Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Germania reduce temporar accizele la carburanți cu 0,17 euro/litru, într-un pachet de 1,6 miliarde euro (aprox. 7,96 miliarde lei), după ce scumpirea petrolului a alimentat tensiuni politice în coaliția de guvernare, potrivit Stirile Pro TV.
Guvernul de coaliție a convenit un pachet de sprijin pentru consumatori și companii în valoare de 1,6 miliarde de euro (aprox. 1,9 miliarde de dolari), menit să reducă impactul creșterii prețurilor la carburanți. Decizia vine după un conflict politic privind reacția la scumpirea petrolului, pe fondul războiului cu Iran, potrivit Reuters.
CDU și partenerul său de coaliție, SPD, au anunțat că taxa energetică pentru motorină și benzină va fi redusă cu aproximativ 0,17 euro pe litru, pentru o perioadă de două luni.
Coaliția a mai convenit să permită companiilor să acorde angajaților un „bonus de sprijin” de până la 1.000 de euro de persoană (aprox. 4.975 lei), scutit de impozit pe salarii și de contribuții sociale.
Cancelarul Friedrich Merz a cerut companiilor petroliere să transmită integral reducerea de taxe către consumatori, argumentând că guvernul încearcă să atenueze efectele conflictului, aflat „momentan” sub un armistițiu fragil.
„Ne așteptăm ca industria petrolieră să transfere aceste măsuri de sprijin direct și complet către consumatori”, a afirmat Merz.
În același timp, economiștii și reprezentanții industriei au privit cu scepticism măsurile. Marcel Fratzscher, directorul institutului de cercetare economică DIW Berlin, a avertizat că o parte importantă din reducerea de taxe ar putea ajunge în conturile companiilor petroliere și a criticat faptul că pachetul nu încurajează economisirea combustibilului. Operatorii stațiilor de alimentare au cerut, la rândul lor, controale asupra prețurilor practicate de marile companii petroliere, pentru a evita majorări care ar anula efectul reducerii taxelor.
În material se arată că conflictul cu Iranul a dus la o perturbare majoră a aprovizionării globale cu energie, iar planurile Statelor Unite de a bloca porturile și zonele de coastă ale Iranului au împins prețurile petrolului și mai sus.
Negocierile din weekend au dezamorsat o dispută izbucnită vineri, când ministrul Economiei Katherina Reiche (aliată a lui Merz) a criticat propunerea ministrului de Finanțe Lars Klingbeil (SPD) de a introduce o taxă pe profiturile excepționale ale companiilor petroliere. Acordul este prezentat ca un prim test major pentru coaliția condusă de Merz, într-un moment în care Germania se confruntă cu creștere economică slabă și perturbări generate de tensiunile comerciale globale.
Separat, Merz a mai declarat că Germania se va opune planurilor UE de a înăspri, din 2027, taxele pe emisiile de CO₂ pentru vehiculele hibride și va susține o abordare „deschisă tehnologic”, inclusiv recunoașterea automobilelor care funcționează cu combustibili regenerabili. Coaliția pregătește și reduceri mai ample ale impozitului pe venit pentru persoanele cu venituri mici și medii, care ar urma să intre în vigoare din ianuarie 2027.
Recomandate
China începe să resimtă în economie șocul petrolului , pe fondul volatilității din piețele de combustibili și al blocadei militare americane care amenință exporturile Iranului, într-un moment în care Beijingul se pregătește de o întâlnire la nivel înalt Xi–Trump, așa cum arată o analiză CNN . Deși China a traversat până acum mai bine decât unii vecini asiatici criza energetică declanșată de războiul din Golf, miza crește: Beijingul este principalul importator de petrol iranian și, prin urmare, cel mai expus la măsuri ale SUA care afectează fluxurile de țiței – de la relaxarea unor sancțiuni luna trecută până la blocada actuală a porturilor iraniene. De ce nu e vorba (încă) de penurie, dar costurile urcă Analiza notează că un deficit imediat de aprovizionare în China nu este scenariul de bază, în condițiile în care autoritățile au pregătit rezerve. Potrivit estimărilor citate, China a acumulat rezerve de petrol pentru cel puțin trei luni (între stocuri comerciale și rezerve strategice naționale), ceea ce oferă „spațiu de manevră” economiei. În paralel, Bloomberg News a relatat joi (citat de CNN) că guvernul chinez a dat rafinăriilor de stat undă verde să apeleze la rezervele comerciale pe măsură ce războiul se prelungește, potrivit unor persoane familiarizate cu subiectul. Totuși, China nu poate evita efectele scumpirilor globale. Planificatorul economic central a intervenit de mai multe ori pentru a amortiza impactul asupra motorinei și benzinei, dar scumpirile încep să se transmită în economie: companiile aeriene au majorat taxele din bilete din cauza costurilor mai mari cu kerosenul, iar costurile cu combustibilul pentru transport au crescut cu 10% de la o lună la alta în martie, conform datelor oficiale citate. Un alt semnal urmărit de piețe: prețurile „la poarta fabricii” (prețuri de producător) au revenit pe plus luna trecută, pentru prima dată în mai mult de trei ani. Analiștii avertizează însă că este vorba de inflație împinsă de costuri (scumpiri generate de inputuri, nu de cerere), care tinde să erodeze marjele și veniturile disponibile ale gospodăriilor, fără să îmbunătățească încrederea consumatorilor, potrivit unei note semnate de Joe Peissel (Trivium China), citată în analiză. Efectul Hormuz și blocada: cât de expusă e China Potrivit firmei financiare Nomura, 38% din petrolul și 23% din gazul natural lichefiat (GNL) care trec, de regulă, prin Strâmtoarea Hormuz au ca destinație porturi din China. Per total, asta ar echivala cu aproximativ jumătate din aprovizionarea maritimă cu petrol a Chinei și o șesime din cea de gaze naturale. În timp ce controlul Iranului asupra strâmtorii a redus o parte din fluxurile altor țări, petrolul iranian – care, în mod obișnuit, reprezintă 13% din importurile maritime ale Chinei – a continuat să curgă la niveluri „în mare parte normale”, până la blocada americană, care este așteptată să frâneze exporturile. Pe termen scurt, impactul ar putea rămâne limitat, din câteva motive menționate în analiză: există volume semnificative deja în stocare sau în tancuri petroliere aflate în larg, care pot fi accesate; „țițeiul iranian pe apă rămâne abundent”, iar zilele de acoperire pentru rafinăriile chineze sunt în jur de 120, dacă importurile rămân la niveluri normale, potrivit lui Johannes Rauball (Kpler), citat de CNN. În același timp, rafinăriile mici private („teapot refiners”) de pe coasta Chinei, care lucrează cu marje reduse, își diminuaseră deja achizițiile după ce eliminarea de către SUA a sancțiunilor pentru anumite volume de țiței iranian a împins prețurile în sus, potrivit analistului Tianyue Hu (Rystad Energy), citat în analiză. Dacă situația se prelungește, iar prețurile rămân ridicate și stocurile se reduc, aceste rafinării ar putea tăia producția de benzină și motorină. Într-un astfel de scenariu, autoritățile ar putea interveni cu măsuri de sprijin – de la asigurarea unor surse alternative de țiței până la stimularea funcționării rafinăriilor – pentru a menține stabilitatea aprovizionării interne, potrivit aceleiași surse. Expunere financiară în regiune: 6,5 miliarde de dolari „la risc” Dincolo de energie, China are o amprentă economică relevantă în Orientul Mijlociu. Infrastructura finanțată de China care a fost vizată sau este considerată la risc în regiune totalizează 6,5 miliarde de dolari (aprox. 29,9 miliarde lei), potrivit unei analize AidData (laborator de cercetare la William & Mary University), citată de CNN. Lista include porturi, centrale electrice și instalații de desalinizare, rafinării și operațiuni petrochimice, precum și infrastructură aeroportuară în Qatar, Oman, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Iran și Israel. AidData notează că unele cifre reflectă estimări ale ponderii creditorilor în împrumuturi sindicalizate, nu expunerea exactă. Un alt indicator al răcirii contextului: în martie, comerțul Chinei cu Orientul Mijlociu a trecut de la creștere anuală în primele două luni ale anului la scădere, potrivit oficialilor citați în analiză. Ce urmează: presiune economică și calcul diplomatic înainte de întâlnirea Xi–Trump Pe fondul unei încetări a focului „neliniștite” între SUA și Iran și al blocadei americane, Beijingul își calibrează mesajele și inițiativele diplomatice, inclusiv în perspectiva vizitei așteptate luna viitoare a președintelui american Donald Trump la Beijing, pentru o întâlnire cu Xi Jinping (vizită deja amânată o dată, potrivit analizei). Miza, sugerează CNN, este că pe măsură ce costurile economice cresc, China ar putea avea mai multe motive să apese pentru o soluție negociată care să reducă presiunea din piața energiei și riscurile asupra intereselor sale din regiune. [...]
Arabia Saudită face presiuni asupra SUA să ridice blocada asupra porturilor iraniene, pe fondul riscului ca Iranul să împingă conflictul spre o nouă „gâtuire” a transportului de energie prin Bab el-Mandeb , potrivit Economica . Miza este una operațională și economică: dacă și această strâmtoare din Marea Roșie ar fi închisă, ar putea fi blocate inclusiv rutele alternative folosite de Riad după închiderea Strâmtorii Ormuz. Publicația notează că îngrijorarea Riadului este că blocada ar putea împinge Iranul către escaladare, nu către negocieri, iar un scenariu de escaladare ar include închiderea strâmtorii Bab el-Mandeb. În acest context, Casa Albă a transmis, prin purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, un mesaj privind prioritatea Washingtonului de a menține deschisă Strâmtoarea Ormuz pentru „fluxul liber de energie”, într-o declarație citată de Wall Street Journal. De ce contează Bab el-Mandeb pentru exporturile saudite Din relatarea Wall Street Journal, redată de Economica, reiese că Arabia Saudită și-a redirecționat exporturile de petrol de pe coasta estică (prin Ormuz) către coasta vestică, prin Marea Roșie. Problema este că această soluție devine vulnerabilă dacă Bab el-Mandeb este blocată: în acest caz, și fluxurile mutate pe ruta vestică ar putea fi întrerupte. Rolul houthi și riscul de repetare a șocului logistic Adam Baron, cercetător la think tank-ul New America , a declarat pentru Wall Street Journal că, dacă Iranul ar urmări închiderea Bab el-Mandeb, rebelii houthi din Yemen ar fi „partenerul evident” pentru a face acest lucru, iar reacția lor la conflictul din Gaza ar arăta că au capacitatea necesară. Economica amintește că houthii au închis Bab el-Mandeb acum doi ani, ceea ce a forțat redirecționarea fluxurilor comerciale globale pe ruta ocolitoare din jurul Africii. Consecințele menționate: creșterea costurilor de transport și scumpirea petrolului, cu efecte care au alimentat tendințe inflaționiste. Context: după Ormuz, presiunea se mută pe a doua strâmtoare Bab el-Mandeb a reintrat în atenția analiștilor după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz, atât ca rută alternativă pentru o parte din fluxurile de petrol (inclusiv saudite), cât și ca un nou punct sensibil care ar putea fi, la rândul lui, închis, potrivit observațiilor atribuite lui Baron. [...]
TotalEnergies își poate crește rapid producția offshore în Congo după ce a identificat noi resurse recuperabile de peste 100 de milioane de barili în perimetrul Moho, o descoperire care ar urma să fie integrată în infrastructura existentă, cu implicații directe de cost și timp de punere în producție, potrivit Antena 3 . TotalEnergies a anunțat că a descoperit hidrocarburi în Republica Congo, în cadrul unei campanii de foraj pentru extinderea zăcământului Moho, în largul coastei țării. Operațiunile de foraj au identificat o coloană de hidrocarburi de 160 de metri, iar descoperirile combinate de la Moho G și Moho H ar reprezenta peste 100 de milioane de barili de resurse recuperabile, potrivit Reuters, citată de Antena 3. De ce contează: integrare în infrastructura existentă, deci costuri și timp mai mici Compania are deja producție în zonă, iar planurile vizează conectarea noilor descoperiri la facilitățile existente. Zăcământul offshore la mare adâncime Moho, situat la aproximativ 80 de kilometri de coasta orașului Pointe-Noire, produce în prezent aproximativ 90.000 de barili de echivalent petrol pe zi, fiind gestionat de TotalEnergies prin două unități plutitoare de producție. În paralel, sunt în curs planuri pentru integrarea noilor descoperiri Moho F și Moho G în infrastructura existentă din zona Moho. „Această nouă descoperire din licența Moho beneficiază de proximitatea față de infrastructura existentă de producție, permițând o dezvoltare rapidă și eficientă din punct de vedere al costurilor”, a declarat Nicola Mavilla, vicepreședinte senior pentru explorare, într-un comunicat. Structura de parteneriat și mizele pentru QatarEnergy QatarEnergy, acționar în TotalEnergies E&P Congo (TEPC), a anunțat la rândul său descoperirea de hidrocarburi și a precizat că deține 15% din TEPC, operatorul licenței Moho. Antena 3 notează și că, potrivit unui contract de partajare a producției cu guvernul congolez, QatarEnergy ar urma să dețină 35%, TotalEnergies (operatorul) 50%, iar Société Nationale des Pétroles du Congo 15%. Totuși, potrivit Gulf Times, TEPC deține în prezent 63,5% din participația în licență, în parteneriat cu Trident Energy (21,5%) și Société Nationale des Pétroles du Congo (15%). „Suntem încântați să ne consolidăm în continuare portofoliul internațional în expansiune cu această nouă descoperire promițătoare în Republica Congo. Așteptăm cu interes să lucrăm alături de partenerul nostru strategic, TotalEnergies, și de guvernul congolez pentru dezvoltarea acestor resurse”, a declarat ing. Saad bin Sherida Al Kaabi, ministru de stat pentru afaceri energetice din Qatar și președinte și CEO al QatarEnergy. [...]
Blocada navală americană în jurul Iranului riscă să țină petrolul și carburanții la cote ridicate încă luni de zile , chiar dacă un vârf al prețului ar putea apărea „în următoarele câteva săptămâni”, odată cu reluarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz , potrivit news.ro . Secretarul american al energiei, Chris Wright, a spus că prețurile la energie „ar putea chiar să crească” până când „traficul naval semnificativ” va reuși să traverseze această rută maritimă-cheie, în prezent blocată. În acel moment, prețurile petrolului ar urma să atingă „un nivel maxim”, estimat de oficial „cândva în următoarele câteva săptămâni”, declarație făcută la conferința Semafor World Economy. De ce contează pentru economie: efect direct în prețul la pompă Evoluția petrolului se transmite rapid în costul carburanților, deoarece țițeiul este principalul factor de cost pentru prețurile plătite la pompă. Wright a avertizat că, la fel ca președintele Donald Trump, se așteaptă ca prețurile la benzină să continue să crească și să rămână ridicate timp de luni de zile. Ce se vede deja în piață Țițeiul Brent , etalonul global, a crescut cu aproximativ 40% de la începutul războiului, iar luni prețurile au urcat, apropiindu-se de 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei). Cu o lună înainte, Wright declara că există o „șansă foarte mare” ca americanii să vadă prețurile la benzină scăzând la cel puțin 3 dolari pe galon (aprox. 3,8 litri), până în vară, însă mesajul de acum indică o presiune de creștere pe termen scurt și menținere la niveluri ridicate. Contextul operațional: blocada și riscul de escaladare Donald Trump a ordonat duminică un blocaj naval, programat să înceapă luni la ora 14:00 GMT (17:00, ora României), după eșecul negocierilor directe dintre cele două țări în Pakistan. Potrivit informațiilor din articol, măsura urmărește să priveze Iranul de „singura sursă de finanțare a regimului” – exportul de petrol. Trump a amenințat, de asemenea, că va distruge orice „navă de atac rapidă” iraniană care ar încălca blocada impusă navelor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene. [...]
Traversarea Strâmtorii Hormuz de către un tancher chinez sancționat de SUA testează eficiența blocadei americane și adaugă un nou element de incertitudine pentru fluxurile energetice din Golf, într-un moment în care piața urmărește dacă ruta rămâne practicabilă pentru navele comerciale, potrivit The Jerusalem Post . Nava „Rich Starry”, un tancher chinez sancționat de Statele Unite, a trecut marți prin Strâmtoarea Hormuz în pofida blocadei americane asupra acestui punct strategic, arată datele de transport citate de Reuters. Conform LSEG, MarineTraffic și Kpler, ar fi prima navă care reușește să tranziteze strâmtoarea și să iasă din Golf de la începutul blocadei. Ce transportă nava și de ce contează „Rich Starry” este un tancher de dimensiune medie care transportă aproximativ 250.000 de barili de metanol, potrivit datelor. Încărcătura a fost preluată din portul Hamriyah din Emiratele Arabe Unite, iar echipajul este chinez, mai indică aceleași date. Nava și proprietarul său, Shanghai Xuanrun Shipping Co Ltd, au fost sancționați de SUA pentru relații comerciale cu Iranul. Compania nu a putut fi contactată imediat pentru comentarii, notează Reuters. Alte nave sancționate și semnalul pentru trafic Datele LSEG mai arată că un alt tancher sancționat de SUA, „Murlikishan”, a intrat și el marți în strâmtoare. Nava, descrisă ca „handysize” și aflată goală, ar urma să încarce păcură (fuel oil) din Irak pe 16 aprilie, potrivit Kpler. Vasul, cunoscut anterior ca „MKA”, a transportat în trecut petrol rusesc și iranian. Context: blocadă, risc geopolitic și reacția pieței Armata americană a început oficial luni o blocadă a porturilor Iranului , măsură care a amplificat tensiunile cu Teheranul și a crescut incertitudinea în jurul Strâmtorii Hormuz, un coridor esențial pentru comerțul global cu energie. În același timp, speranțele de dialog pentru oprirea războiului au oferit o ușoară relaxare pieței: prețurile de referință ale petrolului au coborât sub 100 de dolari marți, potrivit sursei. În paralel, după eșecul discuțiilor din weekend de la Islamabad, un oficial american a spus că există în continuare implicare și „mișcare înainte” către un acord, iar premierul Pakistanului, Shehbaz Sharif, a afirmat că eforturile de soluționare a conflictului continuă. Miza pentru transportul de energie prin Hormuz De la începutul războiului dintre SUA și Israel, pe 28 februarie, Iranul a restricționat practic tranzitul prin Strâmtoarea Hormuz pentru toate navele, cu excepția celor proprii, susținând că trecerea ar fi permisă doar sub control iranian și contra unei taxe. Înainte de conflict, aproape o cincime din livrările mondiale de petrol și gaze tranzitau această rută îngustă, iar orice perturbare are efecte rapide asupra costurilor de transport și a riscului perceput de piață. Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că Washingtonul va bloca navele iraniene și orice vas care ar plăti astfel de taxe și a avertizat că ambarcațiunile iraniene de tip „fast-attack” care s-ar apropia de blocadă ar urma să fie eliminate. Teheranul a amenințat că va lovi navele militare care tranzitează strâmtoarea și că va riposta împotriva porturilor vecinilor săi din Golf. [...]
Cotația Brent a coborât din nou sub 100 de dolari pe baril , după ce piața a reacționat la declarațiile lui Donald Trump potrivit cărora Iranul ar fi contactat SUA și „își dorește foarte mult” un acord, pe fondul tensiunilor legate de Strâmtoarea Ormuz , relatează Mediafax . Brent urcase la începutul zilei peste pragul psihologic de 100 de dolari, ajungând la un vârf de 101,70 dolari pe baril, după știrile despre planul președintelui SUA de a bloca ruta maritimă pentru traficul iranian, potrivit The Guardian. Ulterior, prețul a scăzut la puțin peste 99 de dolari pe baril. Trump a spus că blocada a intrat în vigoare la ora 10:00 ET (17:00, ora României), iar apoi „iranienii au luat legătura”. Declarația a fost făcută în fața Casei Albe. „Vă pot spune că am fost sunați de cealaltă parte. Ar dori foarte mult să facă o înțelegere… Am fost sunați în această dimineață de oamenii potriviți.” Efecte colaterale: gazele au rămas pe creștere Pe piața gazelor, contractul britanic pentru luna mai a crescut cu aproape 12% mai devreme în cursul zilei, înainte de a se stabiliza ulterior la o creștere de peste 5%, potrivit informațiilor citate. Ce anticipează analiștii Analiștii de la JPMorgan Chase , citați de Mediafax, au declarat săptămâna trecută că se așteaptă ca prețurile petrolului să rămână ridicate în al doilea trimestru, peste 100 de dolari pe baril, înainte de a scădea în a doua jumătate a anului. [...]
