Știri
Știri

Intenția noului premier de la Chișinău de a veni prima dată la București riscă să fie amânată de blocajul politic din România , în condițiile în care Vasile Tofan spune că și-ar dori ca prima vizită externă să fie în România, dar admite că „situația politică este un pic mai complicată” decât la Chișinău, potrivit news.ro . Tofan, care urmează să depună miercuri jurământul, a făcut declarațiile marți seara, într-o emisiune TV, după ce în aceeași zi a obținut votul de încredere în Parlament pentru cabinetul său. În răspunsul despre prima deplasare externă, premierul a indicat România, invocând parteneriatul strategic dintre cele două țări. „Încă nu am agreat prima vizită. Eu cred că avem un parteneriat strategic cu România. Eu mi-aș dori să fie România.” Totuși, el a sugerat că organizarea vizitei ar putea fi mai dificilă în acest moment, făcând trimitere la blocajul politic de la București, unde există în continuare un guvern interimar, pe fondul dificultăților de formare a unei noi coaliții guvernamentale. Bruxelles, a doua destinație menționată Tofan a mai spus că o a doua destinație importantă ar fi Bruxelles. Cetățenie română și moldovenească Întrebat ce cetățenii are, premierul a declarat că are două: a Republicii Moldova și a României. El a susținut că „mai mult de o treime” dintre moldoveni au și cetățenie română și a adăugat că și-a obținut cetățenia română „foarte târziu și cu mare noroc”. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „În PROfunzime ” de la ProTV Chișinău, disponibilă online aici . [...]

Depășirea pragului de 60% din PIB la datoria publică crește presiunea pe buget prin costuri de finanțare ridicate, într-un moment în care România este deja în procedura de deficit excesiv , potrivit Mediafax . Într-o declarație politică, Petrișor Peiu (liderul senatorilor AUR) susține că actuala coaliție PSD–PNL–USR–UDMR a împins țara într-o „criză a datoriei publice”. Începând din martie, datoria guvernamentală a depășit 60% din PIB și a ajuns la aproximativ 1.170 de miliarde de lei, nivel care s-a menținut și în aprilie, când ponderea a fost de 60,2% din PIB. În ultimul an, statul s-a împrumutat cu peste 158 de miliarde de lei, ritm pe care Peiu îl traduce ca echivalentul a „aproape 5.000 de lei în fiecare secundă”. Costul finanțării: dobânzi mari, cheltuieli mai mari cu serviciul datoriei Peiu afirmă că România se împrumută „la cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană” și indică un nivel de aproximativ 7% pentru obligațiunile pe termen lung. În această logică, costul ridicat al dobânzilor ar însemna, în timp, mai puțini bani disponibili pentru investiții și o presiune mai mare asupra bugetului, prin cheltuieli recurente cu plata dobânzilor. Vulnerabilitatea structurii datoriei: expunerea la euro și dolari Un alt risc invocat este ponderea importantă a datoriei în valută (în principal euro și dolari), care ar crește sensibilitatea finanțelor publice la șocuri externe. În scenariul unei deprecieri a leului sau al unei noi crize financiare internaționale, costul datoriei ar putea urca rapid, cu efect direct asupra bugetului și, implicit, asupra contribuabililor. Context european: Maastricht și deficitul excesiv În declarația citată, Peiu susține că depășirea pragului de 60% din PIB ar reprezenta un eșec economic și afirmă că România „nu mai respectă” prevederi esențiale ale Tratatului de la Maastricht, în condițiile în care se află „de ani buni” în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene. „Depășirea pragului de 60% din PIB al datoriei publice reprezintă unul dintre cele mai grave eșecuri economice ale actualei coaliții de guvernare.” Peiu cere o „schimbare radicală” de politică economică, cu reducerea cheltuielilor considerate neproductive, eliminarea „sinecurilor”, prioritizarea investițiilor și oprirea împrumuturilor folosite pentru acoperirea dezechilibrelor bugetare. Declarațiile sunt politice și nu includ, în materialul citat, un calendar sau măsuri concrete asumate de Guvern. [...]