Economie08 iul. 2026
Banca Națională: 68.700 de firme din România sunt vulnerabile la scumpirea combustibililor și gazelor pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu - grupul concentrează 13% din cifra de afaceri și 19% din salariați
BNR estimează că 68.700 de companii românești sunt vulnerabile la scumpirea energiei , iar băncile au o expunere de 40 de miliarde de lei prin creditele acordate acestui grup, potrivit unei analize citate de HotNews . Concluzia Băncii Naționale este că riscul major pentru economie nu vine din legături directe cu Orientul Mijlociu, ci din canalul indirect: prețurile la combustibili și gaze, care se propagă în costuri și, mai departe, în riscul de credit. Unde se vede riscul: costuri energetice mari, în afara sectorului energetic BNR a identificat firmele la care achizițiile de combustibili și gaze depășesc 10% din cheltuielile de exploatare materiale, fără ca acestea să fie chiar furnizori de energie. Din 246.000 de companii care au făcut astfel de achiziții (30% din firmele active), 68.700 sunt considerate „vulnerabile”, adică 8% din totalul firmelor active în anul analizat. Deși sunt doar 8% ca număr, greutatea lor economică este mult mai mare: cifră de afaceri cumulată: 339,2 miliarde de lei (13% din totalul agregat); 21% din activele tuturor companiilor; 19% din salariați . Structura capitalului în acest grup arată că majoritatea sunt firme cu capital privat autohton (65.200, adică 95% din total), însă firmele cu capital străin (4,5% ca număr) generează 29,1% din cifra de afaceri a grupului, iar cele deținute de stat (0,5% ca număr) generează 11,5%. Domeniile cele mai expuse și propagarea prin lanțurile comerciale Ca distribuție sectorială, cele mai multe firme vulnerabile sunt în: servicii (55%), construcții (13%), agricultură (12,4%). Raportat la propriul sector, ponderea cea mai mare a firmelor vulnerabile este în agricultură (31,2%), urmată de industria extractivă (28%) și utilități (13%). După cifra de afaceri generată în sector, utilitățile apar drept cele mai expuse (37,6%), urmate de agricultură (36,3%) și servicii (27,3%). BNR arată și cum se transmite șocul prin relațiile dintre firme. În 2024, companiile vulnerabile au livrat bunuri și servicii de 296,3 miliarde de lei (15% din totalul livrărilor naționale), iar în amonte au cumpărat de 248,2 miliarde de lei (15,1% din achizițiile naționale), cu ponderi importante în comerț, construcții, energie și gaze, transport și industria prelucrătoare. Efectul asupra băncilor: expunere indirectă de 40 mld. lei Sectorul bancar românesc nu are, potrivit BNR, expunere directă relevantă la regiune: nu există bănci cu acționari majoritari sau semnificativi din Orientul Mijlociu, iar relațiile bilanțiere cu contrapartide din zonă au rămas reduse. În decembrie 2025, soldul creditelor și avansurilor către contrapartide din Orientul Mijlociu era de 309 milioane de lei (0,04% din active), iar depozitele acestora însumau circa 833 milioane de lei (0,11% din datorii). Miza este însă portofoliul intern: în martie 2026, expunerile băncilor față de firmele vulnerabile la prețul combustibililor și gazelor ajungeau la 40 de miliarde de lei , adică 18% din portofoliul corporativ , cu un stoc de credit în creștere anuală de 8%. BNR notează că, deși situația financiară a acestor firme nu indică vulnerabilități semnificative, o prelungire a conflictului ar putea afecta bilanțurile băncilor. Calitatea creditelor către acest grup este, în medie, mai bună decât piața: rata creditelor neperformante (NPL) este de 4,7%, cu 0,9 puncte procentuale sub media portofoliului corporativ, deși pe un trend ușor ascendent din a doua parte a lui 2023. Separat, pentru firmele cu comerț exterior semnificativ cu Orientul Mijlociu (peste 10% din cifra de afaceri), stocul de credite era de 2,6 miliarde de lei în martie 2026, dar cu o rată NPL de 22,3%, nivel ridicat explicat, potrivit analizei, de un număr foarte redus de companii. Expunerea directă a economiei: export net, dar concentrat pe câteva piețe și produse Pe canalul comercial direct, România este per ansamblu exportator net către regiune. Între septembrie 2024 și septembrie 2025, 1.455 de firme au exportat bunuri de aproximativ 13 miliarde de lei, iar 1.352 de firme au importat bunuri de 3,6 miliarde de lei. La export, principalele destinații sunt Arabia Saudită (27%), Israel (23%) și Iordania (15%), iar la importuri România cumpără în principal din Arabia Saudită (37%), Israel (34%) și Emiratele Arabe Unite (circa 13%). Exporturile sunt dominate de produse agricole (inclusiv grâu, orz și porumb), în timp ce importurile sunt mult mai concentrate: 40% sunt uleiuri petroliere. Acționariatul din Orientul Mijlociu: impact agregat redus, dar cu datorie externă Un alt canal direct este acționariatul: în România activau 8.629 de companii deținute în proporție de peste 50% de acționari din Orientul Mijlociu, dintre care peste jumătate provin din Israel. Contribuția lor agregată rămâne sub 1% din cifra de afaceri și din valoarea adăugată brută (2022–2024), însă aceste companii au o datorie externă pe termen lung de circa 6,5 miliarde de lei, echivalentă cu 20% din totalul datoriei externe pe termen lung la nivelul companiilor nefinanciare, cu creditori menționați inclusiv din Iordania, Elveția, Germania și Țările de Jos. Ce contează mai departe BNR indică drept factor decisiv durata conflictului: riscul principal se transmite prin prețurile la energie și mărfuri, prin lanțurile comerciale interne conectate cu mari consumatori de energie și prin posibile șocuri pe piețele financiare globale, care pot amplifica presiunile și prin economiile partenere ale României. [...]
