Știri
Știri din categoria Petrol și gaze

Consiliul Concurenței avertizează benzinarii să nu majoreze nejustificat prețurile în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, iar autoritatea anunță că monitorizează atent evoluția pieței, potrivit Mediafax. Președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, a declarat luni, 2 martie 2026, că prețul barilului de petrol se menține sub 80 de dolari, un nivel comparabil cu cel din aceeași perioadă a anului trecut, iar eventualele scumpiri la pompă ar trebui să fie moderate și temporare.
În acest context, Consiliul Concurenței urmărește două aspecte esențiale:
Chirițoiu a subliniat că instituția nu dorește să vadă comercianți care profită de situația internațională pentru a majora suplimentar și nejustificat prețurile. Dacă vor fi identificate încălcări ale legislației concurenței, autoritatea va declanșa procedurile de sancționare.
Declarațiile vin pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu, care alimentează temeri privind o eventuală creștere a cotațiilor internaționale ale petrolului. Totuși, la acest moment, nivelul barilului nu indică o presiune majoră asupra prețurilor interne.
La rândul său, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a afirmat că o creștere mai mare de 3–5 bani pe litru nu este justificată în prezent și a respins scenariile privind carburanți de 10 lei pe litru. În paralel, președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a avertizat că depășirea pragului de 9–10 lei ar deveni realistă doar dacă țițeiul s-ar stabiliza pe termen mai lung la 90–100 de dolari pe baril, în contextul riscurilor legate de traficul prin Strâmtoarea Ormuz.
Mesajul autorităților este clar: ajustările de preț trebuie să reflecte factori obiectivi, nu speculații, iar piața carburanților rămâne sub supraveghere strictă în această perioadă tensionată.
Recomandate

Riscul unui atac american asupra Iranului în următoarele zile începe să fie reflectat direct în prețul petrolului , iar piețele energetice se pregătesc pentru scenarii care merg de la o escaladare limitată până la un șoc major de ofertă, potrivit unei analize CNBC . Președintele Donald Trump a transmis că va decide în următoarele 10 zile dacă SUA vor lansa lovituri împotriva Iranului, în contextul unei mobilizări militare consistente în Orientul Mijlociu. Declarațiile au amplificat temerile investitorilor privind stabilitatea aprovizionării globale cu petrol. Ce mizează piața Petrolul a crescut cu peste 5% în această săptămână, pe fondul riscului de conflict. Cea mai mare temere este legată de Strâmtoarea Hormuz – unul dintre cele mai importante puncte de tranzit pentru țiței la nivel mondial. Peste 14 milioane de barili pe zi au tranzitat strâmtoarea în 2025, potrivit datelor Kpler. Aceasta reprezintă aproximativ o treime din exporturile globale de petrol transportate pe mare . Aproximativ 75% din fluxurile prin Hormuz merg către China, India, Japonia și Coreea de Sud. Iranul a efectuat deja exerciții militare în zonă și, potrivit unor declarații din presa iraniană, ar putea închide strâmtoarea dacă liderii de la Teheran ar da acest ordin. Scenariul de coșmar Într-un scenariu extrem, o închidere prelungită a Strâmtorii Hormuz ar putea împinge prețul petrolului peste 100 de dolari/baril , potrivit unor analiști citați de CNBC. O astfel de creștere ar putea: reduce cererea globală, alimenta inflația, declanșa o încetinire economică sau chiar recesiune. Energia care tranzitează Hormuz este esențială pentru echilibrul dintre cerere și ofertă la nivel mondial, iar asiguratorii internaționali ar putea refuza acoperirea transporturilor într-un mediu considerat prea riscant. Rystad Energy estimează că un conflict extins ar putea adăuga 10–15 dolari/baril în scurt timp. Goldman Sachs și JPMorgan anticipează, însă, că în scenariul unor lovituri limitate, eventualele creșteri ar putea fi temporare. Escaladare sau lovituri „chirurgicale”? O parte dintre analiști cred că o eventuală intervenție americană ar putea fi „chirurgicală”, evitând infrastructura petrolieră iraniană pentru a limita impactul asupra pieței globale. Goldman Sachs estimează că pierderea a 1 milion de barili/zi din exporturile iraniene pentru un an ar putea adăuga circa 8 dolari/baril la cotații. În același timp, oficiali ai administrației Trump au sugerat că piața este „bine aprovizionată”, iar SUA ar avea suficientă flexibilitate pentru a gestiona un eventual șoc temporar. De ce este atât de sensibilă piața? Piețele energetice reacționează anticipativ. Chiar și fără întreruperi efective, simpla creștere a riscului geopolitic: majorează primele de risc în prețuri, afectează costurile de transport și asigurare, influențează bursele globale și monedele emergente. În acest moment, petrolul reflectă mai degrabă riscul de escaladare decât o întrerupere concretă a fluxurilor. [...]

Războiul din Iran ar putea duce la creșterea prețului carburanților în România peste 10 lei pe litru , informează HotNews.ro . Această posibilitate este generată de tensiunile din Strâmtoarea Ormuz, o rută esențială pentru transportul țițeiului, prin care trec aproximativ 20% din cantitățile mondiale. Duminică, membrii OPEC+ se întâlnesc de urgență pentru a discuta creșterea producției de petrol, ca măsură de contracarare a volatilității pieței. În România, președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, a explicat că prețul carburanților ar putea depăși 10 lei pe litru dacă prețul petrolului ajunge la 90 de dolari pe baril. „Prețul petrolului nu reflectă doar echilibrul dintre cerere și ofertă, ci și anticiparea riscului. Ceea ce vom vedea luni odată cu deschiderea burselor va fi 'premiul de risc geopolitic', un adaos încorporat de traderi pentru a compensa incertitudinea privind aprovizionarea cu petrol”, a declarat Chisăliță. În prezent, prețul petrolului Brent este de 73 de dolari pe baril, dar analiștii avertizează că tensiunile ar putea duce la creșterea acestuia cu 10-20 de dolari, în funcție de evoluția conflictului. Acest lucru ar însemna o creștere a prețului la pompă în România, unde o mare parte din costul carburanților este reprezentată de taxe. Lista factorilor care influențează prețul carburanților în România include: Cotațiile internaționale ale petrolului. Stocurile existente și contractele rafinăriilor. Cursul valutar, având în vedere că petrolul este cotat în dolari. Politica comercială a marilor rețele de distribuție. Dacă prețul barilului de petrol crește cu 10 dolari, prețul la pompă ar putea crește cu aproximativ 70 de bani pe litru, iar o creștere de 20 de dolari ar adăuga 1 leu pe litru. În cazul unei creșteri de 30 de dolari, prețul ar putea depăși 10 lei pe litru. Reuniunea OPEC+ de duminică are ca scop stabilizarea pieței, însă capacitatea de a crește rapid producția este limitată. În plus, măsurile luate nu pot elimina riscurile militare sau asigura stabilitatea geopolitică. Conflictul din Iran are implicații globale, afectând consumatorii, companiile și economiile naționale, inclusiv România. [...]

Armata belgiană a confiscat un petrolier din „flota fantomă” a Rusiei , potrivit Biziday , care citează Reuters . Operațiunea a avut loc în dimineața zilei de 1 martie, cu sprijin din partea apărării franceze, iar nava este escortată către portul Zeebrugge, la Marea Nordului, unde va rămâne. Theo Francken, ministrul belgian al Apărării, a declarat că petrolierul este suspectat că naviga „sub pavilion fals și cu documente false”. Oficialul a mai spus că Belgia își asumă responsabilitatea și va continua acțiunile împotriva acestor nave, argumentând că, fără „flota fantomă”, Rusia ar avea dificultăți în a susține financiar războiul din Ucraina din veniturile petroliere. Intervenția se înscrie în linia măsurilor occidentale de aplicare a sancțiunilor impuse Moscovei după invadarea Ucrainei, sancțiuni care urmăresc să reducă veniturile Rusiei din exporturile de petrol. În practică, „flota fantomă” este asociată cu transporturi opace și cu ocolirea restricțiilor, inclusiv prin utilizarea unor înregistrări și documente contestate de autorități. Dincolo de componenta de sancțiuni, autoritățile occidentale invocă și riscuri de siguranță și mediu: multe dintre aceste petroliere sunt vechi și pot avea defecțiuni, ceea ce crește probabilitatea de avarii, scurgeri de petrol și poluare a ecosistemelor marine. În acest context, confiscarea și reținerea navei la Zeebrugge reprezintă atât o acțiune de aplicare a sancțiunilor, cât și o măsură de reducere a riscurilor în apele europene. [...]

Arabia Saudită își majorează producția și exporturile de petrol ca măsură de rezervă în cazul unui atac american asupra Iranului , potrivit AGERPRES , care citează surse apropiate dosarului și informații furnizate de Reuters . Decizia vizează prevenirea unor perturbări majore ale livrărilor din Orientul Mijlociu, într-un context regional tensionat. Sursele au precizat că planul actual este similar celui aplicat în 2025, când Arabia Saudită și-a majorat exporturile cu aproximativ 500.000 de barili pe zi în luna iunie, în momentul în care Statele Unite au atacat facilități nucleare iraniene. Strategia presupune direcționarea unui volum suplimentar de țiței către depozite din străinătate, pentru a asigura continuitatea aprovizionării. Dacă nu vor exista întreruperi ale fluxurilor de petrol, Riadul ar urma să revină asupra măsurii și să reducă producția pentru a respecta cotele stabilite în cadrul alianței OPEC+. Iranul asigură peste 3% din producția mondială de petrol și a avertizat că va riposta în cazul unui atac, ceea ce ar putea afecta suplimentar piața energetică. Prin Strâmtoarea Ormuz tranzitează zilnic peste 20 de milioane de barili de țiței, condensat și combustibili, inclusiv livrări din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Kuweit, dar și gaze naturale din Qatar. Orice blocaj în această zonă ar avea impact imediat asupra prețurilor globale. Arabia Saudită, cel mai mare producător din cadrul OPEC , are un istoric de intervenții rapide pentru stabilizarea pieței, fie prin creșterea producției în perioade de criză, fie prin reducerea acesteia atunci când oferta depășește cererea. Actuala decizie reflectă pregătirea pentru un scenariu de escaladare militară, cu potențiale consecințe asupra securității energetice globale. [...]

Croaţia oferă Ungariei şi Slovaciei petrol prin conducta Adria, în contextul blocajului Drujba , potrivit Digi24 , care citează Reuters . Anunțul a fost făcut de premierul croat Andrej Plenkovic, care a precizat că Zagreb discută deja cu Budapesta, Bratislava și Comisia Europeană pentru a asigura aprovizionarea alternativă. Ungaria și Slovacia, singurele state din Uniunea Europeană ale căror rafinării mai folosesc țiței rusesc transportat prin conducta Drujba, caută soluții după oprirea livrărilor la 27 ianuarie 2026. Ucraina a indicat atunci că infrastructura ar fi fost afectată de un atac cu drone rusești. Conducta Adria , operată de compania croată Janaf, poate transporta aproximativ un milion de tone de petrol pe lună, respectiv până la 15 milioane de tone anual, volum pe care autoritățile croate îl consideră suficient pentru a acoperi integral necesarul Ungariei și Slovaciei. Potrivit informațiilor prezentate, o navă cu petrol care nu provine din Rusia a fost deja descărcată pentru grupul energetic ungar MOL, iar alte șapte transporturi sunt așteptate până în aprilie. Comisia Europeană a anunțat că analizează cadrul legal pentru eventuale importuri maritime de petrol rusesc care ar putea tranzita apoi conducta Adria, în condițiile în care Budapesta și Bratislava s-au opus până acum inițiativelor Bruxelles-ului de a elimina complet livrările de energie din Rusia. „Croaţia este aici ca vecin, partener şi prieten, pentru a asigura securitatea energetică şi funcţionarea lină a economiilor Ungaria şi Slovacia”, a declarat Plenkovic pentru agenția Hina. Criza conductei Drujba readuce astfel în prim-plan vulnerabilitățile energetice din regiune și tensiunile persistente din interiorul Uniunii Europene privind dependența de resursele rusești. [...]

Rusia a atacat pentru a doua zi la rând infrastructura de gaze a Ucrainei , potrivit Mediafax , care citează declarații ale companiei ucrainene Naftogaz. Țintele au inclus unități de producție și depozitare a gazelor. Furnizorul ucrainean a transmis că atacurile au avut loc în regiunile Harkov și Cernihiv și că au provocat pagube, fără a oferi detalii suplimentare, notează Sky News . Directorul executiv al Naftogaz, Serhii Koretskyi, a declarat că evaluarea consecințelor și lucrările de remediere vor începe după ce situația de securitate va permite accesul echipelor în teren, consemnează Ukrainska Pravda . Potrivit informațiilor din articol, atacul s-a întins pe durata a două zile, iar forțele ruse au lansat 60 de drone. Mediafax mai arată că, de la începutul invaziei pe scară largă, Rusia a lansat 401 atacuri asupra infrastructurii Grupului Naftogaz, iar în 2025 au fost înregistrate 229 de atacuri, „mai multe decât în cei trei ani anteriori la un loc”. În context, atacurile asupra infrastructurii energetice ar fi fost intensificate în această iarnă, pe fondul temperaturilor care au coborât până la -20 de grade Celsius. La începutul lunii, autoritățile ucrainene au raportat un atac nocturn cu peste 400 de drone și aproximativ 40 de rachete, care a vizat rețeaua electrică, unități de producție a energiei și stații de distribuție din întreaga țară, potrivit Mediafax. Elementele principale menționate în articol includ: unități de producție și depozitare a gazelor lovite în regiunile Harkov și Cernihiv; pagube raportate de Naftogaz, fără detalii privind amploarea; 60 de drone lansate pe parcursul a două zile; 401 atacuri asupra infrastructurii Grupului Naftogaz de la începutul invaziei, dintre care 229 în 2025. [...]