Știri
Știri

Peste două mii de hectare de culturi agricole au fost acoperite de apă în județul Dolj, din cauza ploilor abundente și a topirii zăpezii , relatează TVR Info . Fenomenul s-a produs peste noapte, în special în sudul țării, unde fermierii se confruntă deja cu daune majore. Meteorologii avertizează că vremea instabilă va continua și în săptămânile următoare. Culturile de toamnă, cele mai afectate Potrivit autorităților locale, cele mai mari pierderi s-au înregistrat pe terenurile însămânțate în toamnă cu grâu, orz și rapiță , culturi aflate în plin stadiu de dezvoltare. De asemenea, au fost afectate pășuni și plantații de viță de vie. Conform estimărilor, zece localități din județul Dolj au fost deja lovite de inundații cauzate de precipitațiile abundente, amplificate de temperaturile mai ridicate care au dus la topirea zăpezii depuse anterior. Solurile saturate nu au mai putut absorbi surplusul de apă, ceea ce a dus la băltiri și distrugerea totală sau parțială a culturilor. Fermierii trag un semnal de alarmă Fermierii din zonă spun că fenomenul este mai grav decât în alți ani și acuză lipsa unor măsuri clare de prevenție, dar și slaba infrastructură de drenaj. În lipsa unor despăgubiri rapide sau a unor programe de susținere a reluării lucrărilor agricole, mulți riscă să nu mai poată reînființa culturile pierdute , mai ales că perioada optimă de semănat pentru primăvară este foarte scurtă. Prognoza agravează situația Meteorologii nu vin cu vești bune: de săptămâna viitoare sunt anunțate noi episoade de ninsoare și ploi, însoțite de o scădere a temperaturilor . Aceste condiții meteo mențin riscul de inundații ridicat, iar terenurile deja afectate vor rămâne cel mai probabil impracticabile pentru o perioadă îndelungată. În lipsa unor intervenții rapide din partea autorităților locale și centrale, efectele ar putea depăși granițele agriculturii și s-ar putea reflecta în prețurile produselor alimentare din lunile următoare. [...]

Ministrul Energiei spune că sprijinul pentru Ucraina nu trebuie să afecteze SEN , după o întâlnire la frontiera româno-ucraineană cu omologul său ucrainean, Denys Shmyhal . Mesajul central al lui Bogdan Ivan este că „oamenii trebuie să aibă energie, fără excepții”, indiferent de granițe sau conflicte, dar cu o condiție explicită: protejarea securității energetice a României. Ministrul afirmă că poziția României este „fermă” în privința operării interconectărilor România–Ucraina „în condiții de maximă siguranță”, inclusiv în situații de urgență. În termeni de securitate energetică națională, miza este ca aceste legături transfrontaliere să poată susține stabilitatea regională fără a introduce riscuri suplimentare pentru funcționarea internă a rețelei și pentru alimentarea consumatorilor din România. Bogdan Ivan subliniază și rolul României în ENTSO-E, rețeaua europeană a operatorilor de transport și sistem (organizația care coordonează, la nivel tehnic, funcționarea și planificarea rețelelor electrice de transport din Europa). Potrivit ministrului, România sprijină Ucraina „fără a afecta Sistemul Energetic Național”, iar „consumatorii români rămân o prioritate în orice decizie de operare” - o formulare care indică faptul că deciziile privind fluxurile de energie și echilibrarea rețelei trebuie să pornească de la siguranța alimentării interne. În același context, ministrul notează că Ucraina face „eforturi continue” pentru a menține funcționarea sistemului energetic în „condiții extrem de dificile” și pentru a rămâne conectată la rețeaua europeană. Pentru România, această conectare are o dimensiune directă de securitate: stabilitatea sistemului ucrainean și modul în care sunt gestionate interconectările pot influența regimul de funcționare la graniță și necesarul de măsuri de protecție și coordonare. Totodată, Ivan arată că „cooperarea regională și coordonarea tehnică” sunt esențiale pentru stabilitate de ambele părți ale graniței și că la discuții a fost implicată Transelectrica, prin Ștefăniță Munteanu, pentru a aborda „continuitatea și echilibrul rețelei”, inclusiv „fluxurile transfrontaliere”. În logica securității energetice naționale, accentul cade pe infrastructură funcțională, reguli de operare prudente și capacitatea de a oferi sprijin extern doar în limitele care nu slăbesc reziliența Sistemului Energetic Național. [...]