența Ungariei și Slovaciei și ce urmează Și Slovacia, prin premierul Robert Fico, a declarat stare de urgență în domeniul aprovizionării cu petrol și a amenințat cu măsuri de retorsiune dacă fluxurile nu sunt reluate. Ungaria și Slovacia depind în mare măsură de petrolul rusesc livrat prin Drujba și se numără printre cele mai reticente guverne din UE în privința sprijinului pentru Kiev; în plus, cele două state au oprit temporar, recent, exporturile de motorină către Ucraina. În acest context, ruta Odesa-Brody este prezentată de Kiev drept o soluție de continuitate și, în același timp, o cale de a accelera diversificarea surselor de țiței pentru Europa Centrală. Biziday indică drept surse Pravda.ua și DW , fără a oferi detalii suplimentare despre calendarul unei eventuale implementări. [...]
Drone ucrainene au lovit o stație de pompare a conductei Drujba din Rusia , provocând un incendiu la instalația Kaleykino din Tatarstan , potrivit autorităților de la Kiev. Informația a fost transmisă de un oficial al serviciului ucrainean de securitate SBU, citat de Reuters . Atacul ar fi avut loc în timpul nopții și a vizat o instalație care deservește conducta Drujba, folosită pentru transportul țițeiului rusesc către Europa de Est. Stația Kaleykino este situată în apropiere de orașul Almetyevsk, la peste 1.200 de kilometri de granița dintre Rusia și Ucraina. Oficialul ucrainean nu a oferit detalii privind impactul asupra fluxului de petrol. Autoritățile locale din Almetyevsk au confirmat că sistemele de apărare antiaeriană au doborât mai multe drone în zonă, iar resturi căzute ar fi declanșat un incendiu într-o zonă industrială. Administrația locală nu a menționat explicit conducta Drujba și nici eventuale avarii la infrastructura energetică. Tensiuni regionale Incidentul riscă să amplifice tensiunile dintre Ucraina și vecinii săi Ungaria și Slovacia . Ambele țări au acuzat Kievul că încearcă să blocheze fluxurile de petrol prin Drujba către rafinăriile lor. Transporturile de țiței rusesc către Ungaria și Slovacia sunt suspendate din 27 ianuarie , după ce, potrivit Kievului, un atac cu drone rusești a avariat echipamentele conductei în vestul Ucrainei. Deși Ucraina a continuat să permită tranzitul petrolului rusesc prin teritoriul său pe durata războiului, tranzitul gazelor rusești a fost oprit la începutul anului trecut. Ungaria și Slovacia au amenințat că vor sista livrările de energie electrică către Ucraina dacă fluxul de petrol nu este reluat. Electricitatea provenită din cele două state reprezintă aproximativ 70% din importurile de energie ale Ucrainei, într-un context în care jumătate din capacitatea de producție a țării a fost distrusă sau grav avariată de atacurile rusești. Premierul ungar Viktor Orban a calificat într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Antonio Costa, întreruperea fluxului prin Drujba drept „un act de ostilitate neprovocat”, potrivit Reuters. Budapesta a blocat luni noi sancțiuni europene împotriva Moscovei și un împrumut major pentru Kiev. Atacul asupra infrastructurii energetice ruse are loc în ajunul marcării a patru ani de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei și evidențiază impactul tot mai mare al războiului asupra securității energetice regionale. [...]
Proiectul Nord Stream ar putea fi relansat cu implicare americană, potrivit unei analize publicate de Berliner Zeitung , care indică existența unor negocieri informale privind repornirea conductei din Marea Baltică, de această dată cu participare sau coordonare din partea SUA. Deși oficial Berlinul și Bruxellesul susțin că epoca gazului rusesc prin conducte s-a încheiat, în culise ar fi analizat un scenariu în care infrastructura Nord Stream este readusă în circuit sub o nouă formulă de control. Potrivit sursei citate, conducta ar figura în discuții între președintele american Donald Trump și liderul rus Vladimir Putin , în contextul unor posibile negocieri legate de războiul din Ucraina. Ipoteza vehiculată: gaz rusesc livrat în Europa, dar printr-o structură de proprietate sau administrare cu implicare americană. Informațiile nu pot fi confirmate independent, însă apar într-un moment în care economia germană resimte costuri ridicate la energie, iar presiunea industriei pentru prețuri mai mici rămâne puternică. Sabotajul din septembrie 2022 a scos din funcțiune conductele Nord Stream 1 și 2, provocând scurgeri majore de gaz și oprirea livrărilor directe către Germania. Anchete germane indică posibila implicare a unui grup ucrainean, însă o decizie definitivă nu a fost pronunțată. Între timp, Uniunea Europeană a adoptat în februarie 2026 noi reguli prin care interzice încheierea de contracte noi pentru gaz rusesc, iar guvernul federal reafirmă că nu susține repornirea conductei. În paralel, mai mulți investitori americani sunt menționați ca potențiali interesați de infrastructură. Nume precum Stephen P. Lynch sau fondul Elliott Management apar în relatări privind posibile achiziții sau preluări de active energetice. Susținătorii unei eventuale relansări invocă avantajul reducerii costurilor pentru industrie, în special în estul Germaniei, unde regiunea Lubmin a pierdut investiții importante după oprirea proiectului. Criticii avertizează însă că, indiferent de forma de proprietate, gazul ar proveni tot din Rusia, menținând riscurile geopolitice. Pozițiile politice rămân divergente. Cancelarul Friedrich Merz respinge orice reluare a cooperării energetice cu Moscova , în timp ce lideri regionali precum Michael Kretschmer atrag atenția asupra impactului economic al prețurilor ridicate. La nivel european, Comisia subliniază că actualul cadru sancționator face practic imposibilă reintroducerea gazului rusesc prin Nord Stream. În esență, discuția nu privește doar o conductă avariată, ci controlul asupra infrastructurii energetice europene și rolul UE în eventualele negocieri de pace. La aproape patru ani de la sabotaj, Nord Stream rămâne un dosar deschis, aflat la intersecția dintre interese economice, sancțiuni și rivalitate strategică. [...]
Comisia Europeană a convocat o reuniune de urgență privind disputa petrolieră dintre Ungaria și Slovacia , după întreruperea livrărilor de țiței rusesc prin conducta Drujba la 27 ianuarie 2026. Potrivit Reuters , executivul european a precizat că aprovizionarea celor două state nu este în pericol imediat, acestea dispunând de rezerve strategice pentru aproximativ 90 de zile, în conformitate cu reglementările UE. Reuniunea, programată pentru săptămâna viitoare, va aduce la aceeași masă Ungaria, Slovacia și Croația, pentru a evalua impactul blocajului și posibile rute alternative . Suspendarea exporturilor de motorină către Ucraina Budapesta și Bratislava au reacționat prin suspendarea exporturilor de motorină către Ucraina. Ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, a declarat că livrările nu vor fi reluate până la reluarea fluxului prin „conducta Prieteniei”. În Slovacia, premierul Robert Fico a ordonat rafinăriei Slovnaft să oprească exporturile către Ucraina și să redirecționeze producția către piața internă, fiind declarată stare de urgență în sectorul energetic și eliberate 250.000 de tone de țiței din rezerve. Rute alternative și tensiuni regionale Ungaria a solicitat importul de petrol rusesc pe cale maritimă prin conducta croată Adria, invocând o clauză de excepție din sancțiunile UE, însă Zagreb a respins cererea. Kievul susține că avarierea conductei Drujba a fost provocată de un atac cu dronă rusească pe teritoriul ucrainean. În paralel, un raport al Centrului pentru Studiul Democrației din Bulgaria, citat de Radio Europa Liberă , arată că Ungaria ar avea alternative tehnice și economice la țițeiul rusesc, iar dependența actuală ar fi mai degrabă o opțiune politică. Disputa survine într-un moment în care unitatea UE privind sancțiunile energetice este deja pusă la încercare. Deși nu există un risc imediat de penurie, evoluția situației ar putea influența atât relațiile dintre statele membre, cât și fluxurile energetice din Europa Centrală. [...]
Marina SUA ar putea escorta petroliere prin Strâmtoarea Ormuz , după ce Iranul a blocat una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii, amplificând tensiunile militare din Orientul Mijlociu și temerile privind o criză globală a petrolului. Potrivit Financial Times , președintele american Donald Trump a anunțat marți, 3 martie 2026, că navele de război ale Statelor Unite sunt pregătite să escorteze petroliere și transporturi de gaz prin Strâmtoarea Ormuz „dacă este necesar”, pentru a restabili fluxul comercial într-o zonă devenită extrem de instabilă. Declarația vine după ce Garda Revoluționară Iraniană (IRGC) a transmis prin radio navelor comerciale că strâmtoarea este închisă, ceea ce a dus la prăbușirea traficului maritim și la creșterea rapidă a prețurilor petrolului, care au depășit 79 de dolari pe baril. Strâmtoarea Ormuz este unul dintre cele mai sensibile puncte energetice ale lumii, deoarece aproximativ 20% din petrolul transportat pe mare la nivel global tranzitează această rută. Conflictul s-a intensificat după atacurile aeriene coordonate lansate pe 28 februarie 2026 de Statele Unite și Israel asupra unor obiective militare iraniene. Operațiunea a vizat infrastructura strategică a Teheranului și, potrivit relatărilor din presă, ar fi urmărit inclusiv destabilizarea conducerii regimului iranian. Iranul a răspuns prin atacuri asupra infrastructurii energetice din statele din Golf și prin blocarea navigației comerciale în Ormuz, generând o scădere de peste 80% a traficului naval, conform Al Jazeera . Pe rețeaua Truth Social, Donald Trump a precizat că Washingtonul analizează un sistem de protecție navală pentru transporturile energetice și a cerut Corporației SUA pentru Finanțarea Dezvoltării Internaționale să ofere asigurări de risc politic pentru navele care operează în Golful Persic. Decizia vine în contextul în care multe companii de asigurări private au suspendat polițele pentru transporturile din zonă. Potrivit relatărilor citate de Breitbart , Pentagonul a concentrat în regiune una dintre cele mai mari desfășurări de forțe navale și aeriene din ultimele decenii, pentru a proteja rutele maritime și aliații regionali. În același timp, războiul intră în a patra zi și a provocat deja pierderi militare, inclusiv trei soldați americani uciși, potrivit informațiilor relatate de Reuters . Blocarea strâmtorii a generat efecte economice rapide la nivel global. Printre consecințele deja vizibile se numără: creșterea accelerată a prețurilor petrolului blocarea sau devierea unor transporturi maritime majore scumpirea asigurărilor pentru nave comerciale volatilitate pe piețele financiare internaționale Strâmtoarea Ormuz leagă Golful Persic de Golful Oman și Oceanul Indian și este considerată unul dintre cele mai vulnerabile puncte strategice ale comerțului mondial cu energie. Orice blocaj prelungit riscă să provoace perturbări majore ale aprovizionării globale cu petrol și gaze, amplificând presiunea asupra economiilor deja afectate de tensiunile geopolitice. [...]
