Știri
Știri din categoria Mărfuri

Petrom și Lukoil au tăiat prețurile, iar motorina a coborât sub 10 lei/litru în aproape toate rețelele mari, un prag psihologic care influențează direct costurile de transport și bugetele șoferilor. Potrivit antena3.ro, ieftinirile au fost operate sâmbătă, 11 aprilie.
Petrom a aplicat cea mai mare reducere: minus 35 de bani/litru la motorină și minus 40 de bani/litru la benzină. Lukoil a redus motorina cu 30 de bani/litru și benzina cu 21 de bani/litru.
Motorina standard este sub 10 lei/litru la aproape toate stațiile, cu excepția Rompetrol, conform datelor din articol. Cele mai mici prețuri menționate sunt:
Și benzina standard a coborât sub 9 lei/litru la Petrom, Lukoil și OMV. Nivelurile indicate în material:
La motorina premium, cele mai mici prețuri sunt la OMV și Socar (ambele 10,49 lei/litru), urmate de Lukoil (10,50 lei/litru). Rompetrol afișează 10,85 lei/litru, iar MOL 10,86 lei/litru.
La benzina premium, cel mai redus preț este la Rompetrol (9,39 lei/litru), urmat de OMV (9,46 lei/litru), Lukoil (9,69 lei/litru) și MOL (9,74 lei/litru).
În articol nu sunt indicate cauzele ieftinirilor și nici dacă reducerile vor fi urmate de ajustări similare la alți retaileri în zilele următoare.
Recomandate

Motorina standard a trecut de 10 lei/litru în București , marți, 24 martie, pe fondul unei scumpiri accelerate, potrivit Știrile ProTV . În mai multe stații din Capitală, prețul este deja peste acest nivel, iar în altele se apropie rapid de aceeași bornă. Cele mai ridicate tarife sunt raportate în rețeaua Lukoil, unde motorina standard a ajuns la 10,21–10,22 lei/litru în unele stații. Și Rompetrol a depășit pragul de 10 lei în mai multe puncte de alimentare, cu prețuri între 9,96 lei/litru într-o stație și un maxim de 10,04 lei/litru, în timp ce în alte stații din rețea apar valori de 9,97–10 lei/litru, în funcție de locație. La niveluri mai joase, MOL menține motorina sub 10 lei/litru, cu prețuri între 9,89 și 9,93 lei/litru. OMV afișează un preț uniform de 9,97 lei/litru în stațiile din București, iar Socar este indicată drept cea mai ieftină opțiune din Capitală, cu tarife între 9,82 și 9,89 lei/litru. Prețurile pot fi verificate pe Monitorul Prețurilor, conform aceleiași surse. Diferențele dintre rețele sugerează o piață tensionată, cu ajustări aproape zilnice, iar pragul de 10 lei/litru ar putea deveni un nou reper, pe fondul avertismentelor unor analiști, notează Știrile ProTV. Pentru consumatori, efectul este direct: la un plin de 50 de litri, diferența față de un preț de 9 lei/litru depășește 50 de lei. Scumpirile sunt vizibile și în marile orașe din țară. În Cluj-Napoca, motorina variază între 9,84 lei/litru (Petrom) și 10,22 lei/litru (Lukoil), iar în Sibiu și Timișoara între 9,82 lei/litru (Socar) și 10,22 lei/litru (Lukoil). În Craiova și Pitești, intervalul menționat este 9,84–10,22 lei/litru, iar în Iași 9,82–10,22 lei/litru. În același timp, Știrile ProTV consemnează un caz atipic: o singură stație MOL din Focșani vindea motorina la 7,14 lei/litru, în timp ce restul prețurilor din oraș se încadrau în intervale similare cu cele din alte centre urbane. Pe fondul acestor evoluții, articolul amintește că, la jumătatea lunii februarie, Guvernul a instituit „supravegherea extinsă” asupra entităților grupului Lukoil care activează în România, invocând impactul economic al sancțiunilor unilaterale adoptate de alte state și necesitatea protejării piețelor de extracție, prelucrare a țițeiului și comerț cu combustibili. Măsura vizează Lukoil România S.R.L., Petrotel-Lukoil S.A. (rafinăria de la Ploiești), Lukoil Lubricants East Europe S.R.L. și Lukoil Overseas Atash B.V. Amsterdam, sucursala București, iar cadrul legal menționat este OUG 202/2008 privind aplicarea sancțiunilor internaționale. [...]

Guineea a finalizat prima livrare complet integrată de minereu de fier către China , potrivit Focus , din megaproiectul Simandou, considerat cel mai mare zăcământ neexploatat de minereu de fier de înaltă calitate la nivel global. Un vrachier cu peste 200.000 de tone a ajuns în portul Dalian la 25 martie, relatează Business Insider Africa , iar încărcătura este prezentată ca fiind prima care folosește o „livrare complet integrată”, adică o lanț logistic continuu de la mină până la terminalul de export. Spre deosebire de livrările de test anterioare, transportul actual ar confirma că infrastructura industrială funcționează cap-coadă. Încărcătura provine integral din subproiectul „SimFer”, un parteneriat (joint venture) între guvernul Guineei, Rio Tinto și parteneri chinezi. În decembrie 2025, Guineea mai trimisese aproximativ 200.000 de tone, însă atunci livrarea nu era descrisă ca fiind complet integrată. În Dalian, minereul este procesat imediat după sosire într-o instalație dedicată de concasare, ceea ce ar trebui să asigure calitate constantă și eficiență pentru producătorii chinezi de oțel, menționează Business Insider Africa . Din informațiile prezentate în material, miza economică și geopolitică este legată atât de dimensiunea proiectului, cât și de repoziționarea fluxurilor globale de materii prime. Elementele-cheie indicate de sursă includ: Proiectul Simandou este estimat la circa 23 miliarde dolari. Guineea se așteaptă la miliarde din exporturi și la mii de noi locuri de muncă. Simandou ar putea transforma Guineea în al doilea cel mai mare exportator de materii prime din Africa. China obține acces timpuriu la volume mari de minereu de înaltă calitate. Beijingul își diversifică importurile, reducând dependența de Australia și Brazilia. Analiștii anticipează o reorientare a fluxurilor globale de minereu de fier în favoarea Africii. Pentru Guinea, pornirea producției deschide o „șansă pentru generații”: pe lângă venituri din export, ar urma să fie consolidate infrastructura, ocuparea forței de muncă și poziția țării pe piața globală a materiilor prime. Contextul proiectului este unul îndelungat și complicat. Conform Bloomberg , Simandou a traversat decenii de instabilitate politică, litigii și dispute de proprietate; explorările inițiale datează din anii 1950, iar potențialul ar fi fost confirmat abia în anii 1990 de geologi ai Rio Tinto. Pentru China, livrarea se înscrie într-o strategie de securizare a aprovizionării cu minereu de fier, inclusiv prin finanțarea infrastructurii (căi ferate, port și alte facilități) și prin diversificarea surselor. Materialul indică și legătura cu obiectivul de a asigura materii prime pentru „oțel verde” (oțel produs cu emisii mai reduse), pe termen lung. Pe piața globală, importanța este amplificată de rolul minereului de fier în producția de oțel și de poziția Chinei ca principal producător de oțel și cel mai mare importator de minereu de fier. Dacă volumele din Simandou cresc, țările furnizoare consacrate, precum Australia și Brazilia, ar putea pierde cotă de piață, iar restul economiei globale s-ar putea confrunta cu prețuri mai volatile și cu o competiție mai intensă pentru materii prime strategice, reiese din Focus . [...]

Banca Franței a repatriat 129 de tone de aur din New York și a obținut circa 13 miliarde de euro , potrivit Digi24 , după o operațiune de vânzare și răscumpărare derulată între iulie 2025 și ianuarie 2026. Instituția a anunțat pe 24 martie 2026 că a finalizat înlocuirea aurului păstrat de ani de zile în seifurile Rezervei Federale Americane din New York. Lingourile vechi, considerate neconforme cu standardele internaționale actuale, au fost vândute pe loc, iar o cantitate echivalentă de aur, conformă, a fost cumpărată din Europa și repatriată la Paris. Operațiunea a fost realizată în 26 de etape și a generat o plusvaloare contabilă de 12,8 miliarde de euro, relatează lanouvelletribune.info, citată de Digi24. Motivul a fost unul tehnic: lingourile vechi nu respectau standardul LBMA (London Bullion Market Association), care impune o puritate de 99,99%. Transportul fizic în Franța ar fi fost prea costisitor, iar topirea lor în SUA nu a fost luată în calcul, astfel că Banca Franței a ales un arbitraj: vânzare la New York la prețul pieței și cumpărare în Europa a lingourilor conforme. Guvernatorul François Villeroy de Galhau a precizat că operațiunea a răspuns unor „considerații tehnice și de lichiditate”, respingând orice interpretare politică a dosarului. Câștigul a fost amplificat de creșterea prețului aurului în perioada tranzacțiilor: Banca Franței a raportat o plusvaloare de 11 miliarde de euro în exercițiul 2025 și de 1,8 miliarde în primele luni din 2026. În urma acestui rezultat, instituția a consemnat un profit net de 8,1 miliarde de euro pentru 2025, după o pierdere de 7,7 miliarde de euro în 2024. Rezervele totale de aur ale Franței au rămas la aproximativ 2.437 de tone, iar banca mai are 134 de tone care trebuie aduse la standardele LBMA, cu termen de finalizare a celei de-a doua faze în 2028. [...]

Donald Trump a redus taxele SUA pentru produse derivate din oțel, aluminiu și cupru , potrivit Reuters , printr-o proclamație semnată joi, 2 aprilie. Măsura vizează simplificarea regimului de tarife pe motive de securitate națională și limitarea subraportării valorilor la import. Conform anunțului Casei Albe și unui oficial de rang înalt din administrația Trump, Statele Unite mențin un tarif de 50% pentru importurile de materii prime (oțel, aluminiu și cupru) în baza Secțiunii 232 din Legea Comerțului din 1974, însă vor aplica această cotă la prețurile plătite de clienții americani. Reuters notează că nu era imediat limpede cum va fi stabilit prețul de vânzare și, implicit, nivelul taxei. Oficialul citat a spus că unii importatori ar fi declarat valori artificial reduse pentru a diminua costurile cu tarifele. În acest context, administrația a anunțat o serie de ajustări pentru produsele „derivate” (bunuri fabricate care includ aceste metale), într-un sistem pe care îl consideră prea complicat pentru determinarea conținutului de metal și a valorii aferente pentru mii de articole. Principalele schimbări anunțate includ: Eliminarea taxei anterioare de 50% pentru produsele derivate dacă ponderea oțelului, aluminiului sau cuprului este sub 15% din greutate; oficialul a dat ca exemple o sticlă de parfum cu capac de aluminiu sau un recipient de ață dentară cu o lamă mică din oțel. Reducerea la 15% (de la 50%) până în 2027 pentru anumite echipamente industriale și pentru rețeaua electrică, cu consum ridicat de metal, pentru a accelera dezvoltarea industrială; producătorii de oțel ar fi susținut această cotă mai mică pentru utilaje de oțelărie fabricate în Germania și Italia. Aplicarea unui tarif de 25% pentru produsele derivate cu peste 15% conținut de oțel, aluminiu sau cupru, însă la întreaga valoare a importului, nu doar la conținutul de metal (exemple: mașini de spălat sau aragazuri fabricate în mare parte din oțel). Taxe mai mici, de 10%, pentru produse fabricate în străinătate, dar realizate integral din oțel, aluminiu și cupru de origine americană. Administrația susține că modificările urmăresc să facă regimul „mai ușor” și „mai direct”, după consultări cu industria și reacții favorabile, potrivit oficialului citat. Acesta a adăugat că, per ansamblu, schimbările nu ar trebui să producă o diferență economică semnificativă față de regimul anterior. Totuși, prin aplicarea tarifului de 50% la valoarea integrală de vânzare pentru metalele-marfă, ar putea rezulta venituri vamale mai mari, mai notează Reuters. În paralel, rămâne neclar mecanismul concret prin care autoritățile americane vor determina prețul de vânzare folosit ca bază de calcul pentru taxă. [...]

Aurul se îndreaptă spre un declin lunar de circa 14,6% , potrivit Digi24 , ceea ce ar însemna cea mai mare scădere lunară din ultimii aproape 17 ani, pe fondul tensiunilor generate de războiul dintre Statele Unite și Iran, ajuns în a cincea săptămână. Publicația notează că, marți, prețul aurului a urcat cu aproximativ 3%, până la 4.652,31 dolari pe uncie, iar contractele futures (contracte la termen) pe aur au crescut la aproximativ 4.645 dolari pe uncie. Chiar și așa, luna martie rămâne pe cale să se încheie cu o corecție puternică. Indicator Valoare Scădere martie 2026 -14,6% Scădere record comparabilă -16,8% (octombrie 2008) Preț spot (marți) 4.652,31 USD/uncie Preț futures ~4.645 USD/uncie Creștere zilnică recentă +3% Estimare Goldman Sachs (final 2026) ~5.400 USD/uncie În plan geopolitic, relatează Wall Street Journal, președintele american Donald Trump le-ar fi spus consilierilor că este dispus să oprească ostilitățile militare chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă. Într-o postare pe Truth Social, Trump a spus că Washingtonul „poartă discuții serioase” cu oficiali iranieni, dar a avertizat că, fără un acord rapid, forțele americane ar putea ataca infrastructură energetică și insula Kharg, un punct important pentru exporturile de petrol ale Iranului. „Obiectivele Washingtonului în Iran ar putea fi atinse în câteva săptămâni, nu în luni.” În același timp, consemnează Reuters, aproximativ 2.500 de pușcași marini americani au sosit în Orientul Mijlociu în weekend, provenind din unitatea de elită 82nd Airborne Division. În acest context, scumpirea petrolului și a gazelor a alimentat temeri legate de inflație și de posibilitatea unor noi majorări ale dobânzilor, elemente care au influențat și piața aurului. Wayne Nutland, manager de investiții la Shackleton Advisers, spune că în ultimii ani s-a schimbat modul în care se tranzacționează aurul. Înainte de războiul din Ucraina, aurul era, de regulă, invers corelat cu randamentele obligațiunilor și cu dolarul american (aurul urca atunci când acestea scădeau și invers), însă după izbucnirea conflictului aceste relații s-au modificat, iar în 2025 și la începutul lui 2026 aurul a crescut peste nivelurile sugerate de relațiile tradiționale dintre piețe. În războiul cu Iranul, potrivit lui Nutland, aurul ar fi revenit la relația „clasică”: randamentele obligațiunilor și dolarul au crescut, iar aurul a scăzut. Iain Barnes, director de investiții la Netwealth, afirmă că volatilitatea aurului a fost în ultimele luni de două ori mai mare decât media istorică, în mare parte din cauza participării tot mai mari a investitorilor financiari. El adaugă că băncile centrale, care au încercat să își diversifice rezervele și să reducă dependența de dolar, au contribuit la creșterea aurului în ultimii ani, însă piața a ajuns într-un punct în care investitorii au început să marcheze profiturile. Pe termen mai lung, analiștii Goldman Sachs consideră că perspectivele rămân pozitive și estimează un preț de aproximativ 5.400 de dolari pe uncie până la finalul lui 2026, susținut de diversificarea rezervelor băncilor centrale, revenirea pozițiilor speculative și eventuale reduceri ale dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA. Totuși, pe termen scurt, banca avertizează că riscurile rămân orientate în jos, mai ales dacă perturbările din Strâmtoarea Ormuz continuă și determină investitorii să își lichideze pozițiile în aur, în timp ce pe termen mediu tensiunile geopolitice ar putea readuce interesul pentru metalul prețios ca activ de refugiu. [...]

Războiul din Iran a perturbat comerțul global cu zahăr , iar prețurile mondiale își revin după o perioadă prelungită de scădere, potrivit AGERPRES , care citează Bloomberg. La bursa de la Londra, contractele futures (contracte la termen) pentru zahărul alb au stat mult timp la niveluri joase, aproape de cele din perioada pandemiei, pe fondul unei oferte abundente și al unei cereri reduse. Tendința s-a schimbat după declanșarea conflictului, pe măsură ce livrările au fost afectate. De la începutul războiului din Iran, prețurile au urcat la cel mai ridicat nivel din ultimele șase luni, în contextul în care ostilitățile au oprit aproape complet traficul maritim prin Strâmtoarea Ormuz, rută importantă atât pentru zahărul brut destinat rafinăriilor regionale, cât și pentru zahărul alb livrat la export. Unele rafinării din Orientul Mijlociu acceptă costuri mai mari, apelând la porturi alternative precum Fujairah, Khorfakkan și Sohar pentru aprovizionarea cu materie primă. Cel mai activ contract futures la zahăr alb la Londra a încheiat luna martie cu un avans de 11%, cel mai mare câștig lunar după 2023. Aproximativ 6% din comerțul mondial cu zahăr a fost afectat, potrivit lui Claudiu Covrig de la Covrig Analytics, conform informațiilor transmise de AGERPRES. „Importurile vor rămâne probabil scăzute cel puțin până în iunie, existând un risc suplimentar de scădere dacă perturbările se extind și în al treilea trimestru”, a declarat Ankit Jagta, un comerciant de zahăr cu sediul în Dubai. Pe fondul căutării de surse alternative de zahăr rafinat, cresc livrările din India și Thailanda. Datele Covrig Analytics indică o creștere puternică a livrărilor din afara Orientului Mijlociu, inclusiv exporturi thailandeze către Sudan de aproximativ 353.650 de tone în intervalul 1-25 martie, față de 45.000 de tone în februarie. În paralel, fabricile indiene au primit comenzi externe de până la 250.000 de tone de zahăr alb de la începutul războiului, potrivit lui Rahil Shaikh, director general al Meir Commodities India Pvt. Guvernul Indiei a aprobat exportul a două milioane de tone în anul agricol care se încheie în septembrie, iar o rupie mai slabă și creșterea recentă a prețurilor globale ar îmbunătăți marjele și ar susține exporturile, potrivit analiștilor Green Pool Commodity Specialists. [...]