Știri
Știri

Disputa pe numele premierului se mută pe miza negocierilor UE și a credibilității fiscale , după ce vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a atacat public candidatura PSD, într-un mesaj citat de HotNews , și a pledat pentru varianta susținută de PNL, USR și UDMR, europarlamentarul Siegfried Mureșan . Muraru a argumentat că România ar avea nevoie de „un premier care deschide uși la Bruxelles”, în contextul în care Mureșan ar negocia în prezent bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028–2034. În mesajul publicat pe Facebook, liderul liberal a invocat dimensiunea bugetului și nevoia României de finanțare europeană pentru domenii precum infrastructura, agricultura și coeziunea, prezentându-l pe Mureșan drept un actor cunoscut în negocierile europene și vicepreședinte al PPE. În oglindă, vicepreședintele PNL a criticat propunerea PSD pentru funcția de premier, Sorin Grindeanu, făcând trimitere la Ordonanța 13 și la controversele asociate acestuia. Muraru a susținut că Grindeanu „nu a purtat negocieri câștigate pentru țară” și „nu poate raporta fonduri europene aduse acasă”, concluzionând că, pe fondul „celei mai grave crize fiscale din ultimul deceniu”, decizia ar trebui să fie influențată de „CV-uri” și „memoria colectivă”. Context: impas politic după căderea Guvernului Veștea Atacul vine în condițiile în care, potrivit aceleiași surse, Guvernul Veștea a fost respins luni în Parlament, iar președintele Nicușor Dan a reluat consultările cu partidele la Cotroceni. După ce PSD l-a propus pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier, iar PNL, USR și UDMR l-au propus pe Siegfried Mureșan, întâlnirea de vineri de la Cotroceni s-a încheiat după aproximativ o oră fără un consens, menținând blocajul privind formarea unei majorități și desemnarea unui nou șef al Executivului. [...]

Modernizarea liniei feroviare București–Giurgiu intră într-un proiect de peste 2,1 miliarde de lei, cu miză directă pentru transportul de marfă spre Bulgaria , pe fondul relansării traficului după ani de blocaje, potrivit Libertatea . Contractul vizează traseul București Nord – Jilava – Giurgiu Nord – Giurgiu Nord Frontieră și are ca obiectiv aducerea liniei la standarde care să permită viteze de până la 120 km/h, prin electrificare și sisteme moderne de semnalizare. Valoarea este de peste 2,1 miliarde de lei, fără TVA, iar finanțarea vine din fonduri europene, prin programul CEF 2021–2027 (Mecanismul pentru Interconectarea Europei). Stadiul lucrărilor și calendarul asumat Contractul a fost semnat la 14 august 2025 cu asocierea RailWorks, formată din Arcada Company și Alstom Transport. CFR Infrastructură precizează că etapa de proiectare a fost finalizată, iar ordinul de începere a lucrărilor a fost emis pe 12 mai 2026. În acest moment, lucrările se desfășoară pe intervalul Jilava – Frătești. După aproximativ trei luni de șantier, progresul fizic general este de 7%, iar dezafectarea infrastructurii vechi pe acest segment a ajuns la aproximativ 65%, etapă necesară pentru eliberarea frontului de lucru și execuție în siguranță. Termenul contractual pentru finalizarea lucrărilor pe Lotul 2 este noiembrie 2028, iar dacă termenul va fi respectat, linia modernizată ar urma să fie gata la finalul anului 2028. Ce se schimbă operațional: electrificare și semnalizare europeană Proiectul nu se limitează la înlocuirea șinelor. Modernizarea include: electrificarea completă a traseului; modernizarea instalațiilor feroviare; introducerea ERTMS Nivel 2 (sistem european de management al traficului feroviar, folosit pe coridoarele UE, pentru control și siguranță mai bune); construirea a două substații de tracțiune, la Jilava și Frătești, pentru alimentarea liniei electrificate; măsuri pentru protejarea faunei de-a lungul traseului. Punctul critic pentru marfă: viaduct nou la Daia Un element cu impact direct asupra transportului de marfă este zona localității Daia, unde restricțiile de tonaj au afectat circulația trenurilor de marfă. Din acest motiv, trenurile au fost deviate în ultimii ani pe ruta Videle, ceea ce a prelungit traseele și timpii de transport. Pentru eliminarea blocajului, proiectul prevede construirea unui viaduct nou. După finalizarea lucrărilor, trenurile de marfă ar urma să poată circula direct spre Giurgiu și mai departe spre Bulgaria, pe o rută care leagă Bucureștiul de Dunăre și de rețelele feroviare din sud-estul Europei. Context: o linie reluată abia în 2024, după 19 ani de întrerupere Linia București – Giurgiu, inaugurată în 1869, a avut traficul suspendat timp de 19 ani după prăbușirea podului de la Grădiștea peste râul Argeș. Circulația a fost reluată în iunie 2024, după finalizarea noului pod, iar modernizarea actuală este prezentată ca etapa care ar trebui să aducă linia la standarde europene. În paralel, Compania Națională de Investiții Rutiere (CNIR) a anunțat că analizează 16 alternative de traseu pentru „Autostrada București–Giurgiu”, primul drum de mare viteză proiectat către frontiera cu Bulgaria, menționează publicația, citând informații transmise de CFR Infrastructură la solicitarea Adevărul. [...]